Ne găsiți și pe:

Spiritualitate

A început postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel

Publicat

pe

Biserica Ortodoxă îi cinsteşte în mod special pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel rânduind o perioadă de pregătire duhovnicească care începe imediat după Duminica Tuturor Sfinţilor.

Postul Sfinţilor Petru şi Pavel  amintește de pregătirea Sfinților Apostoli pentru primirea Duhului Sfânt la Cincizecime, dar și de râvna cu care ei au slujit Biserica, ducând cuvântul Evangheliei până la marginile lumii.

Postul Sfinţilor Apostoli este legat în mod special de sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, prăznuită la 50 de zile de la Învierea Domnului, pentru că este o cinstire a Duhului Sfânt care s-a revărsat peste Sfinţii Apostoli. Apoi, este o pregătire şi o cerere ca darurile Sfântului Duh să se coboare şi peste creştinii de astăzi în Biserică.

Tradiția care stă la baza acestui post se întemeiază pe cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos: „Pot, oare, prietenii mirelui să postească cât timp este mirele cu ei? Câtă vreme au pe mire cu ei, nu pot să postească. Dar vor veni zile când se va lua mirele de la ei şi atunci vor posti în acele zile” (Marcu 2, 19-20). Deși acest text se referă la evenimentele dramatice din viața Mântuitorului: Răstignirea, Moartea și Îngroparea, totuși textul are rezonanță privitoare și la ce s-a întâmplat după Învierea Mântuitorului, când Domnul Hristos S-a înălțat la cer și le-a făgăduit Apostolilor Duhul Sfânt. Sfinții Apostoli au postit și înainte de Pogorârea Duhului Sfânt și după, când au început să propovăduiască Evanghelia mântuirii în toată lumea. Acest lucru este întărit de mărturia biblică, unde se spune că după Pogorârea Duhului Sfânt membrii primei comunități a Bisericii „stăruiau în învăţătura apostolilor şi în împărtăşire, în frângerea pâinii şi în rugăciuni”, apoi, în continuare, „şi în fiecare zi, stăruiau într-un cuget în templu şi, frângând pâinea în casă, luau împreună hrana întru bucurie şi întru curăţia inimii” (Fapte 2, 42, 46).

Astăzi, această purtare a primilor creştini, nevoinţa de a se păstra curaţi pentru ca darurile Duhului Sfânt să nu se ia de la ei şi să rodească, este exprimată de prezenţa acestui post închinat Sfinţilor Apostoli. În vechime, acest post era numit şi postul Cincizecimii, pentru că aminteşte de darurile Duhului Sfânt revărsate în Biserică. Zilele în care Domnul Hristos a spus că nu va mai fi văzut cu ucenicii săi reprezintă perioada istorică a Bisericii, când Mântuitorul Hristos este înălţat de-a dreapta Tatălui. Teologia Ortodoxă învață că Hristos nu este absent din Biserică. El este Capul ei nevăzut, după cum spune Sfântul Apostol Pavel, şi este prezent permanent prin lucrarea Duhului Sfânt. Noi înţelegem că Mirele nu mai este prezent trupeşte, nu mai poate fi văzut cum a fost pe vremea Apostolilor, dar ne rugăm şi postim pentru ca Duhul să aducă o nouă prezenţă a lui Hristos, interioară și duhovnicească.

Durata şi modul de postire

Începutul postului Sfinţilor Apostoli se face în funcţie de data Sfintelor Paşti. Începe întotdeauna luni după Duminica Tuturor Sfinţilor. Conform Pascaliei Bisericii Ortodoxe Române, postul Sfinţilor Apostoli poate varia între 28 de zile, atunci când Paştele cade pe 4 aprilie, până în situaţia în care poate fi desfiinţat, atunci când Paştele este prăznuit după data de 1 mai. În aceste situații, s-a hotărât ca postul să se ţină două sau trei zile înainte de sărbătoarea Sfinților Apostoli. Acest post este considerat uşor. În fiecare sâmbătă şi duminică se face dezlegare la peşte, vin şi ulei, precum şi la sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie), și alte sărbători de sfinți rânduiți de Biserică.

Învăţătura din Ceaslovul Mare pentru acest post arată că, atunci când nu e dezlegare, lunea, miercurea şi vinerea se mănâncă legume fără ulei, marțea şi joia la fel, dar cu untdelemn şi vin. Dezlegarea la vin, ulei și peşte se dă lunea, marţea şi joia dacă în aceste zile cade sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare şi cu cruce neagră în calendar, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri se dezleagă la untdelemn şi vin. Şi în caz de hramul bisericii se dă dezlegare la peşte. Dacă însuşi praznicul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel cade miercuri sau vineri, se face dezlegare la peşte, vin şi ulei.

sursa: ziarullumina.ro

Spiritualitate

Adormirea Maicii Domnului sau Paștile Verii, prăznuită de credincioși

Publicat

pe

Despre Adormirea Maicii Domnului, adică moartea şi înălţarea ei cu trupul la cer, nu găsim date în Sfintele Evanghelii, ci numai în tradiţia Bisericii. Aceasta este tratata in scrierile a patru parinti orientali: Patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului si Sfantul Ioan Damaschin.

Praznicul Adormirii Maicii Domnului este marcat, în fiecare an, în 15 august şi este precedat de o perioada de doua saptamani de postire.

Sfanta Scriptura nu ne spune nimic despre mutarea Fecioarei Maria la cele vesnice. Informatiile pe care le avem legate de moartea, ingroparea si inaltarea ei la cer, vin din Sfanta Traditie.

Potrivit Traditiei, Maica Domnului a mai trait 11 ani dupa inaltarea la cer a Fiului sau. Sfantul Arhanghel Gavriil i-a vestit trecerea din lumea aceasta la viata vesnica cu trei zile inainte de adormirea sa: «Acestea zice Fiul tau „Vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeste cuvantul cu bucurie, de vreme ce vii la viata cea nemuritoare”».

Dupa ce a fost instiintata de Sfantul Arhanghel Gavriil ca va trece din lumea aceasta la viata vesnica, Fecioara Maria i-a intarit pe cei apropiati prin cuvintele: „Nu faceti din mutarea mea pricina de doliu, ci umpleti-va de bucurie si mai mare. Doresc sa merg la Fiul meu, Cel ce daruieste tuturor fiinta si viata. Si cand ma voi duce la El, nu voi inceta sa ma rog si sa mijlocesc pentru voi, pentru toti crestinii si pentru lumea intreaga, ca Cel ce o judeca in milostivirea Sa, sa se milostiveasca de toti credinciosii si sa-i intareasca si sa-i duca pe calea vietii, iar pe cei necredinciosi sa-i intoarca si sa-i faca pe toti o singura turma a Bunului Pastor care si-a dat sufletul pentru oile Sale si le cunoaste si ai Sai il cunosc!”

Apoi a multumit Domnului pentru toate, iar Mantuitorul a venit la ea impreuna cu cetele ingeresti si i-a zis: „Fericita fii si sa se bucure inima ta. Pentru harul care ti-a fost dat, tot sufletul care va chema numele tau cu sfintenie nu va fi lepadat, ci va afla mangaiere si milostivire in aceasta viata si veacul viitor. Iar tu intra in salasurile cele vesnice cu pace, bucurie ca sa vezi slava mea si sa te bucuri prin harul Duhului Sfant”. Dupa aceste cuvinte, Maica Domnului si-a dat obstescul sfarsit. Si-a incredintat sufletul Fiului ei.

Sfintii Parinti ne descopera ca dupa cum trupul Maicii Domnului a ramas feciorelnic in timpul nasterii lui Hristos, se cuvenea ca trupul ei sa ramana integru, ferit de stricaciune si dupa mutarea ei la cele vesnice.

Traditia spune ca Apostolii, aflati in acel moment in diferite zone ale lumii, au fost adusi pe nori pentru a fi prezenti la inmormantarea ei. Trupul Maicii Domnului a fost dus de ingeri si de oameni la mormantul din Ghetsimani de langa Ierusalim. Dupa trei zile de la inmormantarea ei a sosit si Apostolul Toma. Acesta a cerut sa se deschida mormantul Maicii Domnului pentru a-i saruta mainile acesteia, dar intrand in mormant, l-a aflat gol. Apostolii au vazut cu acest prilej numai giulgiul, ca marturie a mutarii Nascatoarei de Dumnezeu. (sursa: crestinortodox.ro)

Superstiţii de Sfântă Maria Mare

O superstitie straveche ne arata ca pe 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, nu este bine sa ne tundem parul sau sa il aruncam la gunoi.

De asemenea, evitati sa mergeti inapoi. Se spune ca acesta este un obicei care o intristeaza pe Maica Domnului.

In anumite zone ale tarii, de Sfânta Marie Mare, exista obiceiul ca fetele necasatorite sa culeaga flori pe care le duc ulterior la biserica pentru a fi sfintite. Odata ce slujba se termina, iau aceste flori acasa si le asaza drept ofranda la icoana Maicii Domnului. Se spune ca aceste flori sunt investite de Maica Domnului cu puteri vindecatoare, dar nu numai. Ele aduc in casa pe care o impodobesc sanatate, paza de primejdii, dar si noroc si binecuvantare.

Tot de Sfânta Marie Mare, fetele nemaritate se roaga Maicii Domnului pentru a le da un ursit bun si o soarta favorabila in dragoste si casnicie.

Nu se aprinde focul în sobă. O altă superstiţie legată de ziua Adormirii Maicii Domnului spune că nu este bine să se aprindă focul în sobă, acesta fiind un gest care atrage boala şi ghinionul.

De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Slujbe speciale cu ocazia praznicului Adormirii Maicii Domnului la mănăstirea de la Bodrog

Publicat

pe

Și în acest an, la Mănăstirea Hodoș-Bodrog din județul Arad sunt așteptați pelerini din vestul țării cu ocazia hramului paraclisului de vară al locașului de cult.

Credincioșii care vor veni la mănăstire cu ocazia marelui praznic al Adormirii Maicii Domnului vor putea să participe la procesiunea Drumul Crucii dar și la alte slujbe pe parcursul a două zile.

Duminică, 14 august 2022 

  • Ora 16:00 – Vecernia cu Litie și Utrenia
  • Ora 19:00 – Procesiunea ,,Drumul Crucii”
  • Ora 21:00 – Taina Sfântului Maslu
  • Ora 23:00 – Prohodul Maicii Domnului

Luni, 15 august 2022

  • Ora 02:00 – Sfânta Liturghie
  • Ora 09:00 – Acatistul Adormirii Maicii Domnului, Ceasurile 3 şi 6
  • Ora 10:00 – Sfânta Liturghie Arhierească

Citeste mai mult

Spiritualitate

Schimbarea la Față a Domnului, sărbătoarea care marchează despărțirea de vară

Publicat

pe

Creştinii ortodocşi şi catolici sărbătoresc în fiecare an, în 6 august, Schimbarea la Faţă a Domnului, ce aminteşte de o minune a lui Iisus, sărbătoare numită în popor Pobreajenul şi considerată a marca despărţirea de vară.

Sărbătoarea se referă la momentul schimbării minunate la faţă a lui Iisus, în Muntele Taborului, în faţa ucenicilor săi Petru, Ioan şi Iacov, cu care a urcat pe munte ca să se roage.

Aceasta a fost prima minune a Mântuitorului asupra Sa, prin care Şi-a arătat slava dumnezeiască înaintea apostolilor: „Şi după şase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan, fratele lui, şi i-a dus într-un munte înalt, de o parte. Şi S-a schimbat la faţă, înaintea lor, şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina” (Matei 17, 1-2).

Pe lângă semnificaţia religioasă, Schimbarea la Faţă a fost asimilată în popor ca zi ce marchează desparţirea de vară, altfel spus, schimbarea veşmintelor naturii, dar şi ale oamenilor, cu cele ale noului anotimp care se pregăteşte să sosească. De-acum, frunzele încep a se îngălbeni, apele a se răci, iar păsările migratoare încep a-şi pregăti plecarea. În această zi nu se lucrează, iar credincioşii duc la biserică fructe din noua recoltă, care se binecuvântează şi apoi se împart. Tot acum se adună şi plante de leac. Până în 6 august, agricultorii trebuie să fi terminat cositul şi pregătitul fânului, pentru că iarba îmbătrâneşte.

Tot în popor se mai spune că de Schimbarea la Faţă nu este bine să te cerţi cu nimeni şi nici să te certe cineva, că aşa vei fi tot anul, până la următoarea Schimbare la Faţă. De asemenea, se spune că fetele nu trebuie să se pieptene deoarece nu le mai creşte părul, iar călătoriile trebuie evitate pentru că se spune că vă veţi rătăci.

Dacă vor posti azi, femeile însărcinate vor avea parte de o naştere uşoară şi de copii sănătoşi.

Din aceasta zi se interzice scăldatul, dar şi culcatul afară.

Pentru că este în timpul postului de Sfânta Maria, Schimbarea la Faţă se prăznuieşte prin dezlegare la peşte.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite