Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Spiritualitate

Biserica Iosefin, locaşul pentru care o familie de timişoreni şi-a donat toată averea

Publicat

pe

„Marea familie a Iosefinului”, așa își numește părintele paroh Ionel Popescu, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Timișoarei, parohia. Pe 8 septembrie 2016, aceasta sărbătorește 80 de ani de la sfințirea bisericii sale cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”.

În anul 1901, doi credincioși, Lenca și Iacob Marian, și-au donat toate bunurile pe care le aveau în scopul înființării unei parohii ortodoxe și a unei biserici în cartierul Iosefin (după numele împăratului habsburg Iosif al II-lea, 1780-1790), din Timișoara, unde locuiau mulți etnici germani, dar în care începuseră să se stabilească și români.

În decursul vremii, și-au adus contribuția la dezvoltarea ei credincioși importanți, precum avocatul Emanoil Ungurianu, apoi preotul Ioan Imbroane, care a început demersurile pentru ridicarea bisericii.

În 1930-1932, acesta a construit o casă parohială impunătoare, cu sală festivă, în care se organizau manifestări teologice, bisericești, culturale, în scopul strângerii de fonduri pentru ridicarea bisericii, lucru înfăptuit între 1932 și 1936, a cărei arhitectură a fost inspirată de celebra „Sfânta Sofia” din Constantinopol.

„Anul acesta, cu ajutorul lui Dumnezeu, sărbătorim 80 de ani de la sfințirea ei, la 8 septembrie 1936. În acest scop, am gândit cu părinții coslujitori și Consiliul parohial un program de manife¬stări bisericești și culturale deosebite. Am început demersurile pentru împodobirea fațadei bisericii cu icoane din mozaic și vom ridica un bust al muzicologului Sabin Drăgoi, care se va alătura celor deja existente în curtea sfântului locaș. Fundația noastră „Preot Ion Olariu”, care poartă numele unui vrednic părinte al parohiei, va organiza un concert caritabil de muzică clasică la Filarmonică, pe 18 septembrie. Cu același prilej, se vor desfășura conferințe pe teme actuale, cu profesori de teologie și preoți, aici, la sediul parohiei”, a mărturisit părintele paroh Ionel Popescu.

Slujirea aproapelui

Dimensiunea grandioasă și armonioasă a sfântului locaș, a curții și casei parohiale reflectă, lămuritor și integrativ, cealaltă dimensiune a marii familii a Iosefinului: slujirea semenilor. Atât de vie și prezentă în faptele oamenilor! În ea se cuprind deopotrivă oficierea Sfintei Liturghii de către părintele Eugen Bendariu, în Paraclisul „Sfânta Maria” de la demisolul bisericii parohiale, pentru cei peste 150 de frați și surori cu deficiențe de auz și vorbire din Timișoara, întâlnirile fraților și surorilor din Asociația Creștin-Ortodoxă „Oastea Domnului”, conferințele, activitățile cu copii și tineri, care „aduc mult folos duhovnicesc în rândul celor care vin și se roagă aici”, cum spune părintele paroh.

În aceeași dimensiune a vieții slujitoare se integrează misiunea pastorală a parohiei și activitățile filantropice desfășurate atât prin parohie, cât mai ales prin fundația ei.

„Prin aceasta acordăm ajutoare credincioșilor cu probleme medicale deosebite, burse pentru copiii și tinerii în pericol de a abandona școala și unor sportivi de performanță. Tot prin fundație organizăm lecții gratuite de engleză, matematică, limba română pentru elevii de gimnaziu și pentru cei de liceu; desfășurăm activitatea cu voluntari a cantinei parohiale, care asigură hrană în fiecare săptămână unui număr de 35-45 de persoane în vârstă, cu pensii mici, sau nedeplasabile, deservite la domiciliu de studenți și elevi; tot săptămânal, oferim pachete cu alimente neperisabile altor categorii de nevoiași, din parohie și nu numai. De Crăciun și de Paști, împărțim alimente pentru 100 de familii cu mulți copii. Acordăm apoi ajutoare bănești credincioșilor cu nevoi de întreținere sau care se confruntă cu probleme de sănătate, îmbrăcăminte, rechizite școlare etc.; colaborăm cu unitățile medicale de pe raza parohiei și asigurăm, cât se poate, asistență medicală gratuită credincioșilor care au nevoie de așa ceva; susținem conferințe pe teme actuale, precum pericolul depen¬denței de calculator, sau alte teme culturale, bisericești, la care invităm personalități din Timișoara, și nu numai”, a mai spunspărintele vicar Ionel Popescu.

Fiecare dăruiește

Încercând să cuprindem într-o imagine sugestivă tot ceea ce se petrece aici, l-am întrebat pe părintele vicar cum își definește sfinția sa parohia. „Marea familie a Iosefinului!”, a spus.
„Pentru că, deja, credincioșii cunosc activitățile noastre. Se implică în rezolvarea problemelor, ne semnalează cazurile sociale și ne susțin în tot ceea ce întreprindem. Noi nu cerem bani de la credincioși! Prezentăm doar nevoile, iar ei se oferă să le rezolve. Așadar, parohia noastră este ca o familie formată din foarte mulți membri, clerici și mireni. O familie în care fiecare dăruiește, cu iubire și dezinteres, o vorbă bună, un sfat duhovnicesc, un cuvânt de mângâiere, un ban, o haină, o bucată de pâine celor care au mai puțin decât noi. În această familie pulsează o viață duhovnicească frumoasă, rodnică, binecuvântată. Iar din sfântul locaș credincioșii, obligatoriu, pleacă acasă cu inima luminată de credință. Parohia este un liant duhovnicesc între credincioșii de toate vârstele. În centrul ei, de bună seamă, se află biserica. Locașul sfânt și sfințitor care ne aduce în suflete bucuria de a-L sluji pe Dumnezeu prin rugăciune, prin cântare duhovnicească, prin relații frumoase, creștinești, care se statornicesc între noi, părinții slujitori, pr. dr. Florin Carebia, pr. Eugen Babescu, pr. Emanuil Petrulescu, diacon Marius Rumega, și credincioși”, a mărturisit părintele paroh Ionel Popescu.

sursa: ziarullumina.ro

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spiritualitate

Ziua Sfântului Ioan Botezătorul încheie sărbătorile de iarnă

Publicat

pe

Creştinii îl consideră pe Sfântul Ioan Botezătorul cel mai mare dintre sfinţi, după Fecioara Maria. În calendarul ortodox, el are trei zile de pomenire: 24 iunie – naşterea sa (sărbătoarea numită Drăgaica sau Sânzienele), 7 ianuarie – ziua Sfântului Ioan ca botezător al Domnului şi 29 august – tăierea capului Sfântului Ioan.

Sfântul Ioan mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut.

Potrivit învăţăturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos.

Tradiţia spune că, în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. De asemenea, conform tradiţiei populare, după Sfântul Ion „se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească.

De Sfântul Ioan, există obiceiul numit „Udatul Ionilor”. În Bucovina, de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere.

În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.

Peste 2 milioane de români îşi serbează onomastica, luni, când este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul.

Cele mai răspândite nume sunt Ioan, Ion, Ionuţ, Ioana, Ionela şi Oana, alături de derivatele lor Nelu, Ivan, Jana, Ionuţa, Nela, Onuţa, Ionelia şi Jan.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Boboteaza – ziua în care toată firea lumească să sfințește

Publicat

pe

Biserica Ortodoxă prăznuieşte în fiecare an, pe 6 ianuarie, Botezul Domnului nostru Iisus Hristos (Boboteaza sau Dumnezeiasca Arătare), zi specială în care firea apelor este sfinţită.

În 5 ianuarie, este Ajunul Botezului Domnului, o zi de post cu ajunare, ca pregătire pentru „împărtăşirea din lumina şi sfinţenia Duhului Sfânt”, zi în care vor fi oficiate mai multe slujbe speciale.

În ziua Botezului Domnului, luni, 6 ianuarie, va fi săvârşită Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și Sfinţirea cea mare a apei.

Agheasma Mare se consumă înainte de a lua anafura, deci pe nemâncate, de la Bobotează, timp de 9 zile, cât ţine praznicul Botezului Domnului

Boboteaza aduce credincioșilor binecuvântarea lui Dumnezeu prin Agheasma Mare, care în aceste zile este luată cu evlavie pentru gustare și binecuvântarea caselor, spre tămăduirea și sfințirea întregii făpturi.

Despre raţiunile pentru care Hristos-Domnul S-a botezat în Iordan de către Ioan Botezătorul ne vorbeşte deosebit de sugestiv Sfântul Ioan Gură de Aur: „Pentru aceasta S-a botezat Hristos, ca să arate că împlineşte toată Legea. Acestea sunt pricinile Botezului Domnului. De aceea şi Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de porumbel, căci acolo unde-i împăcarea cu Dumnezeu, acolo-i şi porumbelul. La corabia lui Noe a venit o porumbiţă cu o ramură de măslin, semn al iubirii de oameni a lui Dumnezeu şi al scăpării de potop; aici, la Botez, vine Duhul, în chip de porumbel, nu în trup de porumbel – trebuie ştiut bine lucrul acesta – ca să vestească lumii mila lui Dumnezeu, dar în acelaşi timp să arate că un om duhovnicesc trebuie să fie fără viclenie, fără răutate şi curat (…). Corabia aceea a lui Noe, după ce s-a terminat potopul, a rămas pe pământ; Corabia aceasta, după ce ne-a adus pacea cu Dumnezeu, a fost răpită în cer şi Trupul acela neîntinat şi neprihănit este acum la dreapta Tatălui. Toate acestea le-a lucrat Hristos-Domnul ca să avem parte de bunătăţile cele veşnice”1 (Cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur la praznicul Botezului Domnului). (sursa: basilica.ro)
Iată ce tradiții și superstiții se practică în popor în această zi sfântă!

Tradiții și superstiții

În tradiţia românească există numeroase practici legate de Bobotează, multe preluate în creştinism din tradiţii anterioare, menite să sporească fertilitatea, să purifice şi să ţină departe forţele răului.

În această zi se recomandă să mănânci neapărat piftie, grâu fiert şi să bei vin roşu, întrucât în ajunul Bobotezei trebuie pregătită o masă asemănătoare celei din Ajunul Crăciunului.

Fetele care vor să îşi vadă ursitul de Bobotează trebuie să îşi lege pe degetul inelar un fir roşu de mătase şi să îşi pună sub pernă busuioc, pentru a-l visa peste noapte.

Pentru a fi ferit de rele tot anul, ideal este să nu te cerţi cu cei dragi în această zi şi să nu dai nimic cu împrumut.

Vrei să afli cât vei trăi? Ei bine, în Ajun de Bobotează se spune că trebuie să iei atâţia cărbuni aprinşi câţi membri are familia şi să îi denumeşti pe fiecare în parte. Se crede că va avea viaţă lungă cel al cărui cărbune se stinge ultimul.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Programul slujbelor de Bobotează și Sfântul Ioan, la Catedrala Mitropolitană din Timișoara

Publicat

pe

Luni, 5 ianuarie – Ajunul Botezului Domnului

07:00 Ceasurile împărătești urmate de Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia

17:00 Pavecernița Mare cu Litia

Marți, 6 ianuarie – Botezul Domnului (Boboteaza – Dumnezeiasca Arătare)

07:45 Utrenia

09:30 Sfânta Liturghie arhierească urmată de Slujba Sfințirii Mari a apei (Agheasma Mare)

17:00 Vecernia și Litia

Miercuri, 7 ianuarie – Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului

08:00 Utrenia

10:00 Sfânta Liturghie

17:00 Vecernia

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite