Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Spiritualitate

Biserica Iosefin, locaşul pentru care o familie de timişoreni şi-a donat toată averea

Publicat

pe

„Marea familie a Iosefinului”, așa își numește părintele paroh Ionel Popescu, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Timișoarei, parohia. Pe 8 septembrie 2016, aceasta sărbătorește 80 de ani de la sfințirea bisericii sale cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”.

În anul 1901, doi credincioși, Lenca și Iacob Marian, și-au donat toate bunurile pe care le aveau în scopul înființării unei parohii ortodoxe și a unei biserici în cartierul Iosefin (după numele împăratului habsburg Iosif al II-lea, 1780-1790), din Timișoara, unde locuiau mulți etnici germani, dar în care începuseră să se stabilească și români.

În decursul vremii, și-au adus contribuția la dezvoltarea ei credincioși importanți, precum avocatul Emanoil Ungurianu, apoi preotul Ioan Imbroane, care a început demersurile pentru ridicarea bisericii.

În 1930-1932, acesta a construit o casă parohială impunătoare, cu sală festivă, în care se organizau manifestări teologice, bisericești, culturale, în scopul strângerii de fonduri pentru ridicarea bisericii, lucru înfăptuit între 1932 și 1936, a cărei arhitectură a fost inspirată de celebra „Sfânta Sofia” din Constantinopol.

„Anul acesta, cu ajutorul lui Dumnezeu, sărbătorim 80 de ani de la sfințirea ei, la 8 septembrie 1936. În acest scop, am gândit cu părinții coslujitori și Consiliul parohial un program de manife¬stări bisericești și culturale deosebite. Am început demersurile pentru împodobirea fațadei bisericii cu icoane din mozaic și vom ridica un bust al muzicologului Sabin Drăgoi, care se va alătura celor deja existente în curtea sfântului locaș. Fundația noastră „Preot Ion Olariu”, care poartă numele unui vrednic părinte al parohiei, va organiza un concert caritabil de muzică clasică la Filarmonică, pe 18 septembrie. Cu același prilej, se vor desfășura conferințe pe teme actuale, cu profesori de teologie și preoți, aici, la sediul parohiei”, a mărturisit părintele paroh Ionel Popescu.

Slujirea aproapelui

Dimensiunea grandioasă și armonioasă a sfântului locaș, a curții și casei parohiale reflectă, lămuritor și integrativ, cealaltă dimensiune a marii familii a Iosefinului: slujirea semenilor. Atât de vie și prezentă în faptele oamenilor! În ea se cuprind deopotrivă oficierea Sfintei Liturghii de către părintele Eugen Bendariu, în Paraclisul „Sfânta Maria” de la demisolul bisericii parohiale, pentru cei peste 150 de frați și surori cu deficiențe de auz și vorbire din Timișoara, întâlnirile fraților și surorilor din Asociația Creștin-Ortodoxă „Oastea Domnului”, conferințele, activitățile cu copii și tineri, care „aduc mult folos duhovnicesc în rândul celor care vin și se roagă aici”, cum spune părintele paroh.

În aceeași dimensiune a vieții slujitoare se integrează misiunea pastorală a parohiei și activitățile filantropice desfășurate atât prin parohie, cât mai ales prin fundația ei.

„Prin aceasta acordăm ajutoare credincioșilor cu probleme medicale deosebite, burse pentru copiii și tinerii în pericol de a abandona școala și unor sportivi de performanță. Tot prin fundație organizăm lecții gratuite de engleză, matematică, limba română pentru elevii de gimnaziu și pentru cei de liceu; desfășurăm activitatea cu voluntari a cantinei parohiale, care asigură hrană în fiecare săptămână unui număr de 35-45 de persoane în vârstă, cu pensii mici, sau nedeplasabile, deservite la domiciliu de studenți și elevi; tot săptămânal, oferim pachete cu alimente neperisabile altor categorii de nevoiași, din parohie și nu numai. De Crăciun și de Paști, împărțim alimente pentru 100 de familii cu mulți copii. Acordăm apoi ajutoare bănești credincioșilor cu nevoi de întreținere sau care se confruntă cu probleme de sănătate, îmbrăcăminte, rechizite școlare etc.; colaborăm cu unitățile medicale de pe raza parohiei și asigurăm, cât se poate, asistență medicală gratuită credincioșilor care au nevoie de așa ceva; susținem conferințe pe teme actuale, precum pericolul depen¬denței de calculator, sau alte teme culturale, bisericești, la care invităm personalități din Timișoara, și nu numai”, a mai spunspărintele vicar Ionel Popescu.

Fiecare dăruiește

Încercând să cuprindem într-o imagine sugestivă tot ceea ce se petrece aici, l-am întrebat pe părintele vicar cum își definește sfinția sa parohia. „Marea familie a Iosefinului!”, a spus.
„Pentru că, deja, credincioșii cunosc activitățile noastre. Se implică în rezolvarea problemelor, ne semnalează cazurile sociale și ne susțin în tot ceea ce întreprindem. Noi nu cerem bani de la credincioși! Prezentăm doar nevoile, iar ei se oferă să le rezolve. Așadar, parohia noastră este ca o familie formată din foarte mulți membri, clerici și mireni. O familie în care fiecare dăruiește, cu iubire și dezinteres, o vorbă bună, un sfat duhovnicesc, un cuvânt de mângâiere, un ban, o haină, o bucată de pâine celor care au mai puțin decât noi. În această familie pulsează o viață duhovnicească frumoasă, rodnică, binecuvântată. Iar din sfântul locaș credincioșii, obligatoriu, pleacă acasă cu inima luminată de credință. Parohia este un liant duhovnicesc între credincioșii de toate vârstele. În centrul ei, de bună seamă, se află biserica. Locașul sfânt și sfințitor care ne aduce în suflete bucuria de a-L sluji pe Dumnezeu prin rugăciune, prin cântare duhovnicească, prin relații frumoase, creștinești, care se statornicesc între noi, părinții slujitori, pr. dr. Florin Carebia, pr. Eugen Babescu, pr. Emanuil Petrulescu, diacon Marius Rumega, și credincioși”, a mărturisit părintele paroh Ionel Popescu.

sursa: ziarullumina.ro

Spiritualitate

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Zi de post și rugăciune

Publicat

pe

În calendarul bisericesc, în ziua de 29 august, este pomenită Tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.

Referindu-se la această zi de cinstire a Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, părintele profesor Ene Branişte arată că istoria acestei sărbători a fost la început, probabil, o aniversare – proprie cultului local palestinian – a târnosirii unei biserici din Sebasta (Samaria), unde, după mărturiile lui Eusebiu şi Ieronim, se aflau mormintele Sfântului Ioan Botezătorul şi ale Sfinţilor Proroci Elisei şi Avdie.

Cinstirea Sfântului Ioan Botezătorul la 29 august încheie şirul sărbătorilor din cursul anului bisericesc, care începe la 1 septembrie şi se încheie la 31 august. Această cinstire a Sfântului Ioan se încadrează în tematica eshatologică a sărbătorilor din ultima lună a anului bisericesc: „Schimbarea la Faţă ” – 6 august şi „Adormirea Maicii Domnului” – 15 august.

Despre aceste sărbători din luna august Preafericitul Părinte Patriarh Daniel explică că ele definesc această ultimă lună a anului bisericesc ca „luna evenimentelor ultime (eshatologice) legate de a doua venire, cea întru slavă, a Mântuitorului Iisus Hristos, Judecătorul viilor şi al morţilor, când Maica Domnului, stând de-a dreapta Mântuitorului, mijloceşte cu rugăciunile ei milostive pentru mântuirea lumii, iar Sfântul Ioan Botezătorul, stând de-a stânga Mântuitorului, se roagă pentru cei ce s-au pocăit, dar n-au mai trăit pe pământ ca să arate faptele sau roadele pocăinţei lor, aşa cum se vede în icoana Deisis (a Judecăţii de Apoi), sau pe catapeteasma Sfântului Altar”. Din această explicație teologică înţelegem importanţa Sfântului Ioan Botezătorul pentru lumea creştină şi de ce poporul dreptmăritor îl cinsteşte cu atâta dragoste.

Ziua de 29 august este o zi de post şi pocăinţă în care Biserica ne îndeamnă să postim pentru a nu ne asemăna cu Irod Antipa care, din cauza ospăţului fără măsură, a cerut ca Salomeea să-i danseze şi căreia, drept răsplată, i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezătorul, şi să ne asemănăm vieții de postitor desăvârşit a Sfântului Ioan.

Această zi de cinstire a Sfântului Proroc Ioan Botezătorul face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de „Înălţarea Sfintei Cruci”, prăznuită la 14 septembrie, şi de ajunul Bobotezei – 5 ianuarie.

Tradiții și superstiții

La praznicul Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, se ţine post. E bine să nu se mănânce roşii, pepene roşu, alte fructe, mâncăruri sau băuturi de culoare roşie, în memoria sângelui vărsat de Sfânt. Unii mănâncă numai struguri sau chiar ţin post negru. Nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna, nu se folosesc farfurii sau alte blide.

Nu se mănâncă varză, căci se spune că lui Ioan Botezătorul i s-a tăiat capul pe varză de 7 ori şi a înviat. Trebuie evitate orice alimente de formă rotundă. În popor, sărbătoarea mai e cunoscută şi ca “Sfântul Ioan cap tăiat”, “Sântion de toamnă”, “Sfântul Ioan taie capul pe curechi”, “Crucea mică” ori “Brumariul”.

În ziua de 29 august, oamenii împart mere, pere, castraveţi. În ziua în care cade crucea mică nu este bine de semănat nicio sămânţă.

După ce se înserează, se adună mai multe la un loc, unde fac chefuri şi jocuri, însă fără bărbaţi, zicându-se că aceasta e ziua când femeia e tot aşa de mare ca şi bărbatul.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Hramul Mănăstirii Timișeni. Liturghie arhierească și închinare la moaștele Sfântului Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova

Publicat

pe

În zilele de 28 și 29 august, Mănăstirea Timișeni, din cadrul Arhiepiscopiei Timișoarei, își va sărbători hramul închinat „Tăierii capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”.

Evenimentul va fi marcat anul acesta și de un moment deosebit, aducerea moaștelor Sfântului Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova, precum și prezentarea Tomosului de canonizare și a icoanei sfântului.

În seara zilei de joi, 28 august, programul liturgic va debuta la ora 19.00 cu Vecernia cu Litia, urmată de slujba Privegherii de toată noaptea.

Programul liturgic va continua vineri, 29 august, la ora 9.00, prin procesiunea de aducere a moaștelor Sfântului Cuvios Calistrat.

La ora 9.30 va fi săvârșită Sfânta Liturghie arhierească, în prezența numeroșilor credincioși așteptați să participe.

Un moment de aleasă însemnătate va avea loc la ora 12.00, când va fi prezentat Tomosul de canonizare și icoana Sfântului Cuvios Calistrat.

Prin acest eveniment, obștea monahală împreună cu pelerinii se vor bucura de darul binecuvântării și de ocrotirea unui nou sfânt așezat în rândul celor cinstiți de Biserica Ortodoxă Română.

Mănăstirea Timișeni este un așezământ monahal de maici aflat în apropierea localității Șag, județul Timiș, ctitorit în anul 1944 de Mitropolitul Vasile Lăzărescu. După o perioadă de întrerupere impusă de regimul comunist, mănăstirea a fost redeschisă în 1968 prin grija Mitropolitului Nicolae Corneanu.

Actuala biserică, ridicată între anii 1968 și 1972 și pictată de artistul Victor Jurcă din Lugoj, a fost sfințită la 29 august 1972.

De‑a lungul anilor, obștea a ridicat chilii, trapeză, ateliere și spații pentru pelerini, transformând mănăstirea într‑un loc de rugăciune, reculegere și întâlnire duhovnicească pentru credincioșii din întreaga Mitropolie a Banatului.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Adormirea Maicii Domnului sau Paștile Verii, prăznuită de credincioși

Publicat

pe

Despre Adormirea Maicii Domnului, adică moartea şi înălţarea ei cu trupul la cer, nu găsim date în Sfintele Evanghelii, ci numai în tradiţia Bisericii. Aceasta este tratata in scrierile a patru parinti orientali: Patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului si Sfantul Ioan Damaschin.

Praznicul Adormirii Maicii Domnului este marcat, în fiecare an, în 15 august şi este precedat de o perioada de doua saptamani de postire.

Sfanta Scriptura nu ne spune nimic despre mutarea Fecioarei Maria la cele vesnice. Informatiile pe care le avem legate de moartea, ingroparea si inaltarea ei la cer, vin din Sfanta Traditie.

Potrivit Traditiei, Maica Domnului a mai trait 11 ani dupa inaltarea la cer a Fiului sau. Sfantul Arhanghel Gavriil i-a vestit trecerea din lumea aceasta la viata vesnica cu trei zile inainte de adormirea sa: «Acestea zice Fiul tau „Vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeste cuvantul cu bucurie, de vreme ce vii la viata cea nemuritoare”».

Dupa ce a fost instiintata de Sfantul Arhanghel Gavriil ca va trece din lumea aceasta la viata vesnica, Fecioara Maria i-a intarit pe cei apropiati prin cuvintele: „Nu faceti din mutarea mea pricina de doliu, ci umpleti-va de bucurie si mai mare. Doresc sa merg la Fiul meu, Cel ce daruieste tuturor fiinta si viata. Si cand ma voi duce la El, nu voi inceta sa ma rog si sa mijlocesc pentru voi, pentru toti crestinii si pentru lumea intreaga, ca Cel ce o judeca in milostivirea Sa, sa se milostiveasca de toti credinciosii si sa-i intareasca si sa-i duca pe calea vietii, iar pe cei necredinciosi sa-i intoarca si sa-i faca pe toti o singura turma a Bunului Pastor care si-a dat sufletul pentru oile Sale si le cunoaste si ai Sai il cunosc!”

Apoi a multumit Domnului pentru toate, iar Mantuitorul a venit la ea impreuna cu cetele ingeresti si i-a zis: „Fericita fii si sa se bucure inima ta. Pentru harul care ti-a fost dat, tot sufletul care va chema numele tau cu sfintenie nu va fi lepadat, ci va afla mangaiere si milostivire in aceasta viata si veacul viitor. Iar tu intra in salasurile cele vesnice cu pace, bucurie ca sa vezi slava mea si sa te bucuri prin harul Duhului Sfant”. Dupa aceste cuvinte, Maica Domnului si-a dat obstescul sfarsit. Si-a incredintat sufletul Fiului ei.

Sfintii Parinti ne descopera ca dupa cum trupul Maicii Domnului a ramas feciorelnic in timpul nasterii lui Hristos, se cuvenea ca trupul ei sa ramana integru, ferit de stricaciune si dupa mutarea ei la cele vesnice.

Traditia spune ca Apostolii, aflati in acel moment in diferite zone ale lumii, au fost adusi pe nori pentru a fi prezenti la inmormantarea ei. Trupul Maicii Domnului a fost dus de ingeri si de oameni la mormantul din Ghetsimani de langa Ierusalim. Dupa trei zile de la inmormantarea ei a sosit si Apostolul Toma. Acesta a cerut sa se deschida mormantul Maicii Domnului pentru a-i saruta mainile acesteia, dar intrand in mormant, l-a aflat gol. Apostolii au vazut cu acest prilej numai giulgiul, ca marturie a mutarii Nascatoarei de Dumnezeu. (sursa: crestinortodox.ro)

Superstiţii de Sfântă Maria Mare

O superstitie straveche ne arata ca pe 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, nu este bine sa ne tundem parul sau sa il aruncam la gunoi.

De asemenea, evitati sa mergeti inapoi. Se spune ca acesta este un obicei care o intristeaza pe Maica Domnului.

In anumite zone ale tarii, de Sfânta Marie Mare, exista obiceiul ca fetele necasatorite sa culeaga flori pe care le duc ulterior la biserica pentru a fi sfintite. Odata ce slujba se termina, iau aceste flori acasa si le asaza drept ofranda la icoana Maicii Domnului. Se spune ca aceste flori sunt investite de Maica Domnului cu puteri vindecatoare, dar nu numai. Ele aduc in casa pe care o impodobesc sanatate, paza de primejdii, dar si noroc si binecuvantare.

Tot de Sfânta Marie Mare, fetele nemaritate se roaga Maicii Domnului pentru a le da un ursit bun si o soarta favorabila in dragoste si casnicie.

Nu se aprinde focul în sobă. O altă superstiţie legată de ziua Adormirii Maicii Domnului spune că nu este bine să se aprindă focul în sobă, acesta fiind un gest care atrage boala şi ghinionul.

De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite