Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Spiritualitate

Părintele Constantin Necula: „În ciuda păcatelor, există un Dumnezeu care nu ne iubește doar ocazional”

Publicat

pe

În cadrul programului de comunicări prepascale, organizate de Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, împreună cu Arhiepiscopia Timișoarei şi Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi, Filiala Timişoara, zilele trecute, în Sala „Capitol” a Filarmonicii Banatul, a avut loc conferința „Creștini de ocazie”, susținută de părintele conf. dr. Constantin Necula, de la Facultatea de Teologie Andrei Șaguna din Sibiu.

Părintele Constantin Necula a evidențiat faptul că, Hristos, Fiul lui Dumnezeu, nu a adus o altă lege, ci un nou mod de existență, asupra căreia nici moartea nu are putere.

„În ciuda rănilor de păcat în care suntem antrenați, există un Dumnezeu care nu ne iubește doar ocazional, ci El este fluxul fundamental al respirației noastre. De aceea, seara de astăzi ne reînvață să ne iubim unii pe alții, să înțelegem că, a posti înseamnă a respira cu celălalt atmosfera de triumf a creștinismului peste toate obstacolele murdare ale lumii, a posti înseamnă a interacționa cu mâna întinsă a celuilalt, spunându-i <<te iubesc!>> cu fiecare cuvânt, cu fiecare gest și cu fiecare privire. Fiți fiii luminii! Lumina nu e ocazională, când dispare e întuneric. Purtați-vă tot timpul ca și cum ar fi dis-de-dimineață, iar, răsărind soarele, vă aduceți aminte că sunteți în viață până în clipa în care alții își vor aduce aminte că ați fost în viață! Dar și de trăim și de murim, spune Apostolul Pavel, ai Domnului suntem! Deci, nu de ocazie, ci ai Domnului, cu fiecare clipă care trece prin noi dăruită lui Dumnezeu”, a menționat părintele profesor.

Părintele Necula a mai spus că “Jertfa răscumpărătoare a lui Hristos, fundamentată pe iubirea Sa necondiționată față de om și față de lume, nu a adus un fel de eudemonism, ci iubirea nețărmuită, ce îl plasează pe creștin nu într-un sistem etic, cât într-un nou mod de a fi, ontologic, sustras cu totul de angrenajul cauzalității natural”.

La eveniment au participat Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, părintele cons. Sorin Lungoci, de la Sectorul învățământ și activități cu tineretul, împreună cu sute de credincioși timișoreni.

Spiritualitate

Mare sărbătoare pentru creștini. Azi e Sfântul Dumitru

Publicat

pe

Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir este prăznuit de către Biserica Ortodoxă în fiecare an în 26 octombrie. Sfantul Dumitru a cunoscut tainele sfintei credinţe şi tot ceea ce putea învăţa despre Dumnezeu şi despre Mântuitor, despre minunile pe care Dumnezeu le-a făcut şi despre milostenia de care a dat dovadă de-a lungul vieţii Sale. Aceste lucruri reprezintă începuturile lui Dimitrie în slujba lui Dumnezeu.

Conform credinţei populare, este foarte important să nu rămâi cu datorii vechi în această zi sfântă. Sfântul Dumitru este ziua în care toate socotelile sunt lichidate (chirii, împrumuturi), care au fost făcute cu şase luni în urmă, însă şi încheierea altora noi.

Mai mult, de Sfântul Dumitru, servitorii se tocmesc pentru diverse treburi şi se strică stânele. În unele zone, ţăranii îl prăznuiesc pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir, că fiind cel care a dat oamenilor vinul, folosit la Sfânta Împărtăşanie.

Printre cele mai spectaculoase obiceiuri care se săvârșesc în ajun de Sâmedru sunt focurile vii. În ajunul sărbătorii, în noaptea de 25 octombrie se ţine „Focul lui Sâmedru”, moment în care oamenii obişnuiesc să aprindă focuri în curţi sau pe dealuri, peste care copiii sar pentru a fi sănătoşi iar tinerii să se căsătorească.

Conform tradiţiei, persoanele care sar peste flăcări vor fi sănătoşi întregul an şi feriţi de necazuri, nenorociri şi boli. Rolul focului este de a alunga atât fiarele, având şi puteri roditoare, astfel încât după ce este stins oamenii obişnuiesc să arunce în grădină cenuşă şi cărbuni.

Femeile mai înaintate în vârstă, în special cele din mediul rural, obişnuiesc să împartă covrigi, nuci, mere, pâine, struguri şi prune uscate tuturor celor care sar peste foc, conform calendarulortodox.ro.

 De asemenea, în această zi se pomenesc şi morţii şi se dă de pomană colivă de Sâmedru dar şi colaci în formă de cruce.

 Conform tradiţiei, Sânmedru era considerat patronul păstorilor care adaugă în cadrul superstiţiilor un străvechi obicei care în regiunea Moldovei se practică şi în zilele noastre. Pentru a putea vedea cum va fi iarnă care vine, păstorii obişnuiesc să îşi aşeze cojocul pe iarbă în mijlocul oilor, aşteptând să vadă care oaie se va aşeza pe el. Dacă o oaie neagră se aşează înseamnă că iarnă va fi una bună, în timp ce dacă se va culcă o oaie albă, iarnă va fi aprigă.

O altă datină prin care oamenii obişnuiau să vadă cum va fi vremea era mersul oilor în dimineaţă de Sfântul Dumitru. Dacă se va trezi prima oară o oaie albă şi va merge spre sud iarnă va fi una grea, iar dacă se va trezi una neagră şi va merge pe nord, iarnă va fi uşoară.

De sărbătoarea Sfântului Dumitru Izvorâtorul de Mir se întâlnesc foarte multe obiceiuri frumoase şi în alte regiuni ale ţării de 26 octombrie.

De exemplu, în Bucovina, persoanele care vor semăna usturoiul după Sânmedru vor avea parte anul viitor doar de pagubă. În regiunea Olteniei, oamenii cred că doar dacă vei respecta toate tradiţiile acestei sărbători vei fi într-adevăr protejat de necazuri şi primejdii. Oamenii de la ţară obişnuiau să respecte aceste superstiţii cu stricteţe pentru a-şi proteja animalele de lupi.

Tot astăzi se taie şi coama cailor tineri pentru ca aceasta să crească frumoasă. Totuşi, de Sfântul Dumitru nu trebuie folosit piaptănul. În caz contrar vei atrage asupra ta necazuri şi primejdii.

Sf. Mare Mucenic Dimitrie a trăit pe vremea lui Diocleţian şi Maximilian Galeriu, împăraţi faimoşi ai Imperiului Roman. Dimitrie era fiul voievodului din cetatea Tesalonicului. Acesta a fost botezat în taină, părinţii săi temându-se de ceea ce ar fi putut păţi atât ei, cât şi copilul în acea perioadă în care păgânii persecutau creştinii. Acesta a fost învăţat despre Dumnezeu şi creştinism într-o cameră ascunsă a palatului lor.

Sf. Mare Mucenic Dimitrie a cunoscut tainele sfintei credinţe şi tot ceea ce putea învăţa despre Dumnezeu şi despre Mântuitor, despre minunile pe care Dumnezeu le-a făcut şi despre milostenia de care a dat dovadă de-a lungul vieţii Sale. Aceste lucruri reprezintă începuturile lui Dimitrie în slujba lui Dumnezeu.

Pe măsură ce anii treceau, Dimitrie devenea tot mai înţelept. În momentul în care părinţii acestuia s-au dus la Dumnezeu, el a rămas singur, moştenitor al averilor şi al numelui.

Împăratul Maximian, auzind de moartea tatălui lui Dimitrie, îl cheamă pe acesta la el. Văzând faptul că este o persoană foarte înţeleaptă decide că Dimitrie ar trebui să devină voievod al cetăţii. Toţi credincioşii din cetate s-au bucurat la auzul veştii şi l-au întâmpinat cu mare bucurie. Dimitrie i-a îndrumat cu vrednicie şi a adus pe calea cea dreaptă foarte mulţi oameni.

Auzind faptul că Dimitrie este creştin, Maximian a devenit foarte mânios. Întorcându-se de la o bătălie împotriva sciţilor, Maximian ordonă organizarea de praznice în fiecare cetate, în cinstea zeilor. Astfel, împăratul ajunge la Tesalonic unde îl întreabă pe Dimitrie dacă tot ceea ce auzise despre el este adevărat. Dimitrie, fără să stea pe gânduri, îi răspunde sincer şi direct lui Maximian, mărturisindu-i că el este creştin. Răspunsul lui Dimitrie l-a enervat şi mai tare pe Maximian, care ordonă ca Dimitrie să fie închis în temniţă până în momentul în care jocurile care erau date în cinstea venirii sale ar fi luat sfârşit.

Sursa: realitatea.net

Citeste mai mult

Spiritualitate

Ziua Înălțării Sfintei Cruci. Post și rugăciune pentru creștinii ortodocși

Publicat

pe

Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii este a doua mare sărbătoare din calendarul creștin ortodox al lunii septembrie, cade în 14 septembrie și este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt.

Simbolul credinţei noastre creştine este Sfânta Cruce, mijlocul prin care a fost înfăptuită minunea învierii omului și a vindecării firii omenești supuse stricăciunii. Cinstind-o, Îl cinstim de fapt pe Cel Ce S-a răstignit pe ea, pe Domnul nostru Iisus Hristos.

Biserica noastră o cinsteşte în mod deosebit mâine, când sărbătorim Înălţarea Sfintei Cruci, care ne aminteşte de evenimentul din secolul al IV-lea de la Ierusalim, când a fost scos lemnul Sfintei Cruci spre cinstire înaintea binecredincioşilor creştini. A doua oară în cursul anului bisericesc o cinstim în Duminica a treia din Postul Mare, la jumătatea urcușului către Învierea Domnului, pentru că, după cum în mijlocul raiului era sădit Pomul Vieţii, tot aşa în mijlocul Postului Mare se află Sfânta Cruce, cea de viaţă făcătoare.

Sărbătoarea de luni, 14 septembrie, ne aminteşte de evenimentul din anul 335, când Sfântul Împărat Constantin cel Mare a construit la Ierusalim, pe locul unde este Sfântul Mormânt, o biserică închinată Învierii Domnului. Această biserică a fost sfinţită în ziua de 13 septembrie 335, iar a doua zi, pe 14 septembrie, Episcopul Macarie al Ierusalimului a înălţat Sfânta Cruce pe amvonul noii biserici pentru a fi văzută de mulţimea credincioşilor veniţi la acest eveniment. De atunci, în această zi sărbătorim Înălţarea Sfintei Cruci şi o facem postind pentru că ea ne aduce aminte de Sfintele Pătimiri și de moartea Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

În această zi sărbătorim şi aducerea sau întoarcerea Sfintei Cruci de la perși, în anul 629, pe timpul împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, în ziua de 14 septembrie. Sfânta Cruce fusese luată de perşi în timpul invaziei lor în Ţara Sfântă din anul 614. Împăratul Heraclius învingând Imperiul persan a primit, în urma păcii pe care a semnat-o cu ei în anul 628, Sfânta Cruce.

Biserica noastră şi noi, toţi creştinii ortodocşi, care suntem mădulare ale ei, nu putem viețui fără Sfânta Cruce şi de aceea în troparul sărbătorii de mâine Îl rugăm pe Dumnezeu: „Mântuieşte, Doamne, poporul Tău, şi binecuvântează moştenirea Ta; biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte, şi cu Crucea Ta păzeşte pe poporul Tău”. (Pr. Ciprian Florin Apetrei, Ziarul Lumina)

Tradiții și superstiții

În această zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror  miez se aseamănă cu crucea.

În tradiţia populară, frunzele şi florile de busuioc, menta, măghiranul şi cimbrul sunt plante magice şi se sfinţesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce.

Florile de busuioc sfinţit, în această zi, alină durerile, chiar şi  migrenele puternice sau durerile de dinţi. În mediul rural, cu crenguţe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor pentru a le ocroti.

De Ziua Crucii se face un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora, cruci făcute din busuioc sfinţit la biserică şi curpeni (tulpini târâtoare de castraveţi şi de pepeni), sperând că rodul să se adune şi în aceşti pomii neroditori. De asemenea, la ţară începe culesul strugurilor şi se face mustul.

Prognozele meteorologice din vechime pentru Ziua Crucii sunt verificate în timp: când cocorii se pregătesc de plecare.

Dacă tună în aceasta zi, va fi o toamnă lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va  cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine sa culegi calinele, pentru că, în acest caz,  se spune că va fi o noapte geroasă.Ziua Crucii vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei.

Monedele sfinţite azi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă (chiar dacă este şi de carton) aduc belşug şi spor în munca de fiecare zi.

În tradiţia populară, Ziua Înălţării Sfintei Cruci reprezintă momentul în care pământul se închide în preajma iernii, luând cu sine insectele şi şerpii.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș – sărbătoare în Mitropolia Banatului. PROGRAMUL slujbelor

Publicat

pe

Sărbătoarea Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, ocrotitorul Banatului, va reuni şi în acest an, la 15 septembrie, în rugăciune pelerini din întreg cuprinsul Mitropoliei Banatului şi din alte părți la Catedrala Mitropolitană din Timişoara.

Slujbele religioase închinate celui de-al doilea hram al Catedralei Mitropolitane din Timişoara vor începe în ajunul sărbătorii, sâmbătă, 14 septembrie, cu slujba Vecerniei cu Litie, după care soborul slujitorilor şi al credincioşilor va participa la îndătinata procesiune cu racla cu sfintele moaşte ale ocrotitorului Banatului, în jurul Catedralei Mitropolitane.

După procesiune, racla va fi deschisă şi aşezată pe un podium special amenajat în faţa Sfântului Altar, sfintele moaşte rămânând spre închinare şi cinstire până luni, 16 septembrie, când, după slujba Acatistului Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, acestea vor fi reaşezate în locul obişnuit, din dreapta naosului catedralei.

PROGRAMUL slujbelor

SÂMBĂTĂ, 14 septembrie

19:00 – Vecernie cu litie

20:30 – Procesiunea cu sfintele moaște

22:00 – Proveghere. Utrenia urmată de Sfânta Liturghie

DUMINICĂ, 15 septembrie

3:30 – Acatistul Sfântului Iosif

5:00 – Acatistul Maicii Domnului Pantanassa

6:30 – Taina Sfântului Maslu

9:30 – Sfânta Liturghie Arhierească

18:00 – Vecernie

18:30 – Concertul corului Catedralei

21:00 – Paraclisul Sfântului Iosif

LUNI, 16 septembrie

7:30 – Utrenia

9:00 – Sfânta Liturghie arhierească

18:00 Vecernia – Acatistul Sfântului Iosif

19:00 – Reașezarea raclei

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite