Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Spiritualitate

Părintele Constantin Necula, la Jimbolia: „Adevărata provocare pentru un creștin este să rămână în rugăciune“

Publicat

pe

Părintele profesor Constantin Necula, prietenul tinerilor din Banat și din întreaga țară, a conferențiat în 6 iulie, în sala Casei de Cultură din Jimbolia, în prezența a 300 de participanți, despre unitate în comunitate, dimensiunile principale fiind legate de familie, orgoliu, comunitate.

Părintele a deschis conferința cu indicarea faptului că „lumea întreagă este atomizată, doar când avem un dușman comun ne unim”. Ce ne provoacă pe noi este Evanghelia: Pace vouă! Dimensiunea iertării și al primirii Duhului Sfânt ca putere a a ierta. Plecând de aici, părintele conferențiar a subliniat faptul că „fundamentul familiei este iertarea, nu iubirea asumată pe tricouri”. Familia este sub ochii noștrii, dar nu o mai stăpânim de mult. Dumnezeu are drept colaboratori, o familie a rugăciunii.

„Fundamentul comunității este capacitatea de iertare. Doar în raport cu capacitatea de a ierta familia se sudează, se așează, se construiește”. Hristos nu doar că dă iertarea, ci și spune: Vă dau și Duhul Sfânt, ca să-i iertați pe ceilați care vin către voi. Fluxul de Duh Sfânt e posibilitatea de a crea comunitatea prin iertare, asta nu înseamnă că nu taxăm oamenii care nu sunt vrednici de iertare, a adaugat părintele. Când smerenia ta se întâlnește cu orgoliul constant al celuilalt, de unde curge iertarea din tine ca să poți ierta pe celălalt? Dacă nu ai Duh Sfânt dai legi care să arate iubirea, să arate iertarea. Ce-a smintit în noi noțiunea de familie, noțiunea de libertate, de iertare? Lipsa Duhului Sfânt. Comunitate suntem toți și cei care ne iubesc și cei care ne urăsc. A nu fi orgolios înseamnă a lucra în echipă cu celălalt. „Singura școală de lideri reală din România, afirma părintele profesor, sunt facultățile de teologie, acolo înveți cum să gestionezi comunicarea internă din parohie”. Drama României nu mai este aceea că nu știm încotro să mergem, ci că uită de unde a plecat. De unde am luat modelul atomizării României, e simplu: vă uitați prea mult la televizor, la cei care pentru linkuri au trădat țara.

A două instituție care se ocupă cu creșterea comunității este Școala.

„Ce le-a lipsit copiilor în perioada pandemică? – vorba aia caldă de aproape”. Au nevoie de dascălul lor, de cineva care să-i protejeze, să le ofere siguranță, să le spună că e mama lor, că e egală în raport cu ei. „Suntem atât de neatenți în construcția noastră. Gândiți-vă, duminică sunt alegerile din Moldova, normal ar trebui să ne rugăm pentru cetățenii Moldovei să meargă la vot și să spună un da uriaș ieșirii de sub robia roșului absolut. Să avem tăria asta să o spunem: Se vede clar în ce direcție o ia Europa, cum se rup lucrurile, se vede cât suferim, cât suferim unii, cât suferim alții. Ieșiți! Spuneți-vă voia! E foarte greu să emancipezi un popor dacă lipsește Hristos din politică și Duhul Sfânt din comunitate. Totul e minciună altfel. Dar această comunitate are tot timpul nevoie de un principiu paternal, care să conserve siguranța oamenilor.”

În a doua parte a întâlnirii a urmat sesiunea de întrebări adresate părintelui Constantin Necula din partea publicului prezent. Întrebările au vizat relațiile dintre părinți și copii, dar și implicarea Bisericii alături de școală în educația unei comunități. Dorința exprimată a fost aceea de a remoraliza și vindeca familia.

Cum să ne educăm copiii astfel ca, nici să nu mâniem pe Dumnezee, nici să supărăm pe copiii noștri? La această întrebare părintele a răspuns că Hristos este calea. Dacă ne pleacă copiii, e pentru că „noi i-am învățat să viseze la lucrurile materiale, nu la cele spirituale. Depinde ce am investit în ei”. Am învățat că trebuie să-mi iubesc părinții din interiorul meu, din adâncul meu, mărturisea părintele. Aflându-ne în anul omagial al diasporei române, părintele a ținut să reamintească faptul că, „spațiile de revenire ale românilor în propria lor fire, în diaspora, sunt bisericile, adevărate spitale spirituale, ambasade ale normalității”. Românii au învățat ce înseamnă fraternitatea în străinătate. O

întrebare din public a fost următoarea: Răspunsul Bisericii la uriașele provocări care vin din Occident nu e prea blând, prea îngăduitor? Biserica nu dorește să predice unor oameni speriați, a replicat părintele Necula. „Adevărata provocare pentru un creștin este să rămână în rugăciune, să rămână cu Scriptura în mână. Să nu uitați că nu vă rugați unui ‘dumnezeu’ impersonal! Nu cereți decât lucrurile imposibile de la Dumnezeu! Pentru Dumnezeu avem genunchi, pentru oameni avem telefoane. Să nu cereți lucrurile pe care le puteți face singuri.”

„Fraternitatea” nu este înțeleasă și trăită azi, nici cuvântul, nici conținutul acestuia nu mai sunt conștientizate. De la această dimensiune a comunității, dezbaterea din cadrul sesiunii de întrebări a mers înspre românii din diaspora și spre cei din Basabia, în special. Cum vedeți “adaptarea” tinerilor creștini la presiunile societății, referindu-ne la frații din Republica Moldova care se confruntă cu provocări multiple; aici părintele a insistat: „Cred că m-au întrebat odată la Digi24 care este omul politic preferat pe care-l am. Aurel Pop nu doar ca președinte al Academiei Române ci și ca structură umană îmi este foarte aproape modul în care gândește om de spiritualitate și cultură românească, vai de va intra în Campania prezidențială! la polul opus, al feminității în politică, este această domnișoară Maia Sandu, care pe mine personal mă uimește. De multă vreme n-am văzut un astfel de om, crec că tinerii de acolo ar putea să învețe din tinerețea ei, gentilețea, din atitudinea pe care o are.

„Ce transmiteți tinerilor din Republica Moldova, ce răspuns considerați că trebuie sa dea unor provocări de orientare a destinului Basarabiei in contextul apropiatelor alegeri?”; „Cred că ar trebui să ne rugăm pentru ei, pentru poporul roman de aici și de pretutindeni, pot schimba destinul Basarabiei, asta este clar, însă orice comentariu ar fi interpretat politic.  Studenții care mi-au fost colegi de facultate din Basarabia, sunt preoți de mare calitate, dar mulți dintre ei au trebuit să meargă pe șantiere să lucreze”. Pot tinerii moldoveni sa schimbe destinul Basarabiei prin participarea la vot? Mesajele progresiste sunt receptate prost, „oamenii vor discerne, se va face diferența dintre tot ce înseamnă lucruri ușor caștigate în ultimii ani și cele se vor câștiga greu în anii care vin. Cred din toată inima și sper în luciditatea celor din interior și a copiilor tineri din Republica Moldova, că sunt liniștiți, țin foarte mult la diaspora moldovenilor români din Occident. Sunt frumoși tare!” Am văzut câteva sărbători peste hotare în care românii din România, cu românii din Basarabia și cu cei din Bucovina, Cernăuți erau cu toții împreună.

Vorbind despre o dimensiune europeană a Republicii Moldova, părintele sintetiza: „Nu putem să ne rupem de rădăcinile noastre, iar în raport cu Republica Moldova, din punctul meu de vedere, suntem într-o perioadă de rugăciune, de maximă rugăciune, dar una din marile probleme pe care le avem la îndemână este aceasta: ce propui oamenilor acestora… ce Europă propunem României astăzi: o Europă a muncii, a solidarității, a respectului pentru muncă, a valorilor?”. Reacția Bisericii este foarte statornică, iar atitudinea Bisericii este de a nu bulversa sufletele oamenilor. Învățați că nu suntem una sfântă, sobornicească și apostolică Biserică, decât dacă reușim să facem o țară demnă și care respectă demnitatea oricărui om”. Stați la hotare cum stă preotul la hotarul dintre divin și uman! Părintele va fi așteptat și în toamna acestui an la un alt proiect realizat tot prin agenda culturală a primăriei Jimbolia, în parteneriat cu parohia ortodoxă de aici.

sursa: www.mitropolia-banatului.ro

Spiritualitate

Ziua Sfântului Ioan Botezătorul încheie sărbătorile de iarnă

Publicat

pe

Creştinii îl consideră pe Sfântul Ioan Botezătorul cel mai mare dintre sfinţi, după Fecioara Maria. În calendarul ortodox, el are trei zile de pomenire: 24 iunie – naşterea sa (sărbătoarea numită Drăgaica sau Sânzienele), 7 ianuarie – ziua Sfântului Ioan ca botezător al Domnului şi 29 august – tăierea capului Sfântului Ioan.

Sfântul Ioan mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut.

Potrivit învăţăturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos.

Tradiţia spune că, în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. De asemenea, conform tradiţiei populare, după Sfântul Ion „se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească.

De Sfântul Ioan, există obiceiul numit „Udatul Ionilor”. În Bucovina, de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere.

În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.

Peste 2 milioane de români îşi serbează onomastica, luni, când este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul.

Cele mai răspândite nume sunt Ioan, Ion, Ionuţ, Ioana, Ionela şi Oana, alături de derivatele lor Nelu, Ivan, Jana, Ionuţa, Nela, Onuţa, Ionelia şi Jan.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Boboteaza – ziua în care toată firea lumească să sfințește

Publicat

pe

Biserica Ortodoxă prăznuieşte în fiecare an, pe 6 ianuarie, Botezul Domnului nostru Iisus Hristos (Boboteaza sau Dumnezeiasca Arătare), zi specială în care firea apelor este sfinţită.

În 5 ianuarie, este Ajunul Botezului Domnului, o zi de post cu ajunare, ca pregătire pentru „împărtăşirea din lumina şi sfinţenia Duhului Sfânt”, zi în care vor fi oficiate mai multe slujbe speciale.

În ziua Botezului Domnului, luni, 6 ianuarie, va fi săvârşită Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și Sfinţirea cea mare a apei.

Agheasma Mare se consumă înainte de a lua anafura, deci pe nemâncate, de la Bobotează, timp de 9 zile, cât ţine praznicul Botezului Domnului

Boboteaza aduce credincioșilor binecuvântarea lui Dumnezeu prin Agheasma Mare, care în aceste zile este luată cu evlavie pentru gustare și binecuvântarea caselor, spre tămăduirea și sfințirea întregii făpturi.

Despre raţiunile pentru care Hristos-Domnul S-a botezat în Iordan de către Ioan Botezătorul ne vorbeşte deosebit de sugestiv Sfântul Ioan Gură de Aur: „Pentru aceasta S-a botezat Hristos, ca să arate că împlineşte toată Legea. Acestea sunt pricinile Botezului Domnului. De aceea şi Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de porumbel, căci acolo unde-i împăcarea cu Dumnezeu, acolo-i şi porumbelul. La corabia lui Noe a venit o porumbiţă cu o ramură de măslin, semn al iubirii de oameni a lui Dumnezeu şi al scăpării de potop; aici, la Botez, vine Duhul, în chip de porumbel, nu în trup de porumbel – trebuie ştiut bine lucrul acesta – ca să vestească lumii mila lui Dumnezeu, dar în acelaşi timp să arate că un om duhovnicesc trebuie să fie fără viclenie, fără răutate şi curat (…). Corabia aceea a lui Noe, după ce s-a terminat potopul, a rămas pe pământ; Corabia aceasta, după ce ne-a adus pacea cu Dumnezeu, a fost răpită în cer şi Trupul acela neîntinat şi neprihănit este acum la dreapta Tatălui. Toate acestea le-a lucrat Hristos-Domnul ca să avem parte de bunătăţile cele veşnice”1 (Cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur la praznicul Botezului Domnului). (sursa: basilica.ro)
Iată ce tradiții și superstiții se practică în popor în această zi sfântă!

Tradiții și superstiții

În tradiţia românească există numeroase practici legate de Bobotează, multe preluate în creştinism din tradiţii anterioare, menite să sporească fertilitatea, să purifice şi să ţină departe forţele răului.

În această zi se recomandă să mănânci neapărat piftie, grâu fiert şi să bei vin roşu, întrucât în ajunul Bobotezei trebuie pregătită o masă asemănătoare celei din Ajunul Crăciunului.

Fetele care vor să îşi vadă ursitul de Bobotează trebuie să îşi lege pe degetul inelar un fir roşu de mătase şi să îşi pună sub pernă busuioc, pentru a-l visa peste noapte.

Pentru a fi ferit de rele tot anul, ideal este să nu te cerţi cu cei dragi în această zi şi să nu dai nimic cu împrumut.

Vrei să afli cât vei trăi? Ei bine, în Ajun de Bobotează se spune că trebuie să iei atâţia cărbuni aprinşi câţi membri are familia şi să îi denumeşti pe fiecare în parte. Se crede că va avea viaţă lungă cel al cărui cărbune se stinge ultimul.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Sfântul Vasile, prăznuit în prima zi din an

Publicat

pe

Sfântul Vasile, unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari, considerat păzitor de duhuri rele, este serbat în prima zi din noul an, când, potrivit tradiţiei, dacă ninge, anul va fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi.

Sfântul Vasile a studiat la Cezarea, la Constantinopol și Atena, remarcându-se încă de tânăr prin profunde cunoștințe în filosofie, astronomie, geometrie, medicină și retorică. La Atena a legat o strânsă prietenie cu Grigore de Nazianz, care a fost întotdeauna impresionat de inteligența și spiritul său profund. Sf. Vasile a devenit apoi un strălucit profesor în NeoCezarea.

Sfântul Vasile. Sub influența sorei sale Macrina, Vasile se apropie mai mult de biserică, iar episcopul Cezareii, Dianius, care îl aprecia deosebit de mult, îl încurajează să accepte o slujbă bisericească. În căutarea căilor spre perfecțiune, Vasile vizitează multe mănăstiri din Egipt, Siria, Palestina și Mesopotamia. La întoarcerea în Pont, el înființează o mănăstire pe malul Iris-ului. Scrierile sale din acea perioadă pun bazele vieții monahale sistematice și de aceea Sf. Vasile este considerat părintele monahismului oriental.

Sfântul Vasile. O mare atenție a acordat Sf. Vasile păturii sărace și a celor oprimați, inițiind nenumărate acte de caritate. Începând din anul 373, o serie de evenimente întristează viața sa, începând cu moartea fratelui său Grigore și ruptura cu Grigore Nazianzus. La acestea se adaugă situația generală din Imperiul Roman și atacurile goților. Sf. Vasile moare în anul 379, iar la înmormântarea sa participă un imens număr de creștini, evrei, păgâni, localnici și străini, ca dovadă a marii sale popularități.

Sfântul Vasile. Scrierile sale au o mare importanță teologică și au fost traduse pe tot globul. Sf. Vasile a scris câteva cărți împotriva lui Eunomius și a arianismului în general, în care apără teza Trinității. În „De Spiritu Sancto”, Sf. Vasile tratează chestiunea Sfântului Duh și combate anumite mișcări din Macedonia care negau existența Duhului Sfânt. El a scris de asemenea un mare număr de lucrări exegetice despre Psalmi, Isaia și Iov, 24 de predici și a ținut multe discursuri. Alte importante scrieri ale sale sunt: Regulile Monahale, Moralele, Despre Judecata lui Dumnezeu, Despre Religie și 366 de epistole, multe cu caracter dogmatic iar altele apologetice.

Sfântul Vasile. Scrierile sale au pus bazele vieţii monahale sistematice, Sfântul Vasile fiind considerat părintele monahismului oriental. Între scrierile sale de mare importanţă teologică, la loc de cinste este „Liturghia Sfântului Vasile cel Mare”.

Sfântul Vasile este unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari. El este primul ierarh care a întemeiat, pe lânga biserici, aziluri şi spitale pentru săraci, leprozerie şi un aşezământ pentru recuperarea prostituatelor. A murit în ziua de 1 ianuarie a anului 379, când încă nu împlinise 50 de ani, intrând în istoria creştină cu numele de Sfântul Vasile cel Mare.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Vasile

Sfântul Vasile. Pe 1 ianuarie, fetele nemăritate împletesc crenguţe de măr, pe care atârnă busuioc, o batistă, o pară argintată, un şir de mărgele şi un inel. Apoi ascund aceste crenguţe afară.

Sfantul Vasile. În tradiţia populară, se spune că, dacă a doua zi, găsesc aceste împletituri acoperite cu brumă, se vor mărita cu un om bogat. În caz contrar, se vor căsători cu un om sărac, potrivit b365.ro.

Tot de Sfântul Vasile, fetele nemăritate se duc în grajd sau în cocină, lovesc vaca sau porcul cu piciorul şi spun „anul acesta” sau „anul viitor”. Dacă porcul guiţă, ori vaca se mişcă de la prima strigare, fata se va mărita în următoarele luni. În cazul în care se mişcă la vreuna din următoarele strigări, domnişoara se va căsători peste unul sau peste doi ani.

Prima persoană care trebuie să-ţi intre în casă în ziua de Sfântul Vasile trebuie să fie un bărbat. Bătrânii spun că anul îţi va fi bogat sau sărac, în funcţie de situaţia materială a acestui musafir.

În ziua de Sfântul Vasile e bine să verşi vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul. Acelaşi lucru e valabil şi dacă îţi ţiuie urechea stângă.

Dacă, în ziua de Sfântul Vasile, după ce te speli pe faţă, te ştergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curat şi sănătos în tot anul.

Totodată , dacă dormi de Sfântul Vasile rişti să fii leneş tot anul.

Sfântul Vasile, perceput de unii drept primul petrecăreţ, numele lui fiind considerat de alţii drept numele de botez al lui Iisus Hristos, este apărătorul creştinilor, „păzitor de duhurile rele”, astfel că prima zi a anului a ajuns să fie considerată un moment propice pentru desfăşurarea practicilor magice.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite