Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Spiritualitate

Părintele Constantin Necula, la Jimbolia: „Adevărata provocare pentru un creștin este să rămână în rugăciune“

Publicat

pe

Părintele profesor Constantin Necula, prietenul tinerilor din Banat și din întreaga țară, a conferențiat în 6 iulie, în sala Casei de Cultură din Jimbolia, în prezența a 300 de participanți, despre unitate în comunitate, dimensiunile principale fiind legate de familie, orgoliu, comunitate.

Părintele a deschis conferința cu indicarea faptului că „lumea întreagă este atomizată, doar când avem un dușman comun ne unim”. Ce ne provoacă pe noi este Evanghelia: Pace vouă! Dimensiunea iertării și al primirii Duhului Sfânt ca putere a a ierta. Plecând de aici, părintele conferențiar a subliniat faptul că „fundamentul familiei este iertarea, nu iubirea asumată pe tricouri”. Familia este sub ochii noștrii, dar nu o mai stăpânim de mult. Dumnezeu are drept colaboratori, o familie a rugăciunii.

„Fundamentul comunității este capacitatea de iertare. Doar în raport cu capacitatea de a ierta familia se sudează, se așează, se construiește”. Hristos nu doar că dă iertarea, ci și spune: Vă dau și Duhul Sfânt, ca să-i iertați pe ceilați care vin către voi. Fluxul de Duh Sfânt e posibilitatea de a crea comunitatea prin iertare, asta nu înseamnă că nu taxăm oamenii care nu sunt vrednici de iertare, a adaugat părintele. Când smerenia ta se întâlnește cu orgoliul constant al celuilalt, de unde curge iertarea din tine ca să poți ierta pe celălalt? Dacă nu ai Duh Sfânt dai legi care să arate iubirea, să arate iertarea. Ce-a smintit în noi noțiunea de familie, noțiunea de libertate, de iertare? Lipsa Duhului Sfânt. Comunitate suntem toți și cei care ne iubesc și cei care ne urăsc. A nu fi orgolios înseamnă a lucra în echipă cu celălalt. „Singura școală de lideri reală din România, afirma părintele profesor, sunt facultățile de teologie, acolo înveți cum să gestionezi comunicarea internă din parohie”. Drama României nu mai este aceea că nu știm încotro să mergem, ci că uită de unde a plecat. De unde am luat modelul atomizării României, e simplu: vă uitați prea mult la televizor, la cei care pentru linkuri au trădat țara.

A două instituție care se ocupă cu creșterea comunității este Școala.

„Ce le-a lipsit copiilor în perioada pandemică? – vorba aia caldă de aproape”. Au nevoie de dascălul lor, de cineva care să-i protejeze, să le ofere siguranță, să le spună că e mama lor, că e egală în raport cu ei. „Suntem atât de neatenți în construcția noastră. Gândiți-vă, duminică sunt alegerile din Moldova, normal ar trebui să ne rugăm pentru cetățenii Moldovei să meargă la vot și să spună un da uriaș ieșirii de sub robia roșului absolut. Să avem tăria asta să o spunem: Se vede clar în ce direcție o ia Europa, cum se rup lucrurile, se vede cât suferim, cât suferim unii, cât suferim alții. Ieșiți! Spuneți-vă voia! E foarte greu să emancipezi un popor dacă lipsește Hristos din politică și Duhul Sfânt din comunitate. Totul e minciună altfel. Dar această comunitate are tot timpul nevoie de un principiu paternal, care să conserve siguranța oamenilor.”

În a doua parte a întâlnirii a urmat sesiunea de întrebări adresate părintelui Constantin Necula din partea publicului prezent. Întrebările au vizat relațiile dintre părinți și copii, dar și implicarea Bisericii alături de școală în educația unei comunități. Dorința exprimată a fost aceea de a remoraliza și vindeca familia.

Cum să ne educăm copiii astfel ca, nici să nu mâniem pe Dumnezee, nici să supărăm pe copiii noștri? La această întrebare părintele a răspuns că Hristos este calea. Dacă ne pleacă copiii, e pentru că „noi i-am învățat să viseze la lucrurile materiale, nu la cele spirituale. Depinde ce am investit în ei”. Am învățat că trebuie să-mi iubesc părinții din interiorul meu, din adâncul meu, mărturisea părintele. Aflându-ne în anul omagial al diasporei române, părintele a ținut să reamintească faptul că, „spațiile de revenire ale românilor în propria lor fire, în diaspora, sunt bisericile, adevărate spitale spirituale, ambasade ale normalității”. Românii au învățat ce înseamnă fraternitatea în străinătate. O

întrebare din public a fost următoarea: Răspunsul Bisericii la uriașele provocări care vin din Occident nu e prea blând, prea îngăduitor? Biserica nu dorește să predice unor oameni speriați, a replicat părintele Necula. „Adevărata provocare pentru un creștin este să rămână în rugăciune, să rămână cu Scriptura în mână. Să nu uitați că nu vă rugați unui ‘dumnezeu’ impersonal! Nu cereți decât lucrurile imposibile de la Dumnezeu! Pentru Dumnezeu avem genunchi, pentru oameni avem telefoane. Să nu cereți lucrurile pe care le puteți face singuri.”

„Fraternitatea” nu este înțeleasă și trăită azi, nici cuvântul, nici conținutul acestuia nu mai sunt conștientizate. De la această dimensiune a comunității, dezbaterea din cadrul sesiunii de întrebări a mers înspre românii din diaspora și spre cei din Basabia, în special. Cum vedeți “adaptarea” tinerilor creștini la presiunile societății, referindu-ne la frații din Republica Moldova care se confruntă cu provocări multiple; aici părintele a insistat: „Cred că m-au întrebat odată la Digi24 care este omul politic preferat pe care-l am. Aurel Pop nu doar ca președinte al Academiei Române ci și ca structură umană îmi este foarte aproape modul în care gândește om de spiritualitate și cultură românească, vai de va intra în Campania prezidențială! la polul opus, al feminității în politică, este această domnișoară Maia Sandu, care pe mine personal mă uimește. De multă vreme n-am văzut un astfel de om, crec că tinerii de acolo ar putea să învețe din tinerețea ei, gentilețea, din atitudinea pe care o are.

„Ce transmiteți tinerilor din Republica Moldova, ce răspuns considerați că trebuie sa dea unor provocări de orientare a destinului Basarabiei in contextul apropiatelor alegeri?”; „Cred că ar trebui să ne rugăm pentru ei, pentru poporul roman de aici și de pretutindeni, pot schimba destinul Basarabiei, asta este clar, însă orice comentariu ar fi interpretat politic.  Studenții care mi-au fost colegi de facultate din Basarabia, sunt preoți de mare calitate, dar mulți dintre ei au trebuit să meargă pe șantiere să lucreze”. Pot tinerii moldoveni sa schimbe destinul Basarabiei prin participarea la vot? Mesajele progresiste sunt receptate prost, „oamenii vor discerne, se va face diferența dintre tot ce înseamnă lucruri ușor caștigate în ultimii ani și cele se vor câștiga greu în anii care vin. Cred din toată inima și sper în luciditatea celor din interior și a copiilor tineri din Republica Moldova, că sunt liniștiți, țin foarte mult la diaspora moldovenilor români din Occident. Sunt frumoși tare!” Am văzut câteva sărbători peste hotare în care românii din România, cu românii din Basarabia și cu cei din Bucovina, Cernăuți erau cu toții împreună.

Vorbind despre o dimensiune europeană a Republicii Moldova, părintele sintetiza: „Nu putem să ne rupem de rădăcinile noastre, iar în raport cu Republica Moldova, din punctul meu de vedere, suntem într-o perioadă de rugăciune, de maximă rugăciune, dar una din marile probleme pe care le avem la îndemână este aceasta: ce propui oamenilor acestora… ce Europă propunem României astăzi: o Europă a muncii, a solidarității, a respectului pentru muncă, a valorilor?”. Reacția Bisericii este foarte statornică, iar atitudinea Bisericii este de a nu bulversa sufletele oamenilor. Învățați că nu suntem una sfântă, sobornicească și apostolică Biserică, decât dacă reușim să facem o țară demnă și care respectă demnitatea oricărui om”. Stați la hotare cum stă preotul la hotarul dintre divin și uman! Părintele va fi așteptat și în toamna acestui an la un alt proiect realizat tot prin agenda culturală a primăriei Jimbolia, în parteneriat cu parohia ortodoxă de aici.

sursa: www.mitropolia-banatului.ro

Spiritualitate

Începe Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, cel mai lung din ultimii opt ani

Publicat

pe

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel va începe, anul acesta, luni, 8 iunie.

Perioada de pregătire pentru sărbătoarea celor doi mari Apostoli se va încheia în 28 iunie, în ajunul praznicului din 29 iunie, având astfel o durată de 21 de zile. Este cel mai lung post al Sfinților Apostoli din ultimii opt ani.

Durata acestui post este influențată de data Paștilor. În anul 2026, Învierea Domnului a fost sărbătorită în 12 aprilie, ceea ce determină o perioadă mai lungă de postire înaintea praznicului Sfinților Apostoli Petru și Pavel.

Un post cu multe dezlegări

Deși este o perioadă de înfrânare mai lungă, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este considerat unul dintre cele mai ușoare posturi de peste an din punct de vedere alimentar.

Potrivit calendarului bisericesc, din cele 21 de zile de post, 12 vor avea dezlegare la pește. Chiar prima zi a postului, 8 iunie, este cu dezlegare la pește.

Sărbătorile importante din perioada postului sunt Sf. Ap. Bartolomeu (11 iunie) și Nașterea Sf. Prooroc Ioan Botezătorul (24 iunie). Dezlegare la pește va fi și în zilele de prăznuire a sfinților români mucenici Nicandru și Marcian (8 iunie), Isihie (15 iunie) și Sfinții Mitropoliți Neofit Cretanul (16 iunie) și Grigorie Dascălul (22 iunie), precum și în zilele de week-end.

În cinstea Sfinților Apostoli

Numit în popor și „Postul Sânpetrului”, acest timp de pregătire este rânduit în cinstea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, doi dintre cei mai importanți vestitori ai Evangheliei și modele de credință, pocăință și jertfelnicie pentru întreaga Biserică.

Prin post, rugăciune și fapte bune, credincioșii sunt chemați să urmeze râvna apostolică a celor doi sfinți și să se pregătească duhovnicește pentru sărbătoarea lor. Pregătirea poate include participarea mai deasă la slujbele bisericii, citirea epistolelor Sfinților Apostoli Petru și Pavel, lecturarea cărților duhovnicești și intensificarea faptelor de milostenie.

Ca în toate perioadele de post de peste an, în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel nu se săvârșesc nunți religioase. Tradiția Bisericii consideră că perioada de postire, dedicată pocăinței și înfrânării, nu este compatibilă cu petrecerile care însoțesc în mod obișnuit astfel de evenimente.

Sursa: Basilica.ro

Citeste mai mult

Spiritualitate

Sfânta Treime – ziua în care biserica îl prăznuiește pe Sfântul Duh

Publicat

pe

De Sfanta Treime, Biserica Ortodoxa prăznuiește pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi, precum indică Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii:

„În această zi, în Lunea Rusaliilor, prăznuim pe însuşi Preasfântul de viaţă Făcătorul şi întru tot puternicul Duh, Unul din Treime, Dumnezeu, Cel de o cinstire, de o fiinţă şi de o slavă cu Tatăl şi cu Fiul.

În ziua Cincizecimii S-a pogorât Duhul Sfânt, în chip de limbi de foc, peste Sfinţii Apostoli, în foişorul unde stăteau ei, şi s-a aşezat peste flecare dintr-înşii. Pentru cinstirea Sfântului Duh, dumnezeieştii Părinţi, care pe toate bine le-a tocmit, cu prilejul Cincizecimii, au rânduit o sărbătoare deosebită, în această zi a Rusaliilor.

Mântuitorul făgăduise înainte de patima Sa venirea Sfântului Duh, zicând: «De folos este ca Eu să Mă duc; că de nu Mă voi duce Eu, Mângâietorul nu va veni». Şi iarăşi: «Voi ruga pe Tatăl şi alt Mângâietor va trimite vouă: Duhul adevărului, Care din Tatăl purcede». Iar după patimă, înainte de înălţarea la cer, iarăşi a zis: «Iar voi să rămâneţi în Ierusalim, până când vă veţi îmbrăca cu putere de sus». Deci, făgăduindu-le pe Mângâietorul, acum L-a trimis lor pe Acesta.

Pe când Ucenicii se găseau în foişor, în ziua Cincizecimii, cam pe la ceasul al treilea din zi, s-a făcut pe neaşteptate tunet din cer, în aşa fel, încât a străbătut mulţimea adunată la Ierusalim, din toată lumea; şi Duhul Sfânt S-a văzut în chip de limbi de foc, pogorând nu numai peste cei doisprezece Apostoli, ci şi peste cei şaptezeci de ucenici; şi aceştia au început să grăiască în limbi străine, fiecare din Apostoli grăind limbile tuturor neamurilor. Astfel, nu numai cel de alt neam auzea pe Apostol grăind în limba sa proprie, ci şi Apostolul înţelegea şi grăia limba fiecărui neam. Din pricina aceasta mulţimea socotea că sunt beţi, că neînţelegând cum fiecare Apostol poate grăi tuturor în limba fiecăruia, îl socotea pe acela beat. Alţii, însă, se mirau zicând: Ce înseamnă aceasta? Mulţimea, adunată la Ierusalim pentru praznic, era din toate părţile pământului: părţi, mezi şi elimiţi, care fuseseră robiţi puţin mai înainte, de Antioh.

Deci, Duhul Sfânt a venit după ce au trecut zece zile de la înălţare, iar nu îndată după înălţare, spre a face pe Ucenici să-L aştepte cu şi mai multă înflăcărare. Tradiţia zice că în fiecare zi venea să se închine acelui Trup îndumnezeit al lui Hristos câte una din cetele îngerilor. Deci, după împlinirea celor nouă zile, împăcarea fiind săvârşită prin Fiul, în a zecea zi a venit în lume şi Mângâietorul. În ce priveşte Pogorârea Duhului după cincizeci de zile de la Paşti, aceasta ar fi în amintirea Legii Vechi; că Israel a primit cele zece porunci după un timp de cincizeci de zile de la trecerea prin Marea Roşie. Să se mai ţină seamă şi de asemănări: Acolo era un munte, aici un foişor; acolo s-a văzut foc, aici limbi de foc; iar în locul tunetului şi negurei din Sinai, aici s-a auzit un vuiet de vifor năpraznic.

Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de limbi de foc, ca să arate că este în legătură cu Cuvântul cel viu; sau pentru că Apostolii trebuiau să înveţe mulţimile şi să le aducă la Hristos şi prin mijlocirea Cuvântului. S-a pogorât apoi, în chip de foc, ca să arate pe de o parte, că Dumnezeu este foc mistuitor, iar pe de alta, pentru nevoia de curăţire; şi S-a împărţit în limbi, pentru haruri. Şi precum odinioară a amestecat pe cei ce ştiau numai o limbă şi i-a împărţit în mai multe limbi tot aşa şi acum, celor ce cunoşteau numai o limbă, le-a dat să cunoască multe limbi, ca să adune pe cei ce erau de diferite limbi, risipiţi în toate laturile lumii. Faptul s-a petrecut într-o zi de sărbătoare, pentru a fi cât mai mulţi cei adunaţi şi ca prin ei vestea să se răspândească pretutindeni; apoi şi pentru ca cei ce se aflau acolo de Paşti şi văzuseră cele săvârşite atunci asupra lui Hristos, să aibă de ce să se minuneze. Faptul s-a petrecut apoi în ziua Cincizecimii, fiindcă se cuvenea ca tot în timpul în care se dăduse Legea cea Veche, să se reverse şi harul Duhului; după cum şi Hristos săvârşind un nou Paşte propriu, făcuse în loc de Paştile cel obişnuit, Paştile cel adevărat.

Duhul nu S-a aşezat pe buzele Apostolilor, ci pe capetele lor, căci capul este ocârmuitorul şi partea cea mai aleasă a trupului şi cuprinde în el mintea, de la care şi limba îşi trage graiul. Pe de altă parte, este ca şi cum Duhul Şi-ar lăsa glasul prin limbă, aşezându-Se asupra capetelor Apostolilor şi rânduindu-i astfel învăţători ai tuturor celor de sub soare. Vuietul care a avut loc şi focul s-a întâmplat din pricină că ele au fost şi în Sinai, arătând prin aceasta, că şi atunci şi acum Duhul este Acelaşi, dând Legea şi orânduind toate. Mulţimea s-a tulburat de vuietul suflării, fiindcă socotea că vine împlinirea tuturor celor prevestite de Iisus, iudeilor, cu privire la nimicirea lor. Se spune «ca de foc», ca să nu cugete cineva despre Duhul Sfânt că ar fi avut vreo însuşire trupească.

Apostolii au fost învinuiţi de beţie. Dar Petru, sculându-se şi vorbind în mijlocul mulţimii, a dovedit că lucrul acesta nu este adevărat, aducând mărturie cuvântului proorocului Ioil. Astfel a înduplecat dintre ei, cu cuvântul, ca la trei mii, să vină la Hristos”.

sursa: ziarullumina.ro

Citeste mai mult

Spiritualitate

Rusaliile – sărbătoarea prăznuită la 50 de zile de la Înviere

Publicat

pe

Rusaliile sau Cincizecimea, una dintre cele mai vechi sărbători creştine, este prăznuită la 50 de zile de la Învierea Domnului, când Duhul Sfânt s-a coborât la apostoli, fiind cunoscută şi ca ziua întemeierii Bisericii, când s-au convertit la creştinism 3.000 de oameni.

Ortodocşii sărbătoresc, duminică şi luni, Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli, sărbătoare creştină care mai este cunoscută în popor ca Rusalii sau Duminica Mare.

Sărbătoarea Rusaliilor este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea sfinţilor apostoli. Până către sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh. Apoi, sărbătoarea a fost separată, Cincizecimea rămânând numai ca Pogorâre a Duhului Sfânt.

Când s-au împlinit cincizeci de zile de la Înviere, s-a auzit un tunet care a străbătut mulţimea adunată la Ierusalim din toată lumea. Duhul Sfânt s-a văzut în chip de limbi de foc, pogorând nu numai peste cei doisprezece apostoli, ci şi peste cei şaptezeci de ucenici. Apostolii au început să vorbească în limbile tuturor neamurilor şi să se înţeleagă între ei, iar mulţimea a crezut că sunt beţi. Atunci, Sfântul Apostol Petru a vorbit în mijlocul mulţimii, iar 3.000 de oameni s-au convertit la creştinism. Se crede astfel că Cincizecimea este sărbătoarea întemeierii Bisericii Creştine, pentru că cei 3.000 de oameni au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

Ce tradiții trebuie respectate

De Rusalii se mai leagă şi alte tradiţii şi obiceiuri, care diferă de la o regiune la alta. În unele zone, oamenii îşi împdobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile. Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor. Flăcăii le aduc din păduri, după care se sfinţesc la biserică, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane.

Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se zice că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.
Tot de Rusalii, în unele regiuni se dansează „Jocul Căluşarilor”. Se spune în popor că leacul cel mai folosit pentru cei atinşi de Rusalii este jocul căluşarilor.

În unele zone, femeile fac descântece pentru a alunga Ielelor, iar uşile se ung cu usturoi, pentru că se crede că aşa va fi păzită casa de rele şi ghinion tot restul anului.
Spiritele rele se mai alungă prin ritualuri gălăgioase şi pocnituri cu ramuri de tei.

În unele gospodării se prepară unsori care se dau pe ugerele vacilor, pentru a spori laptele.

În Ardeal este obiceiul cunoscut ca “udatul nevestelor”. Femeile sunt stropite cu apă, pentru a fi sănătoase şi frumoase tot restul anului.

În unele zone se spune că dacă de Rusalii este timp frumos, toată vara va fi frumoasă şi rodnică.

Rusaliile sunt, în credinţa populară, spiritele morţilor, numite în popor Iele sau zâne rele.

Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizeaza sărbatoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împaratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau.

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ şi încep să facă rele oamenilor.

Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: iele, zâne sau frumoase. Există superstiţia că aceste spirite stau pe lângă izvoare şi pot, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăvească. Boala seamană, se spune în popor, cu o transă ce nu poate fi înlăturată decât de puterea dansului căluşarilor.

Superstiţii de Rusalii

Legendele spun că Ielele sau Rusaliile sunt fiinţe fantastice, care umblă prin văzduh şi pot lua minţile oamenilor dacă nu respectă ziua. Rusaliile, cunoscute sub diferite nume – iele, zâne, şoimane, împărătesele-văzduhului, ursoaice -, umblă îmbracate în alb, iar locurile în care dansează rămân arse şi neroditoare.

Se spune că Rusaliile răpesc uneori un tânar frumos ca să joace cu el, apoi îl eliberează, dar acesta nu trebuie să spună ce a văzut, pentru că altfel ar putea fi pedepsit.

În unele sate, oamenii cred că în zilele de Rusalii nu este bine să mergi la câmp, pentru că te prind şi te pedepsesc Ielele. De Rusalii, oamenii nu trebuie să intre în vie sau să meargă în locuri pustii, pentru că s-ar putea întâlni cu spiritele rele.

În unele zone se spune că cine nu respectă sărbătoarea Rusaliilor, va fi pedepsit de Iele, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”. De asemenea, nu este bine să te cerţi cu cineva în ziua de Rusalii, pentru că vei fi “luat din Rusalii”.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite