Ne găsiți și pe:

Turism

Mocănița de pe Valea Arieșului, repusă în circulație după 20 de ani

Publicat

pe

Mocăniţa de pe Valea Arieşului, simbol al Ţării Moţilor, va fi repusă în circulaţie în această vară, după 20 de ani. Aceasta va face curse turistice regulate, pe o distanță de 23 de kilometri, între Lunca Arieşului şi Baia de Arieş.

Povestea Mocăniţei de pe Valea Arieşului începe în anul 1912, atunci când a fost inaugurată. Avea un traseu spectaculos, în lungime de 94 km, calea ferată îngustă care traversa o parte din Munţii Apuseni şi lega oraşele Turda şi Abrud. Mocăniţa, căreia i se trage numele de la localnicii din zonă numiţi „mocani”, dar care a devenit nume generic pentru trenurile cu aburi care circulă la munte pe ecartament îngust, avea 21 de staţii şi o viteză de maximum 40 km pe oră. Timp de 75 de ani, de la data inaugurării, 20 iunie, şi până a fost scoasă din uz, în 1997, pe motiv că ar fi nerentabilă, a fost utilizată atât pentru transportul călătorilor, cât şi al lemnului exploatat din Apuseni.

Odată închisă calea ferată, aceasta a fost lăsată în paragină, iar pe multe tronsoane șinele au fost furate și vândute la fier vechi. Pe segmentul Abrud – Câmpeni, de 11 kilometri, aflat într-o stare mai bună, circulația trenurilor a fost reluată, vara trecută, în scop turistic, grație unui investitor austriac, Georg Hocevar, un împătimit al locomotivelor cu aburi, care s-a mutat în ţara noastră și conduce Asociația pentru păstrarea liniilor ferate înguste din România. Pe traseul Abrud – Câmpeni se circulă cu o mocăniţă de trei vagoane, iar drumul durează aproximativ o oră, timp în care turiştii pot admira peisajul Munților Apuseni.

Speranța redeschiderii unui alt segment al traseului se leagă, acum, de iniţiativa unui om de afaceri din judeţul Mureş, Cristian Răspopa, care face eforturi, alături de alţi investitori, dar şi de numeroşi voluntari din zonă, pentru a repune Mocăniţa în circulaţie, din această vară.

Se lucrează intens în aceste zile la curăţarea liniei de cale ferată. „Curăţăm linia de ierburi şi tăiem copacii care au crescut pe sub linia de cale ferată. Dacă mergeţi pe linie o să vedeţi că a fost un dezastru, în unele zone au fost aruncate intenţionat diferite materiale. Totodată, trebuie lucrat la completarea liniei, deoarece în anumite porţiuni lipseşte şina, în jur de doi kilometri, iar piesele acelea care fixează şinele lipsesc în proporţie de 60%-70% pe acest traseu”, a declarat Cristian Răspopa pentru Mediafax.

Omul de afaceri a precizat că demarează această investiţie în baza unui contract cu statul, însă nu poate estima suma care va fi investită și nici nu dorește să o facă „ca să nu se sperie”.

Primarul din Baia de Arieş, Traian Pandor, este de părere că Mocăniţa este unul dintre simbolurile Ţării Moţilor. Pe vremuri, fiindcă funcţiona pe ruta Turda – Abrud, oamenii mergeau la Cluj cu ea pentru cumpărături, fiind unul dintre principalele mijloace de transport.

În anul 2006, porţiunea Mocăniţei de pe teritoriul judeţului Alba a fost înscrisă pe lista monumentelor istorice din judeţul Alba, iar în anul 2014 Ministerul Culturii a declarat „Mocăniţa” pe întreg traseul său (Turda-Abrud) monument istoric, principalul câștig al declarării ca bun de patrimoniu fiind salvarea de la distrugere.

În afară de traseul Câmpeni-Abrud, din județul Alba, în România, turiștii mai pot călători cu Mocăniţa în Maramureș – pe Valea Vaserului, în Hunedoara – pe traseul Brad-Criscior, în județul Suceava – pe traseul Moldovița-Argel, în Mureș – în zona Sovata și în județul Covasna.

Cea mai cunoscută mocăniţă funcţională este în prezent cea din Maramureş, care merge din Vişeu de Sus, pe Valea Vaserului, până la staţia Coman, aproape de graniţa cu Ucraina.

Turism

Vânătoare de comori arhitecturale în cartierul Elisabetin din Timișoara. Cum puteți să participați

Publicat

pe

Sâmbătă, 10 septembrie, are loc o nouă vânătoarea de comori arhitecturale în Timișoara, ceea ce înseamnă că, timp de 2 ore, pasionații de turism sunt invitați să admire, fotografieze mici și mari comori arhitecturale din cartierul Elisabetin printr-un joc urban, pe echipe, în aer liber.

Ce sunt „comorile arhitecturale”?

În primul rând, comorile arhitecturale nu sunt neapărat monumente de arhitectură sau clădiri impozante. Pot fi și mici detalii arhitecturale, care se găsesc pe case aparent banale și care vorbesc de alte vremuri, altă estetică. Sunt mici detalii dau farmec unei case, unui cartier, unui oraș.

Pratic, la vânătoare va trebui să cauți – și să găseșți! – uși, portaluri, ferestre, bovindouri, ancadramente, decorațiuni și multe altele.

Dacă nu aveți cunoștințe de arhitectură, aflați că nu sunt necesare!

Organizatorii vor ajuta participanții cu un kit de vânătoare: hartă, indicii, dicționar de termeni necunoscuți, etc), dar e bine să fiți pregătiți cu:

– 1-2 coechipieri (maximum 4 coechipieri)

– un aparat foto/un smartphone cu baterie încărcată

– atenție

– spirit de observație (la fel de important ca aparatul foto)

– spirit de aventură

– încălțări comode

Cum anume se desfășoară Vânătoarea de comori arhitecturale?

După ce ați cumpărat biletele o să întâmple următoarele lucruri:

  1. Primiți un mail de confirmare
  2. Cu o zi înainte de eveniment primiți mailul cu locul de întâlnire. Mailul este trimis manual, în jur de ora 18.00
  3. În ziua Vânătorii are loc întâlnirea la locul transmis în mail
  4. Faceți cunoștință cu echipele – aflați dacă o să vânați singur, în cuplu, sau împreună cu alți 4 prieteni. O echipă are maximum 5 persoane.
  5. Aflați cum se desfășoară totul, inclusiv partea de final.
  6. Fiecare echipă primește un kit de vânător
  7. Fiecare echipă are 5 minute pentru a face o strategie
  8. Se dă startul și se stă maximum 1 oră si 30 minute pe teren.
  9. Pe masură ce se găsesc comori, se face o fotografie fiecăreia.
  10. Reîntâlnire și discuții despre comori.

Cât costă?

Preț adult: 40 lei

Preț elev/student (până în 22 ani): 20 lei

Copii până în 12 ani au gratuitate dacă vin însoțiți de un părinte – organizatorii  au însă rugămintea să se păstreze raportul „1 părinte – 1 copil sub 12 ani”.

Evenimentul se va ține cu minimum 10 participanți adulți înscriși.

Cât durează? (Cu totul?)

Între orele 16.00 – 19.00

Partea de teren – de vânat! – o să dureze 2 ore, maximum.

Cum puteți să participați?

Luând bilete prin eventbook.ro: https://eventbook.ro/…/bilete-vanatoare-arhitecturala…
Pureți să achiziționați un bilet sau mai multe.

Scopul Vânătorii arhitecturale?

În general, obiectivele vânătorii arhitecturale e să te facă să fii turist în orașul tău, să descoperi o zonă relativ necunoscută din oraș, să te familiarizeze cu 2-3 termeni arhitecturali

Și să te simți bine, căci e o activitate distractivă!

Citeste mai mult

Turism

Secretarul general Corps Touristique Austria, director interimar la Asociația pentru Promovarea Timișoarei

Publicat

pe

Simion Giurcă, un profesionist cu o experiență de aproape 35 de ani în domeniul turismului, fost șef al Biroului de promovare și informare turistică al României din Viena, actual secretar general Corps Touristique Austria, va conduce Asociația pentru Promovarea Timișoarei.

„Simion Giurcă este un profesionist recunoscut atât în România, cât și în afara țării, un iubitor al orașului și un partener de nădejde. El va conduce această asociație care va coagula energiile creative ale municipiului, pentru a promova imaginea Timișoarei din toate punctele de vedere: turistic, investițional, cultural și educațional. Urez succes în continuare, atât lui cât și partenerilor cu care am fondat această asociație”, a declarat primarul Timișoarei și președintele asociației, Dominic Fritz.

Simion Giurcă ocupă în prezent și funcția de secretar general Corps Touristique Austria, iar în trecut a fost șeful Biroului de promovare și informare turistică al României la Viena, dar și directorul unei agenții locale mari de turism.

„În următoarea perioadă, vom supune aprobării Adunării Generale un Plan de măsuri pentru dezvoltarea și promovarea destinației Timișoara cu niște ținte ambițioase: dezvoltarea unei campanii de marketing online și offline pentru a crește numărul de vizitatori, implementarea unui sistem de contorizare și evaluare calitativă a numărului de vizitatori în Timișoara, stabilirea de relații cu diferite instituții relevante cum ar fi: Institutul Cultural Român, ambasade, dezvoltarea unui website de promovare a destinației și prezență în rețele de socializare și bineînțeles atragerea de noi surse de finanțare pentru activitățile Asociației. Pasul imediat următor este atragerea de profesioniști care să lucreze în cadrul Asociației pentru atingerea acestor ținte”, a declarat Simion Giurcă.

Asociația pentru Promovarea Timișoarei are ca principal scop conturarea și consolidarea unei imagini unice și atractive a municipiului, atât în plan național, cât și internațional, ca destinație turistică atractivă, centrul regional dinamic și pol de dezvoltare economico-socială, care oferă oportunități multiple pentru investiții, centru de tradiție renumit pentru studii, cercetare și încurajarea inițiativelor studențești, poartă aeriană internațională, centru cultural și artistic creativ, oraș deschis, multicultural, cosmopolit și primitor, care oferă condiții și șanse pentru locuit, muncă și trai.

Dezvoltarea destinaţiei Timişoara se bazează pe un parteneriat deschis, cu actori din sectorul social economic, dezvoltare urbană şi arhitectură, artă, cultură şi religie, politică şi administraţie, logistică şi mobilitate , mediul academic, ştiinţă şi educaţie, etc.

Din Consiliul director al asociației fac parte Corina Macri (Asociația Patronala Ho-Re – hoteluri și restaurante), Ioan Băla (Attrius Developments Srl – Iulius Town), Ludovic Satmari (Asociația Breasla Ghizilor) și Dominic Fritz (primarul Municipiului Timișoara și președintele Consiliului Director).

Citeste mai mult

Turism

New York Times recomandă vacanțele în munții României

Publicat

pe

Pădurile primare ale României, în special cele din Carpații Meridionali, numiți și Alpii Transilvaniei, au fost incluse în topul experienţelor de călătorie recomandate de New York Times pentru anul 2020.

Jurnaliştii de la NYT recomandă această zonă a ţării noastre pentru turiştii care doresc să experimenteze zone de sălbăticie fără a fi nevoie să meargă până la „capătul lumii”.

Pădurile transilvănene impresionează prin floră şi pentru faptul că sunt „casă” pentru urşi, lupi şi alte animale sălbatice.

În articol se aminteşte de Parcul Național Domogled – Valea Cernei (foto) sau zona montană Făgăraş care se evidenţiază prin Drumul Național 7C, supranumit Transfăgărăşan.

Publicaţia subliniază că în pofida eforturilor de conservare a acestor păduri, depuse inclusiv de Prinţul Charles, aceste bijuterii ale naturii au de suferit în continuare din cauza exploatărilor ilegale.

sursa foto: uvisitromania.com

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite