Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Azi serbăm Mica Unire. Ce s-a întâmplat în 24 ianuarie 1859

Publicat

pe

La 24 ianuarie 1859, deputaţii din Adunarea electivă de la Bucureşti l-au ales domn al Ţării Româneşti pe noul domnitor al Moldovei, unionistul Alexandru Ioan Cuza. Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.

În Moldova, Adunarea rezultată din alegerile din decembrie 1858 era dominată de Partida Naţională. 33 din cei 55 de de deputaţi erau unionişti. În ciuda majorităţii unioniste, alegerea noului Domn s-a dovedit dificilă. În cursă se înscriseseră 38 de candidaţi. Au avut loc dezbateri îndelungate.

„Separatiştii considerau că prin Unire se vor crea situaţii dezavantajoase pentru principatul de la nord de Milcov. Muntenia era mai mare, Moldova pierduse Bucovina la 1775 şi Basarabia la 1812. Deşi Moldova era ceva mai bine administrată, moşiile erau mai bine administrate şi lucrate, în general, exista o superioritate inclusiv în ochii unor moldoveni; percepţia publică acum este total răsturnată pentru că realităţile de acum au indus ideea că aşa a fost tot timpul în România”, spune spune Dorin Dobrincu, istoric la Institutul A. D. Xenopol din Iași.

Adversarii Unirii nu erau însă lipsiţi de patriotism. După lungi deliberări, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn cu 48 de voturi, deci cu 15 mai multe decât numărul unioniştilor declaraţi.

În Muntenia, numai 24 din cei 72 de deputaţi ai Adunării elective erau unionişti. Din fericire pentru Unire, nici unul dintre candidaţii conservatori Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei, şi cu atât mai puţin unionistul Nicolae Golescu nu au reuşit să obţină numărul necesar de voturi.

Soluţia a apărut în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, în discuţiile purtate la celebrul Hotel Concordia, pe atunci cel mai occidental şi cel mai sofisticat hotel din Bucureşti, locul de întâlnire al preferat de unionişti.

Se pare că Dimitrie Ghica, fiul domnitorului Grigore Ghica, a fost cel care a făcut propunerea ca domnitorul Moldovei să fie ales domn şi în Ţara Românească. A doua zi, în sala din Dealul Mitropoliei, Vasile Boerescu a prezentat conservatorilor propunerea. Alexandru Ioan Cuza a fost ales la Bucureşti în unanimitate.

Prima grijă a domnitorului Cuza şi a colaboratorilor lui după dubla alegere din ianuarie 1859 a fost să se asigure că Unirea este recunoscută.

Ofensate că fuseseră puse în faţa faptului împlinit, Turcia şi Austria ameninţau să ocupe militar Principatele sub motiv că se încălcase Convenţia de la Paris.

Dar cinci din cele şapte puteri au recunoscut rapid Unirea personală a lui Cuza, cu instituţii separate şi numai pe parcursul vieţii lui. În vară, Austria a pierdut războiul cu Franţa, aşa că a fost nevoită să renunţe la presiuni, Iar Înalta Poartă, rămasă singură, a cedat la rândul ei.

Ca să forţeze însă recunoaşterea Unirii depline, Cuza a făcut în septembrie 1860 călătoria de învestitură la Istanbul. Conştienţi că Unirea era de fapt o pavăză utilă contra expansiunii Rusiei, mai-marii otomani l-au scutit pe noul domnitor român de sărutatul papucului sultanului Abdul-Aziz atunci când a fost primit la Palatul Dolmabahce.

În locul acestui gest de subordonare totală, Cuza a primit ca semn de învestitură o sabie împodobită cu nestemate. Iar firmanul primit de Cuza la sfârşitul lui 1861 de la sultanul Abdul Aziz a însemnat recunoaşterea implicită a Unirii.

Sursa: DIGI24.ro

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

„Cireșar“. Spectacole, animatori, muzică, de 1 iunie, la Timișoara

Publicat

pe

Pe parcursul a două zile, Parcul Copiilor din Timișoara se va transforma într-un spațiu de poveste, plin de culoare, joc și creativitate.

Evenimentul „Cireșar“ va aduce împreună artiști, animatori, meșteri și copii de toate vârstele într-o atmosferă caldă și vibrantă, în 31 mai 2025 și 1 iunie 2025, între orele 10.00 și 20.00.

Vizitatorii vor putea participa la ateliere creative de pictură pe ceramică, modelaj, bricolaj sau construcții din lemn, iar pe aleile parcului vor întâlni personaje de poveste, statui vivante și spectacole interactive de animație stradală.

Scenele vor găzdui spectacole de teatru pentru copii, momente muzicale și reprezentații artistice pline de emoție.

Anul acesta, a fost pregătită o surpriză inedită: „Plaja din oraș”, un loc de relaxare și distracție potrivit pentru toate vârstele!

PROGRAM

Sâmbătă, 31 mai, Parcul copiilor, Amfiteatru

11:00 – Zumba for Kids

12:00 – Spuma Light Party

17:00 – „Aventuri din deșertul Sahara” – spectacol de teatru pentru copii

20:00 – Cinema: „Vulpea și iepurașul salvează pădurea”

Duminică, 1 iunie, Parcul copiilor, Amfiteatru

11:00 – 18:00 – Radio Vacanța: muzică, jocuri și distracție pe tot parcursul zilei

12:00 – Spuma Light Party

20:00 – Cinema: „Flow” – un film premiat și aplaudat internațional

Intrarea este liberă.

Citeste mai mult

Cultură

Festivalul Etniilor, ediția a XXIV-a, la Timișoara

Publicat

pe

Hora etniilor în Piața Victoriei, două scene în Piața Unirii și în Piața Libertății, 12 formații în spectacol, Ansamblul Profesionist Banatul, atelier de dansuri populare multietnice.

Acestea sunt doar câteva dintre atracțiile Festivalului Etniilor, o celebrare autentică a multiculturalității care definește Banatul, care va avea loc duminică, 1 iunie 2025, la Timișoara.

Festivalul se va desfășura pe două scene principale, amplasate în Piața Unirii și în Piața Libertății, unde vor evolua 12 formații artistice multietnice din Timișoara și județul Timiș, reprezentând un larg areal cultural al minorităților: maghiari, germani, sârbi, romi, slovaci, bulgari, ucraineni, evrei și machedoni.

Evenimentul va începe la ora 17:00 cu o horă multietnică în Piața Victoriei, simbol al unității prin diversitate, la care sunt invitați să participe toți timișorenii și vizitatorii orașului.

La intersecția străzilor Eugeniu de Savoya și Vasile Alecsandri, începând cu ora 17:20 iubitorii jocului bănățean sunt așteptați la un atelier de dansuri „Hai la joc!”, alături de Formația de dansuri „Bujorii Banatului”, coordonată de Denis Chira.

Spectacolul etniilor se va desfășura concomitent pe cele două scene, începând cu ora 17:20.

Pe scena amplasată în Piața Unirii vor urca pe scenă în recital: Grupul vocal „Shalom” al Comunității Evreilor din Timișoara, Fanfara „Nadlačanka” a Uniunii Solvacilor din România, Formația de Tineret a Ansamblului Profesionist Banatul, Ansamblul de dansuri maghiare „Bokréta” din Timișoara, Anamblul „Slavijak” al Uniunii Bulgarilor din Banat și Ansamblul Folcloric al Uniunii Sârbilor din Timișoara.

Pe scena Festivalului Etniilor, dansul devine limbajul comun. Ansamblul Profesionist „Banatul” aduce în lumină un moment cu adevărat special cu jocuri în care se relatează povestea acestui spațiu prin pași de dans, culori și sunet. Momentul coregrafic poartă semnătura cuplului Grigore și Floarea Munteanu și reprezintă un elogiu adus tradițiilor care, deși diferite, bat cu aceeași inimă: inima Banatului.

Fiecare etnie – cu portul său, cu ritmul său, cu bucuria și melancolia proprie – își spune povestea într-o suită spectaculoasă, în care granițele dispar, iar tradițiile se împletesc firesc.

Pe scena din Piața Libertății atmosfera de convivialitate și bucurie a Banatului de altădată va fi transpusă scenic de Ansamblul Profesionist Banatul, Ansamblul de dansuri populare germane „Edelweiss” din Deta, Ansamblul de dansuri ucrainene „Sânziene Bănățene” din Giarmata, Ansamblul „Palucénka” din Dudeștii Vechi, Compania Artistică „Lulughi Shukar” și Ansamblul „Necea – Rock” din Dudeștii Noi.

Spectacolele vor fi prezentate de Tania Stavilă – Țunaș și Maria Borțun Popescu. Accesul este liber și gratuit!

Festivalul Etniilor, ediția a XXIV-a 2025, este posibil cu susținerea financiară a Consiliului Județean Timiș și este organizat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, coordonat de managerul Liliana Laichici.

Citeste mai mult

Cultură

Banaton Fest – Balkan Folk-Pop Music Awards, la Timișoara. PROGRAMUL evenimentului

Publicat

pe

Consiliul Județean Timiș, Visit Timiș și Asociația Banat Link organizează Banaton Fest – Balkan Folk-Pop Music Awards, un eveniment de anvergură care, între 30 mai și 1 iunie 2025, va transforma Timișoara în capitala multiculturală a Balcanilor.

Festivalul aduce în prim-plan artiști de top din Serbia, Croația, Muntenegru, Macedonia și România.

Publicul este invitat să descopere diversitatea muzicii, gastronomiei, meșteșugurilor și tradițiilor care definesc această zonă a Europei.

„Ne propunem ca Banaton Fest să devină cel mai amplu și reprezentativ eveniment dedicat culturii balcanice din Europa, un punct de referință pentru dialog intercultural, incluziune și promovare a patrimoniului comun al regiunii” a declarat Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș.

Gala Balkan Music Awards, momentul central al evenimentului, va fi deschisă vineri, 30 mai, de la ora 17:00, pe scena principală de la Bega Business Center (str. Republicii nr. 21, fostul Electromotor). Seara va fi prezentată de Dan Negru și Tania Vlascici, iar în cadrul galei vor fi oferite premii speciale unor nume sonore ale muzicii folk și pop din Balcani:

Orchestra RTS – Premiul special Banaton Fest

Neša Milevski, Slavisa Vujić, Toma Vasić – Premii speciale Banaton Fest

Renato Henz și Zorana Pavić – Premiul balcanic pentru cântărețul/cântăreața pop a anului

Nicoleta Voica – Premiu pentru o carieră de excelență în muzica populară românească

Maria Didraga & Joan Todoran / Ljiljana & Dragan Aleksandrić – Premii pentru cupluri de succes pe scena muzicii tradiționale

Stella Rade – Premiul pentru cel mai promițător talent al anului

Beki Bekić și Snežana Đurišić – Premii pentru interpretare folk (masculin și feminin)

Sâmbătă, 31 mai, începând cu ora 15:00, festivalul continuă cu o atmosferă de sărbătoare: zone gastronomice, activități pentru întreaga familie și noi recitaluri live.

De la ora 17:00, vor urca pe scenă:

Amala Band – Premiu pentru Rock Band al anului

Cor Rock Family (Serbia) – Premiu special

Desanca Lalici – Premiu pentru întreaga carieră

Orchestra Haris Kaltak (Bosnia și Herțegovina) – Premiul pentru cea mai bună orchestră balcanică

Un invitat-surpriză

Dragana Mirković – două distincții: „Regina muzicii folk balcanice” și „Premiul pentru Hitul anului – Placi zemljo”

Festivalul include și un ETNO Park Cultural, un spațiu dedicat promovării meșteșugurilor, gastronomiei și obiceiurilor etniilor din regiune. Zona va găzdui ateliere meșteșugărești, degustări de produse tradiționale și demonstrații culturale.

Duminică, 1 iunie, de Ziua Copilului, scena și întreg spațiul festivalului sunt dedicate celor mici: spectacole muzicale, jocuri, surprize și activități interactive în cadrul Banaton Kids Festival.

Participanții vor avea, de asemenea, acces la cel mai mare parc de distracții din estul Europei – Andreas Luna Parc, cu roată panoramică, roller coaster și zeci de atracții pentru toate vârstele.

Intrarea la eveniment este liberă.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite