Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Încă 300 de produse așteaptă să fie declarate tradiționale

Publicat

acum 9 ani

pe

Specialişti din cadrul Direcţiilor pentru Agricultură Judeţene au identificat 300 de produse la nivelul României, care se pot încadra pe sistemele de calitate naţionale şi europene, iar, dintre acestea, 100 au fost încadrate la potenţiale produse cu denumiri care pot accesa sistemele de calitate europene, a anunţat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), într-un comunicat de presă.

Conform MADR, până în anul 2019, un număr de aproximativ 20 de produse identificate la evenimentele din lunile martie – august a.c. sunt în atenţia ministerului de resort pentru finalizarea documentaţiei conform Regulamentului european nr. 1151/2012 şi a legislaţiei naţionale corespunzătoare acesteia, dintre care: Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Telemea de Sibiu, Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virşli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.

Ministerul de resort subliniază că obiectivul „Programului de încurajare a produselor tradiţionale” din Capitolul Politici Agricole şi Dezvoltare Rurală a programului de guvernare 2017-2020 îl constituie înregistrarea unui număr de 14 produse pentru România pe sisteme de calitate europene, până în anul 2020.

„Timp de 5 luni (…), la iniţiativa MADR cu sprijinul Direcţiilor pentru Agricultură Judeţene, 3 echipe de specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au purtat un dialog interactiv cu toţi factorii implicaţi, explicând legislaţia naţională şi europeană pentru încadrarea pe sisteme de calitate europene şi naţionale. S-au prezentat cazuri concrete de înregistrare a produselor alimentare pe sistemele de calitate naţionale ca produs tradiţional sau ca reţetă consacrată românească şi etapele de înregistrare pe sisteme europene, cât şi împărtăşirea experienţei româneşti în implementarea regulamentelor europene din domeniu”, se arată în comunicatul citat.

Un alt subiect abordat s-a referit la accelerarea implementării legislaţiei naţionale în vederea acordării dreptului de utilizare a menţiunii de calitate facultativă „produs montan”, România având o treime din suprafaţă în zona montană, respectiv 658 de Unităţi Administrativ Teritoriale din 27 de judeţe.

În urma întâlnirilor de lucru, la care au participat peste 2.000 de fermieri, producători agricoli, operatori economici, procesatori economici din domeniul agro-alimentar, reprezentanţi ai Grupului de Acţiune Locală-GAL şi reprezentanţi ai fundaţiilor şi asociaţiilor din domeniu, au fost identificate 300 de produse cu potenţial de încadrare în sistemele de calitate naţionale şi europene.

În prezent, România are înregistrate ca indicaţii geografice patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Ţara Bârsei (IGP), Telemea de Ibăneşti (DOP). 

De asemenea, alte trei produse se află în analiză la Bruxelles, respectiv Cârnaţi de Pleşcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) şi Caşcaval de Săveni (IGP).  Tot pentru obţinerea de indicaţii geografice protejate se află într-un proces de verificare şi un număr de nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Ţuica de Argeş şi Ţuica Zetea de Medieşu Aurit. 

Identificarea celor 300 de produse care pot fi încadrate ca fiind produse tradiţionale, respectiv în categoria celor cu Denumire de Origine Protejate (DOP), Indicaţii Geografice Protejate (IGP) şi Specialităţi Tradiţionale Garantate (STG) a avut loc în urma primelor întâlniri de lucru organizate de către direcţiile agricole în perioada martie – august 2017, in 40 judeţe. Scopul urmărit a fost acela de accelerare a demersurilor de punere în aplicare a ‘Programului de încurajare a produselor tradiţionale’ din Capitolul Politici Agricole şi Dezvoltare Rurală a programului de guvernare 2017-2020, precizează MADR.

Ministerul Agriculturii precizează că, prin intermediul întâlnirilor de lucru, s-a urmărit creşterea numărului de produse atestate ca produs tradiţional şi înregistrarea în Registrul National al Produselor Tradiţionale care va fi recunoscut pe piaţă, prin utilizarea logo-ului de ‘produs tradiţional’, proprietatea MADR.

Totodată, pentru sectorul industrie, operatorii economici vor fi consiliaţi pentru înregistrarea pe reţete consacrate româneşti şi pentru extinderea documentaţiei tehnice aferente reţetei consacrate româneşti.

AGERPRES

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din țară

Antrenorul Mircea Lucescu a murit la Spitalul Universitar de Urgență București

Publicat

acum 3 zile

pe

7 aprilie 2026

de

Mircea Lucescu, unul dintre cei mai titrați atrenori și jucători de fotbal din România a decedat marți, la vârsta de 80 de ani, la Spitalul Universitar de Urgență București, unde era internat din 29 martie.

Reprezentanții Spitalului Universitar de Urgență București au informat că decesul a fost declarat în jurul orei 20.30.

„Domnul Mircea Lucescu a fost unul dintre cei mai titrați antrenori și jucători de fotbal români, primul care a calificat echipa națională a României la un Campionat European, în anul 1984. Generații întregi de români au crescut cu imaginea sa în suflet, ca un simbol național. Dumnezeu să îl odihnească!“, este mesajul transmis de reprezentanții Spitalului Universitar de Urgență București.

Mircea Lucescu a fost internat de urgență pe 29 martie la Spitalul Universitar București, după ce i s-a făcut rău în timpul unei ședințe tehnice premergătoare unui antrenament al echipei naționale de fotbal.

Ulterior, a suferit un infarct, iar starea sa de sănătate s-a deteriorat și nu a mai răspuns la tratament.

Marți dimineața medicii au constatat multiple semne de accidente vasculare ischemice cerebrale și focare de trombembolism pulmonar.

În vârstă de 80 de ani, Mircea Lucescu este unul dintre cei mai redutabili antrenori români, cu o carieră impresionantă la conducerea băncilor tehnice a unor echipe de club din ţară şi din străinătate dar şi la nivelul selecţionatelor României şi Turciei.

Născut la 29 iulie 1945 în București, Mircea Lucescu a început fotbalul la Școala Sportivă 2 din Capitală și, după doi ani, a fost legitimat la grupele de juniori ale clubului Dinamo București. Ca jucător, Lucescu a evoluat doar pentru trei echipe: Dinamo, Sportul Studențesc și Corvinul Hunedoara.

Cariera sa de antrenor a început în 1979, la Corvinul Hunedoara, echipă la care a activat simultan și ca jucător timp de trei ani. De atunci, Lucescu a antrenat numeroase formații importante, printre care România, Dinamo București, Pisa, Brescia, Reggiana, FC Rapid București, Inter Milano, Galatasaray Istanbul, Beșiktaș Istanbul, Șahtior Donețk, Zenit Sankt Petersburg, Turcia și Dinamo Kiev.

După o pauză de 38 de ani, Lucescu a preluat din nou funcția de selecționer al echipei naționale a României pe 6 august 2024. În primul său mandat, desfășurat între 1 noiembrie 1981 și 2 octombrie 1986, România a disputat 57 de meciuri, cu 24 de victorii, 15 înfrângeri și 19 egaluri.

În palmaresul său, Lucescu se clasează drept al treilea cel mai titrat antrenor din lume, cu 35 de trofee, printre care:

Supercupă a Europei (Galatasaray)

 Cupa UEFA (Șahtior Donețk)

9 titluri ale Ucrainei (8 cu Șahtior și 1 cu Dinamo Kiev)

2 titluri ale României (Dinamo și Rapid)

2 titluri ale Turciei (Galatasaray și Beșiktaș)

1 Supercupă a Rusiei (Zenit)

7 Cupe ale Ucrainei

8 Supercupe ale Ucrainei

3 Cupe ale României și 1 Supercupă a României

0
Citeste mai mult

Locale

În noaptea de Înviere programul mijloacelor de transport în comun va fi prelungit, la Timișoara

Publicat

acum 3 zile

pe

7 aprilie 2026

de

Primăria Municipiului Timișoara, prin Societatea de Transport Public Timișoara, asigură transportul în comun cu program extins în noaptea zilei de 11.04.2026, cu ocazia oficierii slujbelor religioase de Paști.

Astfel, transportul public va fi prelungit până la ora 03:30, pentru a putea deservi numărul mare de credincioși, care vor participa la slujbele de Înviere. Singura pauză va fi pe perioada slujbei religioase, în intervalul orar 24:00-01:30.

Drept urmare, graficele de transport vor fi prelungite pentru liniile de tramvai Tv 1, Tv 2, Tv 4, Tv 5, Tv 6, pentru liniile de troleibuz Tb 11, Tb 14, Tb 16, Tb 18, pentru liniile de expres E3 și E7 și pentru linia de autobuz 33.

0
Citeste mai mult

Cultură

Festivalul Internațional „Timișoara Muzicală”, ediția cu numărul 50

Publicat

acum 3 zile

pe

7 aprilie 2026

de

Între 1 și 29 mai 2026, Filarmonica Banatul Timișoara marchează un moment aniversar de referință: ediția a L-a a Festivalului Internațional „Timișoara Muzicală”. Cinci decenii de continuitate au consolidat acest festival ca unul dintre cele mai importante repere ale vieții muzicale din Timișoara și din România.

Programul ediției jubiliare este construit în jurul unor lucrări majore din repertoriul simfonic și vocal-simfonic, semnate de compozitori precum Gustav Mahler, Ludwig van Beethoven, Johannes Brahms, Felix Mendelssohn, Johann Sebastian Bach și Franz Schubert. Publicul va putea asculta partituri de mare anvergură, dar și lucrări de o finețe aparte, precum ciclul de lieduri „Winterreise”.

Pe scena Filarmonicii vor urca dirijori apreciați pe plan internațional, între care Lawrence Foster, Leo Hussain și Gabriel Bebeșelea. Alături de aceștia, invitați precum pianistul Alexei Volodin, soprana Nadine Koutcher, baritonul Jungrae Noah Kim și soliștii în rezidență ai Filarmonicii în Stagiunea 2025-2026 – violonista Alexandra Conunova și violoncelistul Valentin Răduțiu – contribuie la conturarea unui program artistic rafinat.

Ediția aniversară evidențiază și rolul formativ al festivalului. Elevii Liceul de Artă „Ion Vidu„ și studenții Facultății de Muzică și Teatru Timișoara au ocazia de a evolua pe scena Filarmonicii, în cadrul unor proiecte dedicate tinerelor talente, care le oferă vizibilitate și experiență artistică în contexte profesioniste.

Programul este completat de recitaluri camerale, concerte educative și evenimente speciale, care contribuie la deschiderea festivalului către un public divers.

Biletele sunt disponibile la casieria Filarmonicii și online: https://shorturl.at/oxhAt

Festivalul Internațional „Timișoara Muzicală” a luat naștere în stagiunea 1968‑1969, la inițiativa marilor muzicieni Nicolae Boboc și Ion Românu, cu scopul de a aduce muzica clasică la cel mai înalt nivel și de a transforma Timișoara într-un reper cultural de prestigiu. De atunci, festivalul a devenit un simbol al excelenței artistice, consolidându-și poziția ca unul dintre cele mai importante evenimente muzicale din România.

Organizator: Filarmonica Banatul Timișoara

Program finanțat din bugetul local al Municipiului Timișoara

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite