Ne găsiți și pe:

Actualitate

Încă 300 de produse așteaptă să fie declarate tradiționale

Publicat

pe

Specialişti din cadrul Direcţiilor pentru Agricultură Judeţene au identificat 300 de produse la nivelul României, care se pot încadra pe sistemele de calitate naţionale şi europene, iar, dintre acestea, 100 au fost încadrate la potenţiale produse cu denumiri care pot accesa sistemele de calitate europene, a anunţat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), într-un comunicat de presă.

Conform MADR, până în anul 2019, un număr de aproximativ 20 de produse identificate la evenimentele din lunile martie – august a.c. sunt în atenţia ministerului de resort pentru finalizarea documentaţiei conform Regulamentului european nr. 1151/2012 şi a legislaţiei naţionale corespunzătoare acesteia, dintre care: Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Telemea de Sibiu, Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virşli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.

Ministerul de resort subliniază că obiectivul „Programului de încurajare a produselor tradiţionale” din Capitolul Politici Agricole şi Dezvoltare Rurală a programului de guvernare 2017-2020 îl constituie înregistrarea unui număr de 14 produse pentru România pe sisteme de calitate europene, până în anul 2020.

„Timp de 5 luni (…), la iniţiativa MADR cu sprijinul Direcţiilor pentru Agricultură Judeţene, 3 echipe de specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au purtat un dialog interactiv cu toţi factorii implicaţi, explicând legislaţia naţională şi europeană pentru încadrarea pe sisteme de calitate europene şi naţionale. S-au prezentat cazuri concrete de înregistrare a produselor alimentare pe sistemele de calitate naţionale ca produs tradiţional sau ca reţetă consacrată românească şi etapele de înregistrare pe sisteme europene, cât şi împărtăşirea experienţei româneşti în implementarea regulamentelor europene din domeniu”, se arată în comunicatul citat.

Un alt subiect abordat s-a referit la accelerarea implementării legislaţiei naţionale în vederea acordării dreptului de utilizare a menţiunii de calitate facultativă „produs montan”, România având o treime din suprafaţă în zona montană, respectiv 658 de Unităţi Administrativ Teritoriale din 27 de judeţe.

În urma întâlnirilor de lucru, la care au participat peste 2.000 de fermieri, producători agricoli, operatori economici, procesatori economici din domeniul agro-alimentar, reprezentanţi ai Grupului de Acţiune Locală-GAL şi reprezentanţi ai fundaţiilor şi asociaţiilor din domeniu, au fost identificate 300 de produse cu potenţial de încadrare în sistemele de calitate naţionale şi europene.

În prezent, România are înregistrate ca indicaţii geografice patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Ţara Bârsei (IGP), Telemea de Ibăneşti (DOP). 

De asemenea, alte trei produse se află în analiză la Bruxelles, respectiv Cârnaţi de Pleşcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) şi Caşcaval de Săveni (IGP).  Tot pentru obţinerea de indicaţii geografice protejate se află într-un proces de verificare şi un număr de nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Ţuica de Argeş şi Ţuica Zetea de Medieşu Aurit. 

Identificarea celor 300 de produse care pot fi încadrate ca fiind produse tradiţionale, respectiv în categoria celor cu Denumire de Origine Protejate (DOP), Indicaţii Geografice Protejate (IGP) şi Specialităţi Tradiţionale Garantate (STG) a avut loc în urma primelor întâlniri de lucru organizate de către direcţiile agricole în perioada martie – august 2017, in 40 judeţe. Scopul urmărit a fost acela de accelerare a demersurilor de punere în aplicare a ‘Programului de încurajare a produselor tradiţionale’ din Capitolul Politici Agricole şi Dezvoltare Rurală a programului de guvernare 2017-2020, precizează MADR.

Ministerul Agriculturii precizează că, prin intermediul întâlnirilor de lucru, s-a urmărit creşterea numărului de produse atestate ca produs tradiţional şi înregistrarea în Registrul National al Produselor Tradiţionale care va fi recunoscut pe piaţă, prin utilizarea logo-ului de ‘produs tradiţional’, proprietatea MADR.

Totodată, pentru sectorul industrie, operatorii economici vor fi consiliaţi pentru înregistrarea pe reţete consacrate româneşti şi pentru extinderea documentaţiei tehnice aferente reţetei consacrate româneşti.

AGERPRES

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Internațional

E-mailul are 50 de ani, o invenție care a revoluționat web-ul

Publicat

pe

E-mailul s-a născut acum 50 de ani. Cu ocazia aniversării inventării e-mailului, vă propunem o mică retrospectivă a acestui instrument revoluționar, care a modelat web-ul pe care îl cunoaștem astăzi.

Geneza e-mailului datează din 1966. În acel an, ARPA, o agenție guvernamentală americană (care în 1996 a devenit DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency – agenția pentru proiecte avansate de cercetare în domeniul apărării”) a lansat proiectul ARPAnet (Advanced Research Projects Agency Network). Este o rețea de calcul descentralizată care permite calculatoarelor să comunice de la distanță. Vei înțelege: este strămoșul internetului. În spatele acestui proiect se află o mână de profesori universitari cunoscuți și un buget de 1 milion de dolari.

În primele sale zile, ARPAnet este deja capabil să transmită biți de date către o mână de computere din aceeași rețea. După câțiva ani de dezvoltare, cercetătorii reușesc să trimită un e-mail de la un computer conectat la ARPAnet către un dispozitiv care funcționează sub un alt sistem. Suntem în 1969 și a fost trimis primul e-mail din istorie.

Abia în 1972, e-mailul (electronic mail) ia forma pe care o știm cu toții. Ray Tomlinson, un inginer american, proaspăt absolvent, inventează adresa de e-mail. Pentru a separa numele utilizatorului de cel al computerului, el decide să adauge un semn @. Prima adresă de mai din lume a fost: tomlinson @ bbn-tenexa. În acest proces, a decis să structureze e-mailul în două căsuțe separate: recepția și trimiterea. În această nouă formă, e-mailul va avea un succes uriaș. Acum este foarte ușor pentru un utilizator să contacteze pe altul cu ajutorul computerului său.

Astăzi smartphone-ul este cel mai utilizat mijloc de transmitere a unui mail. Indiferent ce model de smartphone aveți, un Apple, Google, Samsung, Huawei sau altă marcă, în special pe smartphone-urile cu ecran mare, este foarte ușor de trimis un mail.

Din 1975 este posibil să adăugați un atașament la e-mailurile trimise. 4 ani mai târziu, apar primele canale de e-mail. La scurt timp, SPAM, acest e-mail nedorit și-a făcut apariția, conform PhonAndroid. Astăzi, spamul reprezintă o medie de 68% din traficul de e-mail pe Internet, sau 3 milioane de spam-uri pe secundă, potrivit unui studiu realizat de AltoSpam.

Ray Tomlinson inventatorul e-mailului, a declarat despre creația sa pentru The Verge în 2012. „E-mailul este folosit, în general, exact așa cum eu am considerat. În special, nu este pur și simplu un instrument de lucru sau un instrument strict personal. Toată lumea îl folosește în moduri diferite, dar fiecare îl folosește așa cum își dorește ”. În 2019, 3,9 miliarde de persoane (mai mult de jumătate din populația lumii) trimit e-mailuri zilnic. 293 miliarde de e-mailuri sunt trimise în fiecare zi.

Citeste mai mult

Din țară

Începe programul Rabla Clasic. Se dau aproximativ 20.000 de prime de casare

Publicat

pe

Persoanele fizice care vor să-şi caseze un autoturism mai vechi de opt ani pot merge începând de luni, 19 august, la producătorii validaţi pentru a accesa „Rabla Clasic”, ca urmare a suplimentării programului cu 130 de milioane de lei, a anunţat Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), într-un comunicat de presă.

Astfel, începând de luni, 19 august 2019, ora 10:00, persoanele fizice pot merge la producătorii validaţi pentru îndeplinirea formalităţilor de înscriere în vederea accesării Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional („Rabla Clasic”).

Programul „Rabla Clasic” a fost suplimentat cu 130 milioane lei, sumă care reprezintă aproximativ 20.000 de prime de casare. Astfel, numărul primelor de casare acordate în anul 2019 va depăşi numărul primelor de casare acordate până acum de Administraţia Fondului pentru Mediu în cei 16 ani de când se derulează acest program, totalizând 55.000 de prime de casare acordate în cadrul acestui an”, notează instituţia.

Potrivit sursei citate, cuantumul primei de casare pentru Programul „Rabla Clasic” este de 6.500 de lei pentru fiecare autovehicul uzat, mai vechi de opt ani, dat spre casare şi se acordă pentru achiziţionarea unui autovehicul nou al cărui sistem de propulsie generează maximum 120 g de CO2/km, în regim de funcţionare mixt (maximum 140 g CO2/km conform standardului WLTP).

De asemenea, la prima de casare se poate adăuga un ecobonus de 1.000 lei în cazul achiziţionării unui autovehicul nou, echipat cu sistem de propulsie care generează o cantitate de emisii de maximum 96 g de CO2/km (maximum 105 g CO2/km conform standardului WLTP) şi/sau un ecobonus de 1.700 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, echipat cu sistem de propulsie hibrid.

În cazul în care se întrunesc ambele condiţii, cele două ecobonusuri pot fi cumulate cu prima de casare, ajungându-se astfel la acordarea unei finanţări în cuantum de 9.200 lei.

Citeste mai mult

Locale

Se construiesc case de tip familial la Găvojdia. Investiția, din fonduri europene

Publicat

pe

Consiliul Județean va construi două case de tip familial în localitatea timișeană Găvojdia. În plus, în localitate va fi înființat și un centru de zi pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă.

Președintele CJ Timiș, Călin Dobra, a semnat contractul de proiectare și execuție cu firma contractată, prin licitație publică, să execute lucrarea. Banii necesari, 2.5 milioane lei, provin din fonduri europene, cu asigurarea cofinanțării de către Consiliul Județean. 120.000 sunt destinați proiectării, iar execuția lucrării se ridică la peste 2.3 milioane lei. Investiția este necesară pentru mutarea copiilor din centrele de plasament și din centrele de recuperare, cu scopul facilitării integrării lor în societate.

Se vor construi două case de tip familial, cu o capacitate de 32 beneficiari, câte 16 pentru fiecare casă. Acestea vor fi identice și vor fi amplasate izolat una față de cealaltă. Interiorul caselor este gândit încât să deservească copii de vârste diferite.

Centrul de zi va deservi cei 32 de ocupanți ai caselor și alți 10 membri ai comunității, fiind amenajat într-o clădire existentă. Acesta va fi dotat, printre altele, cu trei cabinete ale personalului de specialitate (asistent social, psiholog, psihopedagog etc.). În momentul în care copiii vor fi mutați în casele de tip familial, Centrul de Plasament Gavojdia va fi închis.

Centre de recuperare la Lugoj și Periam

Investiția de la Găvojdia nu este singulară. Consiliul Județean va construi case de tip familial, locuințe protejate, centre de recuperare pentru copiii cu dizabilități și la Lugoj și Periam, toate acestea pe fonduri europene. Valoarea totală a investițiilor ajunge la 20 milioane lei, din care 12 milioane finanțare nerambursabilă, diferența fiind asigurată din bugetul Consiliului Județean Timiș.

Acei copii ne au doar pe noi, nu concep să le întoarcem spatele și să le refuzăm șansa la o viață normală. Închiderea centrelor de plasament și introducerea lor în case de tip familial le va spoi considerabil șansele de dezvoltare personală, de integrare în societate. Mediul în care ei cresc este determinant pentru modul în care vor funcționa în mijlocul comunității la vârstă adultă. Mă bucur să văd că intrăm în linie dreaptă cu aceste investiții atât de importante”, spune președintele Consiliului Județean Timiș, Călin Dobra.

Suprafața totală construită desfășurată a obiectivului de investiții este de peste 1400 mp, fiecare casă de tip familial având o suprafață totală de 577 mp. Toate spațiile proiectate vor fi accesibilizate pentru persoanele cu dizabilități.

Durata de proiectare este de 3 luni, iar execuția lucrării este programată să dureze cel mult 18 luni.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite