Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Revoluția fiscală aduce noi reglementări pentru populație și firme

Publicat

pe

Ziua de 1 ianuarie 2018 este prevăzută ca dată de intrare în vigoare a unor normative şi reglementări care vor genera plusuri sau, uneori, minusuri în bugetele populaţiei şi firmelor.

Cele mai importante schimbări sunt de ordin fiscal, dar mai avem şi o serie de modificări sau chiar noutăţi legislative care au impact în toate domeniile economice şi sociale. Firmele vor funcţiona după reguli noi (contabilii în primul rând vor avea incomparabil mai mult de lucru în 2018 faţă de 2017), dar pe de altă parte salariul minim şi îndemnizaţia de creştere a copilului se vor majora, iar cota de impozitare a veniturilor va scădea de la 16% la 10%.

Lista schimbărilor în 2018:

Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) va fi plătită în conturi separate („split TVA”), procedură care le impune companiilor costuri administrative suplimentare. S-a stabilit, însă, că nu toate firmele vor trece la această modalitate de plată, lucru care va complica relaţiile dintre firmele care o aplică şi cele care nu o aplică.

Contribuţiile de asigurări sociale – CAS – vor fi plătite de angajator, dar din banii salariatului, nu (şi) din banii firmei, cum a fost până la 1 ianuarie 2018. Măsura ar trebui să aibă ca efecte scăderea efortului financiar al firmelor (care vor mai avea de plătit din surse proprii doar o taxă de 2,25% din fondul de salarii) şi scăderea presiunii pe veniturile angajatului de la 39,25% la 37,25%. Dar pentru a se putea împlini acest deziderat şi mai ales pentru a se păstra venitul net al salariatului, angajatorii trebuie să majoreze salariul brut cu cel puţin 20 de puncte procentuale. Sau, după cum au anunţat deja unii angajatori, să le plătească salariaţilor diferenţa de 20% sub formă de prime/stipendii de merit, cel puţin până când această mutare a CAS va fi certă şi clarificată din toate punctele de vedere.

Complementar la mutarea CAS, de la 1 ianuarie 2018 va fi sancţionată cu închisoare de la 1 la 6 ani neplata CAS de către angajatori.

Contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS), în procent de 10%, va fi datorată de o multitudine de persoane care realizează venituri cum ar fi: din dividende, din dobânzi, din alte surse, din activităţi independente etc. Principala modificare: aceste venituri care în 2017 erau scutite de contribuţia la asigurările sociale de sănătate, respectându-se şi alte condiţii legale, vor intra obligatoriu în sfera de aplicare a contribuţiei la sănătate, însă modul de calcul este diferit, baza de calcul fiind salariul minim pe economie. De exemplu, dacă o persoană fizică este salariată şi realizează şi venituri din dividende, atunci plăteşte contribuţia la asigurările de sănătate atât ca salariat, cât şi pentru veniturile din dividende. Baza lunară de calcul a contribuţiei la sănătate pentru venitul din dividende este salariul minim brut pe ţară valabil în luna în care se achită dividendele.

Începând cu data de 1 ianuarie 2018, impozitul pe venit este de 10% pentru toate categoriile de venituri impozabile, cu excepţia veniturilor din dividende – pentru care se păstrează cota de 5%. Pentru persoanele care realizează venituri din salarii se majorează deducerile personale în funcţie de mărimea salariului şi de numărul persoanelor aflate în întreţinere, însă până la limita a 3.600 de lei, peste care nu se mai acordă deduceri personale.

Tot de la 1 ianuarie 2018, plafonul veniturilor unei microîntreprinderi este de un milion de euro, calculat în lei la cursul BNR din ultima zi a anului anterior. Mai exact, 4,6597 lei/euro, cursul din 29 decembrie 2017, deci plafonul respectiv este de 4.659.700 de lei. Se păstrează cotele de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au un salariat cu normă întreagă şi de 3% pentru microîntreprinderile fără salariaţi. Se abrogă, în schimb, condiţionarea faţă de un anumit obiect de activitate, în sensul că pot fi microîntreprinderi şi societăţile care realizează venituri din consultanţă şi management într-un procent mai mare de 20% din totalul veniturilor, din zona jocurilor de noroc, asigurări etc. Se abrogă, de asemenea, şi posibilitatea optării pentru plata impozitului pe profit prin majorarea capitalului social la suma de 45.000 de lei.

Din punctul de vedere al impozitelor şi taxelor locale, pentru autovehiculele de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, impozitul datorat la bugetul la bugetul local se majorează cu circa 7% din 1 ianuarie 2018.

O altă modificare importantă: românii care intenţionează să plece din ţară pentru mai mult de şase luni de zile vor risca, de la 1 ianuarie 2018, să fie amendaţi dacă nu notifică Fiscul în prealabil. Notificarea Fiscului trebuie făcută prin completarea şi depunerea unui formular de rezidenţă fiscală. Amenda pentru nedepunerea în timp util a chestionarului respectiv va fi între 50 şi 100 de lei. Obligaţia de a depune respectivul formular o au persoanele fizice care pleacă din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de şedere în străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive. La fel, trebuie să depună chestionarul şi persoanele fizice care sosesc în România şi au o şedere în ţara noastră o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive.

De la 1 ianuarie indemnizaţia minimă de creştere a copilului se va majora, din 1 ianuarie 2018, la 1.250 de lei, faţă de 1.233 de lei cât era în 2017. Pentru asigurarea acestei majorări, indemnizaţia de creştere a copilului nu va mai fi raportată la salariul minim, ci la Indicele Social de Referinţă (ISR). Valoarea ISR este stabilită la 500 de lei, iar indemnizaţia va avea valoarea a 2,5 ISR.

Salariul minim pe economie creşte de la 1.450 la 1.900 de lei. Majorarea este binevenită pe fondul unei crize fără precedent de forţă de muncă, dar angajatorii sunt deranjaţi de modul în care a fost impusă. Firmele care şi-au setat afacerile pe costuri salariale la nivelul minimului pe economie (cel puţin 35% din total, după ultimele statistici) sunt nevoite ori să dea afară din angajaţi, ori să mărească preţurile, riscând să nu-şi mai vândă produsele, ori să închidă cu totul întreprinderea.

Din 1 ianuarie se aplică şi controversata reducere a procentului de plată către Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,75%, fără a însă fi afectată valoarea nominală din 2017. Mai precis, suma achitată în 2017 către administratorii Pilonului II va fi cel puţin aceeaşi în 2018, dar scăderea procentului este necesară ca urmare a creşterii salariului mediu cu 20%.

Şi în domeniul auto va interveni o schimbare: de la 1 ianuarie, românii cu maşini noi vor avea o supriză plăcută referitor la inspecţia tehnică periodică (ITP); în schimb, cei cu vehicule vechi vor trebui să efectueze mai des ITP. Maşinile vor putea trece ITP-ul cu defecte minore, dar dacă se constată defecte mai grave, acestea trebuie reparate în maximum 30 de zile. De asemenea, în cazul maşinilor cu o vechime de 12 ani sau mai mult, ITP-ul va fi necesar anual, nu o dată la doi ani. Pe de altă parte, maşinile noi vor avea de trecut primul ITP abia după trei ani de la înmatriculare.

Tot începând din 1 ianuarie, vom avea un fel de reducere a costurilor cu telefonia în roaming. Ca urmare a scăderii tarifului reglementat la nivel de gros, pentru majoritatea planurilor tarifare va creşte volumul de date ce pot fi consumate în roaming în UE/SEE fără taxe suplimentare. În cazul depăşirii limitelor utilizării rezonabile a unor servicii în roaming în UE/SEE, scad şi suprataxele care pot fi aplicate consumului ulterior, după cum urmează: de la 1 ianuarie 2018 scade cu 22% suprataxa pentru date, de la 7,7 la 6 euro/GB; de la 3 ianuarie 2018 scade cu 16% suprataxa pentru apelurile primite, de la 1,08 la 0,91 eurocenţi/minut.

Plafonul de garantare pentru programul Prima Casă va scădea, în 2018, de la 2,67 la 2 miliarde de lei.

Tot pentru data de 1 ianuarie a mai fost prevăzută intrarea în vigoare a următoarelor normative: Legea 217/2016 privind combaterea risipei alimentare, Legea 163/2016, prin care constructorii trebuie obligatoriu să fie certificaţi tehnico-profesional sau Legea nr. 4/2016 care prevede sancţionarea contravenţiilor silvice.

Administrație

Consiliul Județean Timiș dă undă verde pentru construcția noului Pod al Turcului în Parța

Publicat

pe

În cadrul ultimei ședințe a Consiliului Județean Timiș, a fost aprobată documentația tehnico-economică aferentă investiției publice privind execuția unui nou pod pe DJ 593B, în dreptul localității Parța, la kilometrul 5+000. Proiectul vizează înlocuirea actualului „Pod al Turcului”, o construcție istorică realizată din zidărie de piatră în anul 1955, care se află într-o stare avansată de degradare.

Podul existent, construit pe piloni de lemn, a fost grav afectat de trecerea timpului și de condițiile climatice extreme, fiind considerat în prezent impropriu pentru circulația rutieră. De altfel, traficul pe pod a fost suspendat încă din luna octombrie 2022, din motive de siguranță, măsura fiind una necesară pentru prevenirea oricăror incidente. În trecut, podul a fost închis temporar doar în situații excepționale, precum creșterea nivelului râului Timiș, care ajungea să acopere în totalitate structura.

Studiul de fezabilitate pentru noul pod a fost elaborat de societatea S.C. IRICONSTRUCT S.R.L., iar investiția se ridică la valoarea de 31,2 milioane de lei – echivalentul a peste 6 milioane de euro. Noua construcție va înlocui definitiv vechiul pod și va asigura reluarea în condiții optime a circulației pe DJ 593B, arteră importantă pentru locuitorii din zona Parța și pentru traficul regional.

Durata estimată pentru realizarea lucrărilor este de șase luni de la momentul demarării execuției, ceea ce înseamnă că, în cel mai optimist scenariu, locuitorii ar putea beneficia de noul pod înainte de finalul acestui an.

„Este un proiect vital pentru comunitatea noastră. Închiderea Podului Turcului a creat un disconfort major pentru locuitori și a afectat mobilitatea în zonă. Ne bucurăm că, în sfârșit, acest obiectiv intră în linie dreaptă”, a declarat primarul comunei Parța, Daniel Drăgan.

Prin această investiție, Consiliul Județean Timiș își reafirmă angajamentul față de modernizarea infrastructurii rutiere și față de siguranța cetățenilor. Noul pod de la Parța promite nu doar o circulație fluidizată, ci și un standard crescut de durabilitate și securitate pentru următoarele decenii.

Citeste mai mult

Locale

Grădiniță nouă – un proiect european de succes la Peciu Nou

Publicat

pe

Într-o perioadă în care educația timpurie devine tot mai importantă, comuna Peciu Nou din județul Timiș oferă un exemplu de dezvoltare durabilă și investiție inteligentă în viitorul copiilor.

O nouă grădiniță, realizată la cele mai înalte standarde europene, a fost finalizată în această localitate prin accesarea fondurilor europene – un proiect de suflet dus la bun sfârșit de către Primăria Peciu Nou.

Noua unitate de învățământ preșcolar nu este doar o clădire modernă, ci o expresie clară a seriozității cu care echipa Primăriei Peciu Nou tratează educația și dezvoltarea comunității. De la inițierea proiectului și până la finalizarea lucrărilor, primarul Gabriel DRĂGAN s-a implicat activ, asigurând o coordonare eficientă între toate părțile implicate: echipa de implementare din primărie, consultantul de proiect, executantul lucrărilor și, nu în ultimul rând, dirigintele de șantier titular – inginerul Daniel RUSU, alături de partenerii săi.

Dotări la standarde europene pentru un viitor mai bun

După finalizarea tuturor procedurilor de recepție și autorizare, grădinița își va deschide porțile în decursul acestui an pentru copiii din Peciu Nou. Noua instituție este dotată cu toate facilitățile necesare pentru desfășurarea unui act educațional de calitate: sisteme moderne de supraveghere video, instalații anti-incendiu de ultimă generație, încălzire în pardoseală, săli de clasă spațioase și luminoase, grupuri sanitare moderne și un spațiu de joacă generos.

„Este o unitate de învățământ la cele mai înalte standarde, începând de la supraveghere video, anti-incendiu, până la încălzire în pardoseală şi toate facilitățile necesare”, a declarat primarul Gabriel DRĂGAN, subliniind grija față de condițiile oferite micilor locuitori ai comunei.

Un viitor construit cu viziune și muncă

Succesul acestui proiect reflectă nu doar o bună capacitate de atragere și gestionare a fondurilor europene, ci și o mentalitate modernă în administrația locală – o abordare care pune accent pe sustenabilitate, calitate și binele comunității.

Această grădiniță nu este doar o clădire, ci o investiție în viitorul comunei Peciu Nou. Un exemplu elocvent că, prin seriozitate și muncă susținută, se pot realiza lucruri deosebite chiar și în mediul rural din România.

Citeste mai mult

Administrație

Bugetul municipiului Timișoara pe anul 2025, aprobat

Publicat

pe

Bugetul orașului propus de primarul Dominic Fritz pentru anul 2025 a fost aprobat astăzi de Consiliul Local, cu o singură abținere. Bugetul are o valoare totală de 2,65 de miliarde de lei, cu o majorare de peste 100 milioane lei față de 2024 – o ajustare realistă, menită să asigure stabilitatea financiară și continuitatea investițiilor.

“Este un buget echilibrat și onest, care reflectă atât dinamica economică pozitivă a Timișoarei, cât și stabilitatea financiară pe care am reușit să o construim. Prioritizăm investițiile în mobilitate, educație și sănătate și canalizăm banii spre îmbunătățirea calității vieții în cartiere. Timișoara are un buget realist, bine fundamentat, cu care valorificăm eficient resursele reale și prioritizăm proiectele cu adevărat relevante pentru comunitate”, spune primarul Dominic Fritz.

Municipalitatea își menține angajamentul de a accelera dezvoltarea orașului, astfel că secțiunea de dezvoltare are prevăzută suma de 1,35 miliarde lei, din care 35% reprezintă fonduri pentru infrastructura de mobilitate.

Printre altele, pentru a stimula dezvoltarea unor zone și a atrage investiții private, Primăria Timișoara va continua și va demara investiții precum: construcție pasaj Solventul, construcție podul Solventul, refacere pasajul Slavici Polonă, reconstrucție Pasarela Îndrăgostiților, reconstrucție podul Iuliu Maniu.

Totodată, pentru a continua procesul de eficientizare a transportului public, secțiunea dezvoltare include achiziția a 33 de troleibuze noi și a 30 de autobuze electrice. Alte investiții incluse în programul de dezvoltare sunt: retehnologizarea magistralei care pleacă de la CET Sud și care distribuie agent termic în tot orașul, stadionul Arena Eroii Timișoarei, reabilitarea termică a Școlii Gimnaziale 1, clădirii de gimnazială a Liceului J.L Calderon, a Liceului Ana Aslan, a Colegiului Tehnic Henri Coandă, a Liceului Alimentar, amenajarea Traseului Revoluției, Regenerarea Urbană a zonei Traian, dotarea noilor spitale de ORL și Balneologie.

Secțiunea de funcționare pentru 2025 are alocată suma de 1,3 miliarde de lei și acoperă finanțarea serviciilor publice esențiale, precum transportul și iluminatul public, termoficarea, curățenia, întreținerea spațiilor verzi, ordinea publică, asistența socială, cultura și sportul.

În programul de reparații străzi și trotuare, în valoare de 90 de milioane de lei, sunt incluse amenajări de parcări pe locul fostelor garaje, lucrări de modernizare a zonei Gara de Nord, precum și reparații pe artere majore – Rebreanu, Ana Ipătescu sau Alexandrescu. De asemenea, bugetul pentru întreținerea și reparațiile din școli și grădinițe crește cu 35%, ajungând la 85 de milioane de lei.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite