Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Internațional

România – în fruntea Consiliului Uniunii Europene

Publicat

pe

Clasată în mod constant printre ţările cele mai proeu­ro­pene, de la aderarea sa la Uniunea Europeană (UE) în 2007, România preia peste câteva zile președinția Con­siliului UE, urmând să dețină, în următoarele șase luni, un rol-cheie în impulsionarea şi organizarea negocierilor între cele 28 de state membre ale Uniunii.

Și aceasta, într-o perioadă nu tocmai liniștită – ieșirea Marii Britanii din UE, alegeri europene. Dar, în același timp, este și o oportunitate de a contribui la păstrarea unităţii europene şi la consolidarea proiectului european.

Bucureştiul va deţine pentru prima dată, începând cu 1 ianuarie 2019, preşedinţia semestrială a UE, într-o perioadă dificilă pentru Uniunea Europeană, care se va confrunta cu ieșirea Marii Britanii din Uniune, cu negocieri privind viitorul buget comunitar şi cu alegeri europene care se așteaptă să consfin­ţească ascensiunea partidelor eurosceptice.

Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, exercitarea de către România a primei sale preşedinţii a Consiliului UE va reprezenta un moment foarte important pentru ţara noastră, o oportunitate de a contribui la păstrarea unităţii europene şi la consolidarea proiectului european, iar unul dintre obiectivele mandatului României este demararea cât mai rapidă a negocierilor privind relaţiile viitoare dintre Uniune şi Marea Britanie.

Consiliul Uniunii Europene reprezintă guvernele statelor membre şi este format din miniştrii de resort sau secretarii de stat din fiecare ţară UE. Fiecare stat membru al Uniunii deţine preşedinţia prin rotaţie pe o perioadă de şase luni. Împreună cu Parlamentul European, Consiliul este principalul organism cu putere decizională al Uniunii Europene, conform www.consilium.europa.eu.

Consiliul se întruneşte în diferite formule la nivelul miniştrilor sau secretarilor de stat din statele membre, în funcţie de tematica care urmează să fie discutată. Preşedinţia rotativă organizează şi conduce toate reuniunile Consiliului Uniunii Europene, excepţie făcând Consiliul Afaceri Externe, și este responsabilă de implementarea hotărârilor luate de Consiliu privind legislaţia europeană, asigurarea continuităţii în ce priveşte agenda Uniunii Europene, procesele legislative şi cooperarea între statele membre.

Peste 150 de grupuri de lucru şi comitete, formate din oficiali ai tuturor statelor membre, sprijină activitatea miniştrilor care analizează propunerile în diferitele configuraţii ale Consiliului UE.

România a preluat deja, prin miniștrii de resort, preşedinţia Consiliului miniştrilor mediului, preşedinția Consiliului Afaceri Generale (care reunește miniştrii pentru afaceri europene), preşedinţia Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (care reunește miniștrii europeni de justiție), preşedinţia Consiliului pe domeniul sănătate (care reunește miniștrii europeni ai sănătății).

Astfel, în domeniul mediului, începând din data de 1 ianuarie 2019, pentru o perioadă de şase luni, ministrul român al mediului va prezida şi coordona lucrările Consiliului miniştrilor mediului, cu sprijinul Secretariatului General al Consiliului, și va avea ca teme prioritare: schimbările climatice, dezvoltarea durabilă, biodiversitatea şi managementul apelor.

În domeniul afaceri generale, câteva din dosarele care vor fi pe masa preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene sunt cel al extinderii Uniunii Europene, dar și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Potrivit ministrului delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, care va conduce, în următoarele șase luni, Consiliul Afaceri Generale, România este pregătită să menţină acelaşi ritm susţinut al discuţiilor referitoare la noul buget al Uniunii pentru realizarea de progrese consistente.

În domeniul justiţie şi afaceri interne, viitoarea preşedinţie a României are ca priorități: avansarea negocierilor referitoare la propunerea de Regulament privind probele electronice în materie penală şi obţinerea abordării generale asupra propunerii de Directivă din acelaşi pachet legislativ; finalizarea dosarului privind Regulamentul Bruxelles II bis; numirea procurorului-şef european şi consolidarea recunoaşterii reciproce în materie penală.

În domeniul sănătăţii, programul preşedinţiei române cuprinde cinci teme prioritare care se referă la rezistenţa antimicrobiană, vaccinarea, accesul egal la medicamente al pacienţilor din UE, mobilitatea pacienţilor şi sănătatea digitală (eHealth).

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Internațional

Următorul Apple Watch ar putea integra o cameră inteligentă

Publicat

pe

Dacă seria Apple iPhone 17 va fi în centrul atenției și în acesta an, nici viitoarele ceasuri inteligente Apple Watch nu sunt mai prejos. Acum am aflat că un viitor Apple Watch ar putea include camere pentru monitorizare, extinzând eforturile Apple de inteligență artificială și inteligență vizuală de pe iPhone și pe încheietura mâinii.

Introducerea de către compania Apple a inteligenței vizuale oferă utilizatorilor o modalitate rapidă de a efectua căutări pe obiecte și semne fizice, potrivit AppleInsider. Potrivit cunoscutului Mark Gurman într-un recent buletin informativ Bloomberg, planul Apple pentru inteligența vizuală – visual intelligence este de a face din aceasta o caracteristică de bază a viitoarelor sale ceasuri. Aceasta include renunțarea la utilizarea modelelor AI externe de la OpenAI și Google pentru a alimenta funcția. În acest fel compania Apple vrea să folosească propria creație bazată pe AI. Cu toate acestea, Apple dorește să folosească inteligența vizuală și pe alt hardware care nu are de obicei o cameră la bord.

De asemenea, Mark Gurman scrie că Apple are în vedere adăugarea de camere la modelele standard și Ultra ale ceasurilor sale Apple Watch. Ambele versiuni ar putea avea o cameră frontală în interiorul afișajului, în timp ce Ultra poate avea una în lateral, lângă coroană și buton. Momentan nu știm dacă Ultra va acea doar o cameră în lateral sau și una în ecran.

Ideea Apple este de a folosi sistemul astfel încât AI să poată vedea lumea exterioară, care poate fi folosită pentru a furniza informații detaliate care pot îmbunătăți interogările. Acest concept este oarecum similar cu modul în care ar putea fi folosite camerele AirPods. În ceea ce privește momentul în care ar putea ajunge un Apple Watch echipat cu cameră, Gurman propune că este ceva ce Apple ar putea realiza până în 2027. Încă nu am văzut așa ceva la alte companii, nici chiar la Galaxy Watch Ultra, al companiei Samsung.

Ideea unei camere în interiorul unui Apple Watch a fost prezentată de mai multe ori în trecut. În afară de zvonuri și speculații, după mai multe brevete, Apple nu a realizat nimic în acest sens. Totuși, în privința acestei camere, se preconizează utilizarea acesteia și pentru efectuarea și primirea apelurilor video. De asemenea, acea cameră ar putea fi folosită pentru lucruri precum monitorizarea biometrică, cum ar fi ritmul cardiac al unui utilizator sau Face ID, printre alte aplicații video tipice.

În 2020 a apărut și un concept în care camera și blițul sunt vizibile extern pe un Apple Watch numai atunci când este necesar și ascunse atunci când nu sunt utilizate. A existat, de asemenea, propunerea de a-l ascunde în coroana digitală sau la capătul unei curele de ceas. Evident, Apple pur și simplu nu a trecut de fapt la producerea unuia dintre concepte ca un produs real.

Apple Watch Series 11 va vedea lumina zilei cel mai probabil în septembrie, alături de seria iPhone 17. Cu toate acestea, nu îndrăznim să spunem dacă această cameră în ecran va fi la bordul noilor ceasuri inteligente Apple, dar sperăm.

Foto: apple.com

Citeste mai mult

Internațional

OpenAI a crescut spectaculos la 400 de milioane de utilizatori săptămânal

Publicat

pe

Compania OpenAI, fondată în 2015, a surprins lumea tech când a lansat chatbot-ul de inteligență artificială ChatGPT în noiembrie 2022. Serviciul ChatGPT a revoluționat complet percepția multora cu privire la adevărata utilitate a Artificial Intelligence (AI). Acum, milioane de oameni au chatbot-ul ca parte fundamentală a vieții lor zilnice.

Până la vârsta de doi ani și ceva ChatGPT a crescut ca-n povești, mai mult a devenit pe zi ce trece tot mai bun și mai inteligent. Acum, potrivit AndroidHeadlines, compania OpenAI a dezvăluit că are 400 de milioane de utilizatori activi săptămânal. Acesta este un număr șocant. În acest fel ChatGPT este unul dintre cele mai accesate și utilizate platforme digitale din lume.

ChatGPT a fost un succes uriaș încă de la debut. Chatbot-ul a atins aproximativ 1 milion de utilizatori în doar cinci zile de la lansare. Apoi ritmul de creștere s-a accelerat, iar în decembrie, a ajuns la 300 de milioane de utilizatori săptămânali. Cifra de 100 de milioane de utilizatori a fost atinsă doar două luni mai târziu.

ChatGPT a făcut mai ușor și mai simplu accesul la puterea inteligenței artificiale pentru toată lumea. Opțiunile gratuite ale platformei sunt suficiente pentru nevoile a milioane de oameni. Cu toate acestea, dacă aveți nevoie de funcții mai avansate, există abonamente care trebuie plătite. De asemenea, OpenAI a făcut serviciul său AI mai intuitiv și mai ușor de utilizat. Toate acestea au dus la o creștere incredibilă a bazei de utilizatori activi.

Directorul operațional al OpenAI, Brad Lightcap, a declarat că OpenAI a avut 400 de milioane de utilizatori activi săptămânal în februarie. Pentru referință, compania a avut cu 33% mai puțini utilizatori activi în decembrie 2024. Lightcap susține că se află în mijlocul unei „progresii naturale”, pe măsură ce serviciul devine mai cunoscut în rândul publicului. „Există un efect general al oamenilor care își doresc cu adevărat aceste instrumente și văd că aceste instrumente sunt cu adevărat valoroase”, a spus Brad Lightcap.

OpenAI se mândrește acum și cu 2 milioane de utilizatori enterprise. Acest număr îl dublează pe cel din septembrie 2024, așa că creșterea se reflectă și în aceste tipuri de clienți. OpenAI oferă API-uri pe care dezvoltatorii externi își pot construi aplicațiile. Lightcap spune că traficul de la dezvoltatori pe API-urile sale s-a dublat în ultima jumătate de an. Se pare că cel mai popular model pentru ei este GPT-3.

Dezvoltatorii folosesc OpenAI pentru a integra tehnologia în propriile aplicații. OpenAI contează pe companiile Uber, Morgan Stanley, Moderna sau T-Mobile, care sunt unii dintre cei mai mari clienți ca întreprinderi ai săi.

Cu toate acestea, potrivit CNET, OpenAI este unul dintre cele câteva instrumente de inteligență artificială generativă AI într-un spațiu din ce în ce mai competitive. Avem acum pe piață, printre altele oferte precum Apple Intelligence, Meta AI, Google Gemini AI, Microsoft Copilot (Microsoft este un investitor major în OpenAI), dar și platforma chinezească DeepSeek.

https://www.androidheadlines.com/2025/02/openai-reaches-400-million-weekly-active-users.html

Foto: OpenAI

Citeste mai mult

Internațional

8 Martie – Ziua Internațională a Femeii

Publicat

pe

Ziua Internaţională a Femeii, marcată în fiecare an la 8 martie, este, potrivit ONU, un prilej pentru a sărbători actele de curaj şi hotărâre ale femeilor obişnuite care au jucat un rol extraordinar în istoria ţărilor şi comunităţilor lor, de a reflecta asupra progreselor înregistrate şi de a cere schimbări.

În România, în 8 Martie este și Ziua Mamei, încă un prilej pentru a arăta recunoștință și dragoste femeilor care ne-au adus pe lume.

Ziua Mamei se serbează încă de pe vremea grecilor antici. În fiecare primăvară, aceștia o serbau pe Rhea, mama tuturor zeilor.

Mai târziu, în Anglia anilor 1800, a fost menționată „Dumincă mamei”, serbată în a patra duminică de la începerea Postului Paștelui.

În anul 1909, la 28 februarie, în Statele Unite, s-a serbat la nivel național femeia în urma unei inițiative a Partidului Socialist American, în amintirea grevei din 1908 a muncitorilor din industria textilă din New York, în care femeile au protestat împotriva condiţiilor de muncă.

Inițiativa a fost preluată în 1910 și în Europa, în cadrul Internaționalei Socialiste reunite la Copenhaga. Prima zi s-a ținut la 19 mai 1911 în Germania, Austria, Danemarca și în alte câteva țări europene. Data a fost aleasă de femeile germane pentru că, la aceeași dată, în 1848, regele Prusiei a trebuit să facă față unei revolte armate și a promis că va face o serie de reforme, inclusiv introducerea votului pentru femei.

Cu prilejul Anului Internaţional al Femeii, în 1975, Organizaţia Naţiunilor Unite a sărbătorită pentru prima dată Ziua internaţională a femeii la 8 martie.

În România, la 7 martie 2016, a intrat în vigoare Legea nr. 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua Femeii şi 19 noiembrie – Ziua Bărbatului.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite