Fonduri europene
Bani europeni pentru ferme piscicole. Cum pot fi accesați
Fermele piscicole pot accesa fonduri europene prin intermediul mai multor măsuri lansate săptămâna trecută. Ministrul Petre Daea a făcut un apel către fermierii piscicoli să acceseze toate fondurile şi a dat asigurări că va înfiinţa un colectiv pentru redresarea sectorului din care să facă parte şi reprezentanţii patronatelor. Marile probleme ale pisciculturii româneşti sunt lipsa subvenţiilor, poluarea bazinelor şi lipsa compensaţiilor ca urmare a pagubelor produse de unele specii de păsări.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării rurale, prin Direcţia Generală de Pescuit, a lansat apelurile de cereri de finanţare pentru mai multe măsuri de sprijin din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM). Se pot depune cereri de finanţare pentru următoarele măsuri: I.1, I.2, I.6, I.15, I.21 (pescuit marin), I.21 (pescuit ape interioare), I.22, I.23, II.1, II.2, II.3, II.4, II.5.a, II.5.b, II.7, II.9, II.12 și IV.3. Fondurile pot fi cheltuite, de exemplu, pentru diversificarea veniturilor şi pentru dezvoltarea unor noi forme de venit, pentru investiţii în acvacultură, servicii consiliere, valoare adăugată sau pentru inovare. Potrivit anunţului, ghidurile aferente măsurilor lansate se regăsesc la adresa: http://ampeste.ro/popam-2014-2020/ghidul-solicitantului-popam/ghidul-solicitantului-aprobat.html.
Odată cu lansarea apelurilor a fost anunţată şi organizarea unei serii de evenimente pentru promovarea măsurilor, prima dintre acestea derulându-se deja la Bucureşti, în data de 20 februarie, cu participarea ministrului agriculturii, Petre Daea. Oficialul a făcut un apel către fermierii piscicoli de a atrage întreaga sumă rezervată României, respectiv 168 de milioane de euro din Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM). Ministrul a mai subliniat că „sectorul acvaculturii beneficiază pentru prima dată de subvenţie la motorină, la fel ca în agricultură, dar şi de bani pentru investiţii în reproducţie”.
Sectorul piscicol din România se confruntă cu mai multe probleme, cele mai acute fiind lipsa subvenţiilor, poluarea bazinelor, pagubele produse de anumite specii de păsări şi lipsa compensaţiilor, după cum au reclamat patronatele. „Acest produs, peşte, nu are nici un fel de sprijin. Trăim cu speranţa că dumneavoastră acolo la Bruxelles, în aceste şase luni cât deţinem Preşedinţia Consiliului UE, veţi reuşi să spuneţi (…) că vrem subvenţie. Vrem cei doi piloni, pilonul de investiţii, din care 30% să meargă la măsuri de mediu pentru aceste compensaţii ale păsărilor ihtiofage şi acest pilon I de plăţi directe”, s-a adresat ministrului agriculturii preşedintele Patronatului Peştelui din România, Mariana Munteanu, potrivit Agerpres.
Problema cormoranilor a fost adusă din nou în discuţie de Radu Manolache, administratorul unei amenajări piscicole din Delta Dunării (Lunca, Cherhana Jurilovca), susţinând că din cauza acestor păsări a scăzut numărul fermelor piscicole de la 39 la 5.
O măsură potrivită pentru salvarea acestora este reprezentată, potrivit reprezentanţilor patronatelor, de acordarea unor compensaţii, care ar trebui date „în fiecare an”. Acesta a mai arătat faptul că ghidurile de finanţare pe POPAM ar trebui simplificate, iar în ceea ce priveşte subvenţionarea motorinei, a atras atenţia că majoritatea bărcilor sunt pe benzină.
Potrivit datelor MADR, până la finele lui 2018, plăţile către beneficiari prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) au fost de 31,835 milioane de euro (18,9%), iar sumele solicitate Comisiei Europene, în limita alocării UE, de 26,77 milioane de euro (15,9%). Rambursarea efectivă de la UE este de numai 17,48 milioane de euro, ceea ce înseamnă un grad de absorbţie de doar 10,38% din alocarea europeană de 168,32 milioane de euro venită prin POPAM.
Următoarele evenimente de informare organizate de MADR pe această temă se vor desfăşura pe 26 februarie, la Sâmbăta de Sus – judeţul Braşov; pe 28 februarie, la Iaşi; 5 martie – Oradea; 7 martie – Borşa; 12 martie – Băile Olăneşti; 14 martie 2019 – Tulcea.
Fonduri europene
FONDURI EUROPENE. 131,18 milioane euro, disponibili pentru investiții în revitalizare și regenerare urbană, în Regiunea Vest
Fonduri europene
Stații de reîncărcare pentru vehicule electrice, la Peciu Nou, cu finanțare prin PNRR
GHINION. A abandonat deșeuri pe domeniul public și s-a răsturnat cu camionul. Amendă de 45.000 de lei
S-a pus piatra de temelie pentru biserica Schitului „Izvorul Tămăduirii“ de la Frumușeni. Cum se pot face donații
Creştinii prăznuiesc Intrarea Maicii Domnului în Biserică
Decizie UEFA: România – Kosovo: 3-0. S-au dat și amenzi
Honor Magic 7 și Honor Magic 7 Pro lansate cu cip cu Snapdragon 8 Elite
Programări online pentru obținerea actelor de identitate, la Timișoara
Timişorenii pot afla la telefon ce impozit au de plătit
Nuntă mare în Banat. Stana Stepănescu s-a măritat cu Bojidar Ciobotin
Vindecări și minuni la Mănăstirea Sfântul Nectarie – un loc binecuvântat din Banat
Cabinetul de terapie cu plăcuțe de cupru, brevetată de regretatul Ioan Ometa, se redeschide. Terapeutul Jurcă continuă serviciile de excelență ale reputatului doctor
-
Localeacum 2 ani
Programări online pentru obținerea actelor de identitate, la Timișoara
-
Actualitateacum 9 ani
Timişorenii pot afla la telefon ce impozit au de plătit
-
Evenimenteacum 5 aniNuntă mare în Banat. Stana Stepănescu s-a măritat cu Bojidar Ciobotin
-
Spiritualitateacum 8 ani
Vindecări și minuni la Mănăstirea Sfântul Nectarie – un loc binecuvântat din Banat
-
Sănătateacum 3 aniCabinetul de terapie cu plăcuțe de cupru, brevetată de regretatul Ioan Ometa, se redeschide. Terapeutul Jurcă continuă serviciile de excelență ale reputatului doctor
-
Actualitateacum 7 aniÎncepe Curățenia generală de primăvară, la Timișoara
-
Socialacum 6 aniRuga în Banat. Tradițiile cele mai frumoase din țară
-
Localeacum 4 aniCARANTINĂ în Timișoara, Giroc, Moșnița Nouă, Dumbrăvița și Ghiroda. Descărcați declarația pe proprie răspundere