Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

ANAF: Două termene fiscale în 25 și 26 ianuarie

Publicat

pe

Calendarul obligaţiilor fiscale pe luna ianuarie prevede zilele de 25 şi 26 ca fiind termene de depunere sau plăţi la cele mai multe categorii de contribuabili, mai ales în contextul schimbărilor intervenite în regimul taxelor şi impozitelor din 2018.

Astfel pentru data de joi, 25 ianuarie, sunt prevăzute următoarele obligaţii:

** Comunicarea pro-ratei provizorii care se va aplica în 2018 şi a modului de determinare a acesteia. Sunt vizate persoanele impozabile cu regim mixt pentru care ponderea operaţiunilor cu drept de deducere în totalul operaţiunilor se modifică în anul curent faţă de anul precedent. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 300 alin. (9);

** Solicitarea pro-ratei speciale sau comunicarea deciziei de renunţare la aplicarea pro-ratei speciale aprobate anterior. Este vizată persoana impozabilă cu regim mixt, în situaţii speciale care solicită MFP aprobarea aplicării unei pro-rate speciale. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 300 alin. (16);

 ** Plata impozitului reţinut la sursă în luna precedentă. Sunt vizaţi plătitorii următoarelor venituri: din drepturi de proprietate intelectuală, din premii şi jocuri de noroc, venituri obţinute de nerezidenţi, venituri din alte surse. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.72 alin.(3), art.73 alin.(1) şi (4), art.110 alin.(6), art.115 alin.(3), art.224 alin.(5) şi (6);

** Depunerea Declaraţiei privind cifra de afaceri în cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic şi care nu au efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri în anul precedent – Formularul 094. Sunt vizate persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea 227/2015, care au utilizat trimestrul ca perioadă fiscală în anul precedent, care nu au efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri şi care nu au depăşit plafonul de 100.000 de euro. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 322 alin. (6), OPANAF 631/2016;

** Depunerea Declaraţiei privind obligaţiile de plată la bugetul de stat – Formularul 100. Sunt vizaţi: lunar – contribuabilii prevăzuţi în OPANAF 2935/2017, cap. I, subcap. 1, par. 1.1; trimestrial – contribuabilii prevăzuţi în OPANAF 2935/2017, cap. I, subcap. 1, par. 1.2; alte termene – contribuabilii prevăzuţi în OPANAF 2935/2017, cap. I, subcap. 1, par. 1.3 (vezi instrucţiunile de completare din formular). Legislaţie relevantă: OPANAF 2935/2017;

** Depunerea Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate – Formularul 112. Sunt vizaţi următorii contribuabili: pentru luna precedentă – persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, instituţiile prevăzute la art.136 lit. d) – f) din Legea nr.227/2015 precum şi persoanele fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte; persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori, precum şi entităţile asimilate angajatorului, care au calitatea de plătitori de venituri din activităţi dependente; instituţiile publice care calculează, reţin, plătesc şi suportă contribuţii sociale obligatorii în numele asiguratului; orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor (legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.147 alin.1 şi OMFP 1024/2017); pentru trimestrul precedent – contribuabilii prevăzuţi la art. 80 alin. (2) din Legea 227/2015 (legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.147 alin.4 şi OMFP 1024/2017);

** Depunerea Declaraţiei informative privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, aferente semestrului precedent – Formularul 208. Sunt vizaţi notarii publici. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.113, OPANAF 1866/2017;

** Depunerea Declaraţiei privind veniturile sub formă de salarii din străinătate obţinute de către persoanele fizice care desfşoară activitate în România şi de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi posturilor consulare acreditate în România pentru luna precedentă – Formularul 224. Sunt vizate persoanele fizice care obţin salarii din străinătate pentru activităţi în România şi persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi posturilor consulare acreditate în România. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 82 alin.(2), OPANAF 3622/2015;

** Depunerea Decontului de taxă pe valoarea adăugată – Formularul 300. Sunt vizate persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de TVA conform art. 316 Legea 227/2015. Formularul se completează şi se depune lunar, trimestrial, semestrial, anual, după caz (vezi instrucţiunile de completare din formular). Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.323 alin.(1), OPANAF 591/2017;

** Depunerea Decontului special de taxa pe valoarea adăugată pentru luna precedentă – Formularul 301. Sunt vizate persoanele menţionate în instrucţiunile de completare a formularului, pentru fiecare secţiune. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.324 alin.(2), OPANAF 592/2016;

** Depunerea Declaraţiei privind sumele rezultate din ajustarea taxei pe valoarea adăugată – Formularul 307. Sunt vizate persoanele impozabile prevăzute la art. 134 alin.(5), art. 280 alin.(6), art.270 alin.(7), art.310 alin.(7), art.316 alin.(11) lit.a) – e) şi g) din Legea nr.227/2015 Legislaţie relevantă: OPANAF 793/2016;

** Depunerea Declaraţiei recapitulative privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare de bunuri pentru luna precedentă – Formularul 390 VIES. Sunt vizaţi contribuabilii înregistraţi în scopuri de TVA conform art. 316 sau 317 din Legea 227/2015. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 325, OPANAF 592/2017;

** Depunerea Cererii de restituire a accizelor în cazul vânzărilor la distanţă, pe trimestrul precedent – Anexa nr.39 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal. Sunt vizaţi vânzătorii pentru livrările efectuate în cadrul vânzării la distanţă. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.417 alin.(1), HG 1/2016 titlul VIII pct.139 alin.(21);

** Depunerea Notificării privind aplicarea/încetarea aplicării sistemului TVA la încasare – Formularul 097. Pentru intrarea prin opţiune în sistem, până pe 25 ianuarie, sunt vizate persoanele care în anul precedent au realizat o cifră de afaceri care nu depăşeşte plafonul şi nu au aplicat sistemul TVA la încasare în anul precedent. Pentru ieşirea din sistem, notificarea se depune până la data de 25 a lunii următoare perioadei fiscale în care persoana impozabilă a depăşit plafonul de către persoanele impozabile care depăşesc plafonul de 2.250.000 de lei. Mai sunt vizate şi persoanele impozabile care renunţă la aplicarea sistemului TVA la încasare. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 324, OPANAF 1503/2016;

** Plata impozitului pe dividende în cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale. Sunt vizate persoanele juridice care plătesc dividende către acţionari sau asociaţi, dar şi persoanele juridice române care distribuie/plătesc dividende către o persoană juridică română conform art. 43 alin.(1) din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 43 alin. (3), art. 97 alin. (7);

** Plata taxei anuale pentru autorizaţia de exploatare a jocurilor de noroc (sumele care rezultă din aplicarea procentelor prevăzute în anexă la veniturile estimate de operatorul economic, dar nu mai puţin decât taxa anuală minimală – până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care documentaţia a fost aprobată; în cazul în care, în cursul anului de autorizare, încasările efective depăşesc încasările estimate prin documentaţia prezentată la data autorizării, taxa se va recalcula prin aplicarea cotei procentuale asupra încasărilor efective cumulate de la începutul perioadei de autorizare. Recalcularea se va efectua lunar, începând cu prima lună în care se înregistrează depăşirea rezultatelor estimate. Încasările efective cumulate şi taxa plătită de la începutul perioadei de autorizare până la finele lunii precedente celei pentru care se face regularizarea se va declara şi plăti până la data de 25 a lunii următoare). Sunt vizaţi organizatorii de jocuri de tip pariu, jocuri de noroc, bingo organizate prin TV, pariuri on-line, jocuri bingo prin internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocuri de noroc on-line. Legislaţie relevantă: OUG 77/2009 art. 14 alin. (2) lit. b) iii).

Pentru data de vineri, 26 ianuarie, principala obligaţie fiscală este depunerea Declaraţiei privind taxa pe valoarea adăugată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art.316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal – Formularul 311. Sunt vizate persoanele impozabile al căror cod de TVA a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea 227/2015 şi care efectuează în perioada în care nu au cod valid de TVA, livrări şi/sau achiziţii /prestări de bunuri/ servicii care sunt obligate la plata TVA. Legislaţie relevantă: OPANAF 795/2016, OUG 7/2017.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

1 Mai – Ziua Internațională a Muncii. De ce sărbătorim

Publicat

pe

Ziua de 1 mai este numita si ziua internationala a muncitorilor sau Ziua Muncii si este sarbatorita in intreaga lume. Ziua Muncii reprezinta nu numai o zi de odihna, ci o recunoastere internationala a demnitatii si drepturilor muncitorilor din intreaga lume.

In principal, Ziua Muncii sarbatoreste ziua de lucru de opt ore, o victorie extrem de importanta pentru muncitorii de la mijlocul secolului al XiX-lea. argumentul pentru ziua de opt ore se baza pe necesitatea ca fiecare persoana sa aiba opt ore de munca, opt ore de recreere si opt ore de odihna. Pe langa modificarea timpului de munca, acestia au cerut o plata corecta a muncii prestate, incetarea folosirii copiilor ca muncitori si dreptul de a se organiza in sindicate.

In perioada revolutiei industriale, multe dintre locurile de munca erau dificile si periculoase pentru muncitori. Oamenii lucrau timp de 12 ore, sase zile pe saptamana fara beneficii salariale, cum ar fi vacante, asistenta medicala si pensii. Munca copiilor era de asemenea la ordinea zilei, copii de 10-15 ani fiind fortati sa munceasca din greu in locuri cu munca extrem de dificila si periculoasa, cum ar fi minele de carbune si fabricile, pline de masini industriale periculoase.

Miscarea pentru timpul de lucru de opt ore a inceput dupa Razboiul Civil din statele Unite. acesta a fost un obiectiv major al National Labor Union (Uniunea Nationala a Muncii), al carui prim congres a avut loc in anul 1866. Prin 1868, congresul si sase state au adoptat o lege de modificare a timpului zilnic de lucru de opt ore. In 1884, National Federation of Organized trades si Labor assemblies au decis sa declanseze o greva generala in data de 1 mai 1886, pentru a impune cererile lor angajatorilor. Greva a fost marcata de un incident violent in piata Haymarket, care a condus la moartea catorva politisti si muncitori din Chicago. Patru membrii ai Uniunii au fost, de asemenea, ucisi in acest incident. Dupa aceea, numeroase grupuri ale muncitorilor si grupuri politice din intreaga lume au inceput sa comemoreze evenimentele din piata Haymarket din 1 mai, iar aceasta zi a devenit cunoscuta ca Ziua internationala a Muncitorilor. In 1894, Presedintele Grover Cleveland a semnat Legea cu privire la Ziua Muncii, ca vacanta federala in america.

In multe tari, ziua din 1 mai a fost instituita ca zi libera prin presiunea sindicatelor, sustinute de partidele socialiste. Cu toate acestea, in Germania, aceste eforturi s-au dovedit a fi neputincioase. in 1933 totusi, ea a fost instituita de catre Hitler ca un dar facut populatiei si a fost urmata, aproape ironic, de abolirea sindicatelor. In Regatul Unit, in 1978 a fost infiintata ca bank holiday dedicata unei zile de sarbatoare a sindicatelor, dar are loc in prima zi de luni din luna mai, pentru a minimiza daunele aduse afacerilor.

In tarile comuniste, ziua de 1 mai a fost transformata intr-o adevarata sarbatoare de stat, insotita de manifestari propagandistice. Uriasele defilari de 1 mai reprezentau (la nivel declarativ) sarbatorirea muncitorilor si celebrarea idealurilor unei internationale de muncitori.

In Romania, aceasta zi a fost sarbatorita pentru prima data de catre miscarea socialista in 1890, iar in perioada comunista, regimul de la Bucuresti organiza de 1 mai manifestatii uriase in care erau adusi mii si mii de muncitori din intreaga tara. Cei care au prin acele vremuri isi amintesc pancartele uriase si lozincile scandate in defilare. in final insa, ziua de 1 mai era vazuta ca o sarbatoare si toata lumea o petrecea, ca si astazi, la iarba verde si la odihna.

Dupa 1990 importanta zilei a fost minimalizata, dar oamenii se bucura si astazi de aceasta zi petrecand alaturi de familie in aer liber, la mare sau la munte.

Poate ca pentru multi dintre noi ziua de 1 mai si-a pierdut semnificatia si ar fi bine, ca macar o data de an, sa ne amintim de conditiile extrem de grele in care lucrau oamenii altadata si sa fim recunoscatori pentru conditiile de munca de astazi.

Citeste mai mult

Locale

Primăria Peciu Nou – ANUNȚ PUBLIC

Publicat

pe

Citeste mai mult

Din țară

Sectorul HoReCa, în declin. Cheltuielile cu forța de muncă și creșterea prețurilor duc la închiderea restaurantelor

Publicat

pe

Piața HoReCa din România a ajuns în 2025 la aproximativ 7,8 miliarde de euro, în creștere față de 7,3 miliarde de euro în 2024. La prima vedere, cifrele arată o industrie în expansiune. În realitate, sectorul traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani: numărul unităților scade, marjele se comprimă, iar consumatorii devin tot mai atenți la preț.

La finalul anului 2024 existau aproximativ 33.000 de unități HoReCa în România. Estimările recente indică însă o scădere de cel puțin 10%, într-un context în care costurile operaționale au crescut, iar posibilitatea de a majora prețurile este tot mai limitată.

Această contradicție a fost una dintre temele principale discutate la evenimentul „Secretele Antreprenorului de Succes – București 2026”, organizat de IMM Club, unde antreprenori și specialiști din domenii complementare au analizat una dintre cele mai sensibile întrebări pentru industria ospitalității: cum poate crește o piață în care tot mai multe afaceri ajung să nu mai fie profitabile?

Marja reală de profit în HoReCa este estimată la doar 3 – 5% la nivel sectorial. Chiar și în cazul locațiilor bine administrate, marja netă s-a restrâns la 8 – 12%. În aceste condiții, un restaurant plin nu mai înseamnă automat un restaurant sănătos financiar.

„Ocuparea este diferită de rentabilitate. Localul e plin, dar de fapt pierdem bani cu stil”, a punctat Marcel Vulpoi, reprezentant VTM și Gramofon Wine, în cadrul discuțiilor.

Presiunea vine simultan din mai multe direcții. Costul total cu forța de muncă a crescut cu aproximativ 12% în ianuarie 2026, odată cu majorarea salariului minim, iar deficitul de personal poate ajunge până la 50% în unele locații. În același timp, prețurile par să fi atins un prag greu de depășit pentru clientul final. Un prânz mediu în marile orașe a trecut de 70 de lei, în timp ce traficul de clienți a scăzut cu aproximativ 15% la nivel național, iar nota medie de plată a coborât de la 61 lei la 53 lei.

O altă schimbare importantă vine din comportamentul consumatorilor. Pentru prima dată, comenzile de mâncare la domiciliu au depășit mesele servite în restaurant. Delivery-ul reprezintă 27% din piața urbană HoReCa, față de 26% pentru restaurantele clasice. Ceea ce în urmă cu câțiva ani era tratat ca tendință a devenit o realitate zilnică.

În acest context, discuțiile de la București au mutat atenția de la ideea de creștere cu orice preț la nevoia de control financiar, eficiență operațională și diferențiere reală. Antreprenorii prezenți au vorbit despre proceduri, marje, digitalizare, relația cu angajații, parteneriatele cu furnizorii și importanța unei experiențe clare pentru client.

Radu Tănase, Director Executiv HORA și antreprenorul din spatele brandurilor Calif, Condimental de Calif și Shoteria, a atras atenția că, în ciuda presiunii tehnologiei și automatizării, oamenii rămân principalul avantaj competitiv al industriei: „Principalul asset pe care îl are HoReCa, cu tot AI-ul și toate softurile, este forța de muncă. Oamenii.”

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității avertizează că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea în 2026, pe fondul presiunii fiscale și al contracției cererii.

Dincolo de cifre, mesajul transmis la eveniment a fost direct: HoReCa nu mai este o piață în care supraviețuiește automat cel care are vad bun, meniu lung sau sală plină. Vor rezista afacerile care își cunosc marja reală, controlează costurile, investesc în oameni și oferă o experiență suficient de clară încât clientul să aibă motiv să revină.

Detalii pe immclub.ro.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite