Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Concert sub bagheta lui Cristian Mandeal la Filarmonica Banatul

Publicat

pe

Ultimul concert simfonic din februarie are pe afiş Concertul pentru pian şi orchestră nr. 2 în si bemol major op.83 de Johannes Brahms şi Romeo şi Julieta, selecțiuni din suitele nr.1 şi 2 de Serghei Prokofiev.

Scris la mai mult de 22 de ani de la primul concert pentru pian, această lucrare este puternic pătrunsă de stilul de simfonist al lui Brahms. De altfel şi durata este mai lungă decât a unui concert instrumental, ajungând la dimensiunile unei simfonii, cam 50 de minute. Lungimea se datorează faptului neobişnuit de a introduce încă o parte, un scherzo, rupând tradiţionala structură a concertului instrumental. O altă dezicere de la tradiţie este renunţarea la obişnuita introducere orchestrală, dar acest curaj îl avusese Beethoven mai înainte.

Întărind ideea afirmării noului prototip de concert, Brahms desfăşoară fiecare parte cu multă amploare, cu o gândire simfonică evoluată, care totuşi, nu ştirbeşte dominaţia pianului solist. Concertul a fost dedicat lui Eduard Marxen, profesorul lui Brahms.
Vineri seara vom asculta concertul în interpretarea pianistei Oxana Corjos.

Simplitatea, adresarea directă, este o caracteristică a muzicii lui Prokofiev, dar, aşa cum mărturisea el însuşi, ea izvorăşte din rezolvările problemelor marii muzici, din dezvoltarea continuă a formelor şi nu în ultimul rând din însuşirea unei tehnici adecvate unui limbaj nou. Aceste calităţi însoţesc şi muzica baletului său „Romeo şi Julieta”, compus în 1935. În mod curios, finalul baletului era unul fericit, Prokofiev motivând această schimbare prin faptul că cei doi îndrăgostiţi, murind, nu mai puteau dansa la final.

Dictatorul Stalin, enervat de un atare final, a interzis baletul. Bineînţeles că Prokofiev a schimbat finalul, dar opinia lui Stalin era corectă. Deşi în Anglia, Italia, Franţa sau Germania au apărut pe parcursul anilor zeci de povestiri despre cei doi îndrăgostiţi, în diferite variante, cu finaluri fericite sau nu, chiar atingând zonele parodiei, singura versiune care a rămas în istorie şi în inimile oamenilor este aceea a lui Shakespeare.

În Anglia, bunăoară există poemul lui A. Brooke – Istoria tragică a lui Romeo şi Julieta, sau un transfer englez al tragediei ce aparţine lui B. Garter sub numele de Two english lovers. În Franţa, L. Mercier, în a sa Le tombe di Verona a decis, aşa precum au făcut şi alţii, să încheie povestea în chip fericit pentru a fi pe gustul publicului. Lista celor care i-au făcut în toate felurile şi întors pe toate feţele pe cei doi tineri este lungă. Versiunea lui Shakespeare este însă paradigmatică şi orice referire la acest subiect se face prin capodopera sa.

Prokofiev a extras din balet trei suite pentru a fi cântate în concerte simfonice. Vineri, pe scena Capitol, vom asculta şase părţi selectate din primele două suite. Iată titlurile părţilor: Montague şi Capulets, Julieta copil, Măşti, Romeo şi Julieta înaintea despărţirii, Moartea lui Tybalt şi Romeo la mormântul Julietei.

Concertul simfonic al Filarmonicii Banatul va fi dirijat de maestrul Cristian Mandeal.

Mircea Tătaru

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Artiștii stradali din Timișoara se pot înscrie la audiții

Publicat

pe

Casa de Cultură a Municipiului Timișoara invită artiștii stradali la prima sesiune de audiții din 2026.

Se pot înscrie muzicieni, dansatori, artiști plastici, actori (inclusiv statui vivante) și alți creatori pasionați, care doresc să performeze în spațiul public și nu dețin legitimație valabilă, precum și cei a căror legitimație expiră în iunie 2026.

Audițiile vor avea loc în 27 și 28 ianuarie, începând cu ora 9:00.

Perioadă de înscrieri: 15-23 ianuarie 2026.

Pentru informații complementare, vă stăm la dispoziție de luni până vineri, între orele 9:00-16:30, pe mail office@ccmt.ro, la telefon 0256 498 214 sau pe site-ul www.casadeculturatm.ro

Citeste mai mult

Cultură

Ziua Culturii Naționale. Spectacolul „Eminescu“, pe scena Teatrului Național din Timișoara

Publicat

pe

În fiecare an, Ziua Culturii Naționale, marcată la 15 ianuarie, este dedicată chipului și numelui lui Mihai Eminescu, cel care a dat Culturii naționale române chipul și numele său.

Eminescu reprezintă esența limbii române, a identității, istoriei și memoriei noastre, fiind, dincolo de simbolul Poetului, Omul care ne-a călăuzit prin arta sa pe drumul propriei noastre culturi și limbi.

Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara sărbătorește, așadar, Ziua Culturii Naționale joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 19, în Sala Mare, printr-o nouă întâlnire cu EMINESCU,  spectacol ale cărui scenariu și regie sunt semnate de regizoarea Mihaela Lichiardopol.

În dorința de a recupera spiritul celui care a pus istoria și memoria noastră în cuvinte, Mihai Eminescu, spectacolul recompune traseul spiritual, emoțional și intelectual al poetului, prin fragmente din  poezia, proza și publicistica sa, reflectând, astfel, versurile eminesciene în lumina puternicei lor teatralități, ca voce a spațiului identitar românesc și, totodată, ancorând gândirea filosofică eminesciană în marile curente de gândire europene.

Distribuția spectacolului reunește trei apreciați actori ai Teatrului Național din Timișoara – Ana Maria Cojocaru, Cătălin Ursu și Cristian Szekeres. Echipa de creație este completată de Gabrielei Strugaru-Popa (spațiu scenografic) și Sebastian Hamburger (video și sound design).

Biletele sunt disponibile la Agenția de bilete „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, orar: marți – duminică, între orele 11 – 19, tel. 0256 201 117 sau on-line pe www.tntm.ro.

Citeste mai mult

Cultură

NECTAR. Cosmin Alin Vâlceanu expune artă contemporană la Galeria 5 din Timișoara

Publicat

pe

Artistul vizual Cosmin Alin Vâlceanu prezintă expoziția personală NECTAR, un proiect de artă contemporană care reunește sculptură, pictură și desen, explorând relația dintre corp, materie, lumină și percepție.

Titlul NECTAR evocă mitologia hrana zeilor, esența vitală a transformării și realitatea procesului artistic: rezultatul muncii, al efortului și al gesturilor condensate în formă și lumină.

Expoziția invită publicul să reflecteze asupra a ceea ce poate fi oferit în final, ca rod al unui proces de creație intens și al dialogului dintre artist, material și spațiu.

Vernisajul va avea loc joi, 15 ianuarie 2026, ora 19:00, la Galeria 5 (Str. Vasile Alecsandri, nr. 1, Timișoara) și va include cuvinte de deschidere susținute de Robert Șerban și Livia Mateiaș, alături de un moment muzical special oferit de Petre Ionuțescu.

Evenimentul marchează deschiderea expoziției și primul contact al publicului cu lucrările și conceptul proiectului.

Pe durata celor 18 zile de expoziție, vizitatorii pot participa la un program de activități conexe:

  1. Tururi ghidate susținute de artist (18.01 și 25.01.2026) perspective asupra conceptului, procesului de lucru, tehnicilor și materialelor utilizate.
  2. Artist Talk (30.01.2026) dialog despre parcursul artistic, temele recurente și direcțiile viitoare.
  3. Finisaj (01.02.2026) întâlnire finală cu publicul și reflecție asupra întregului demers artistic.

Expoziția va fi deschisă publicului minimum 3 ore pe zi:

  • Marți – Vineri: 16:00 – 20:00
  • Sâmbătă – Duminică: 14:00 – 19:00

Toate activitățile sunt cu acces liber.

Prin NECTAR, Cosmin Alin Vâlceanu creează un spațiu imersiv și dinamic, unde arta devine experiență și dialog, evidențiind efortul, transformarea și darul ce se oferă în final. Expoziția contribuie la diversificarea peisajului cultural timișorean, oferind o perspectivă contemporană asupra interconectării, identității și relației dintre om și tehnologie.

Proiect realizat în parteneriat cu: Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte, sprijinit de Artouching, Moora Legacy, Asociația No sheep și Nemesis Art club.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite