Ne găsiți și pe:

Cultură

Concert sub bagheta lui Cristian Mandeal la Filarmonica Banatul

Publicat

acum 7 ani

pe

Ultimul concert simfonic din februarie are pe afiş Concertul pentru pian şi orchestră nr. 2 în si bemol major op.83 de Johannes Brahms şi Romeo şi Julieta, selecțiuni din suitele nr.1 şi 2 de Serghei Prokofiev.

Scris la mai mult de 22 de ani de la primul concert pentru pian, această lucrare este puternic pătrunsă de stilul de simfonist al lui Brahms. De altfel şi durata este mai lungă decât a unui concert instrumental, ajungând la dimensiunile unei simfonii, cam 50 de minute. Lungimea se datorează faptului neobişnuit de a introduce încă o parte, un scherzo, rupând tradiţionala structură a concertului instrumental. O altă dezicere de la tradiţie este renunţarea la obişnuita introducere orchestrală, dar acest curaj îl avusese Beethoven mai înainte.

Întărind ideea afirmării noului prototip de concert, Brahms desfăşoară fiecare parte cu multă amploare, cu o gândire simfonică evoluată, care totuşi, nu ştirbeşte dominaţia pianului solist. Concertul a fost dedicat lui Eduard Marxen, profesorul lui Brahms.
Vineri seara vom asculta concertul în interpretarea pianistei Oxana Corjos.

Simplitatea, adresarea directă, este o caracteristică a muzicii lui Prokofiev, dar, aşa cum mărturisea el însuşi, ea izvorăşte din rezolvările problemelor marii muzici, din dezvoltarea continuă a formelor şi nu în ultimul rând din însuşirea unei tehnici adecvate unui limbaj nou. Aceste calităţi însoţesc şi muzica baletului său „Romeo şi Julieta”, compus în 1935. În mod curios, finalul baletului era unul fericit, Prokofiev motivând această schimbare prin faptul că cei doi îndrăgostiţi, murind, nu mai puteau dansa la final.

Dictatorul Stalin, enervat de un atare final, a interzis baletul. Bineînţeles că Prokofiev a schimbat finalul, dar opinia lui Stalin era corectă. Deşi în Anglia, Italia, Franţa sau Germania au apărut pe parcursul anilor zeci de povestiri despre cei doi îndrăgostiţi, în diferite variante, cu finaluri fericite sau nu, chiar atingând zonele parodiei, singura versiune care a rămas în istorie şi în inimile oamenilor este aceea a lui Shakespeare.

În Anglia, bunăoară există poemul lui A. Brooke – Istoria tragică a lui Romeo şi Julieta, sau un transfer englez al tragediei ce aparţine lui B. Garter sub numele de Two english lovers. În Franţa, L. Mercier, în a sa Le tombe di Verona a decis, aşa precum au făcut şi alţii, să încheie povestea în chip fericit pentru a fi pe gustul publicului. Lista celor care i-au făcut în toate felurile şi întors pe toate feţele pe cei doi tineri este lungă. Versiunea lui Shakespeare este însă paradigmatică şi orice referire la acest subiect se face prin capodopera sa.

Prokofiev a extras din balet trei suite pentru a fi cântate în concerte simfonice. Vineri, pe scena Capitol, vom asculta şase părţi selectate din primele două suite. Iată titlurile părţilor: Montague şi Capulets, Julieta copil, Măşti, Romeo şi Julieta înaintea despărţirii, Moartea lui Tybalt şi Romeo la mormântul Julietei.

Concertul simfonic al Filarmonicii Banatul va fi dirijat de maestrul Cristian Mandeal.

Mircea Tătaru

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Cultură

Elena Ivanca, „mama“ din filmulețele lui Mircea Bravo, vine cu un spectacol de teatru la Lugoj. Vor fi organizate și ateliere de teatru pentru elevi

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

11 noiembrie 2022

de

Un spectacol de teatru și două ateliere de educație artistică prin teatru vor fi organizate la Lugoj, în perioada 17-19 noiembrie, în cadrul proiectului  „Teatru și drumul până la spectacol“, finanțat din bugetul Municipiului Lugoj.

Astfel, în 17 noiembrie 2022, de la ora 19.30, în sala mare de la Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu“ din Lugoj, va putea fi vizionat spectacolul „O altfel de lebădă“, adaptare după un text de Radu Țuculescu, regia și interpretarea Elena Ivanca.

Atelierele pe care le va susține Elena Ivanca la Lugoj sunt dedicate elevilor și vor avea loc la Casa Bredicenilor, la Clubul Elevilor și la teatru.

Elena Ivanca este actriță la Teatrul Național de Cluj și cadru universitar la Academia de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj secţia canto, unde predă cursuri de arta actorului. Absolventă a secţiei de Arta Actorului, Departamentul de Teatru din cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai“ Cluj, promoţia 1999, clasa prof. Cristina Pardanschi şi Cornel Răileanu, Elena Ivanca mai are un doctorat în actorie obținut cu lucrarea Gestul ca mediator și creator de sens. De la text la întruparea personajului cu calificativul Summa cum laudae, Universitatea de Arte din Târgu-Mureş, 2011 și un Master la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică din Tîrgu-Mureş secţia actorie, vorbire şi expresivitate în artele spectacolului, finalizat cu susţinerea lucrării de masterat avînd titlul Dicţia, dincolo de aparenţe sau vorbirea de performanţă;

Elena Ivanca estecunoscută publicului pentru rolul mamei din filmulețele celebrului Mircea Bravo.

Asociația Pro Fortuna îşi propune prin proiectul „Teatru și drumul până la spectacol“ desfăşurarea de workshop-uri cu caracter artistic-educativ în spații exterioare și/sau interioare din municipiul Lugoj, pentru promovarea educației artistice în rândul copiilor și tinerilor.

De ce dorim să promovăm edicația artistic în rândul copiilor? Pentru că jocul este cea mai eficientă metodă de învățare în studiul actoriei.

În cadrul workshop-ului de actorie, participanții își vor dezvolta mobilitatea musculară și expresivitatea corporală (mișcare scenică), limbajul trupului (semne și decodari ale poziției corpului și cum ne modifică acestea în raportul nostru cu ceilalți: partener, parteneri, public.

0
Citeste mai mult

Cultură

Festivalul Național de Folclor „Tradiții la Români”, ediția a IX-a, la Timișoara

Publicat

acum 4 săptămâni

pe

31 octombrie 2022

de

Folclor românesc autentic, tradiții atent recuperate, cei mai îndrăgiți interpreți de muzică populară, ansambluri de renume din Timișoara, Baia Mare și Iași, sute de dansatori și instrumentiști toate acestea reprezintă oferta Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș pentru Festivalul Național de Folclor „Tradiții la Români” care va avea loc în 9 și 10 noiembrie 2022 la ora 18.30 la Timișoara, la sala Timișoara Convention Center.

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, instituție de cultură finanțată de Consiliul Județean Timiș invită iubitorii de folclor la două zile de folclor autentic în care tadițiile sunt recuperate și transmise mai departe.

Festivalul Național de Folclor „Tradiții la Români,” aflat la cea de-a IX-a ediție, începe miercuri, 9 noiembrie 2022, la ora 18, 30, la Timișoara Convention Center cu un recital susținut de îndrăgiți interpreți ai cântecului românesc: Liliana Laichici, Ramona Vița, Stana Stepanescu, Georgiana Vița, Adrian Stanca, Dumitru Teleagă, Ciprian Roman, Ciprian Pop, Bogdan Toma și Alin Didraga. Acompaniază Orchestra Ansamblului Profesionist Banatul, dirijor Sebastian Roșca. Coregrafia poartă semnătura maeștrilor Brândușa și Nicolae Stănescu. ”Sorocul,” ”Jocul salbelor de la Ciuchici”, ”Ardeleana lui Ioane de la Cornereva, ” brâuri și jocuri de doi de pe Valea Bistrei, jocuri de pe Valea Șieului reprezintă câteva din momentele coregrafice prezentate de dansatorii Ansamblului Profesionist Banatul. În premieră veți putea urmări Jocuri din Valea Hârtibaciului, coregrafie care poartă semnătura maeștrilor Brândușa și Nicolae Stănescu.

„Fecioreasca rară din satul Retiș”, „Purtata de Învârtită”, „Purtata la Învârtită”, „Hațegana sau Învârtita Deasă” sunt jocuri din zona etnografică a Sibiului pun în evidență calitățile dansatorilor în piruete și sărituri în care se regăsesc nealterate tradițiile.

Formația de Tineret a Ansamblului Profesionist Banatul prezintă Jocuri de pe Valea Almăjului, în regia maeștilor coregrafi Brândușa și Nicolae Stănescu. Din repertoriu fac parte brâul în contratimp, jocuri de doi, ardeleana pe cerc, sărita, Brâul lui Boldea.

Joi, 10 noiembrie 2022 la ora 18, 30 la Timișoara Convention Center Festivalul Național de Folclor „Tradiții la Români” continuă cu trei ansambluri foarte îndrăgite de publicul timișorean: Ansamblul „Timișul”și invitații săi: Andreea Voica, Petrică Miulescu Irimică și Dana Gruescu, dirijor Deian Galetin, coregrafia Toma Frențescu; instructori coregrafi: Maria Topciov și Ciprian David, director Camelia Mingasson; Ansamblul Artistic Profesionist „Constantin Arvinte” al Consiliului Județean Iași și invitații: Balan Andrei, Simona Vasilica Mazăre, Constantin Bahrin, Martinică Claudia și Liță Andrei, manager și coregraf Petre Șușu; și Ansamblul Folcloric Național „Transilvania” și invitații: Maria Casandra Hauși, Cristi Fodor, Gabriela Ardusătan, regia artistică Iuliana Maria Dragoș, dirijor Eduard Albina, asistenți coregrafi: Lavinia Pașca și Daniel Bota.

Prezintă Iuliana Tudor.

Spectacolele celor două zile de festival vor putea fi urmărite on-line pe pagina de Facebook

https://www.facebook.com/ansamblul.banatul
Invitațiile gratuite sunt disponibile pe platforma Eventim

https://www.eventim.ro/ro/
Evenimentul este finanțat de Consiliul Județean Timiș.

0
Citeste mai mult

Cultură

The Miraculous Song/Retracing Bartok 2022, în sala multifuncțională a CJ Timiș

Publicat

acum o lună

pe

26 octombrie 2022

de

Luând numele de la faimosul balet a lui Bartók, renumitul duo format din pianistul newyorkez de origine română Lucian Ban și violistul american nominalizat la Grammy Mat Maneri se întorc la Timișoara pentru The Miraculous Song / Retracing Bartók 2022, în 29 octombrie, de la ora 19:00, în Sala Multifuncțională a Consiliul Județean Timiș.

Conceptul muzical propus pentru această ediție a Retracing Bartók abordează o serie de cântece de recoltă, colinde, piese instrumentale și vocale colectate de Bartók în Transilvania și Banat la începutul secolului XX, pentru a scoate la iveală miracolul și forța vitală a acestor cântece populare prin limbajul improvizației și jazz-ului contemporan.

Proiectul Retracing Bartók este un proiect multidisciplinar de arheologie culturală, conceput ca o celebrare a extraordinarei diversități și bogății a muzicii românești tradiționale, fiind în același timp o reflecție artistică asupra transformării cântului popular în cultura contemporană și o reconstituire a poveștii lui Béla Bartók în România și a dragostei lui pentru muzica din această parte a lumii.

Dezvoltat de-a lungul mai multor ani începând cu 2018, Retracing Bartók își propune să identifice și să aducă alături muzicieni, etnografi, muzeografi, antropologi, artiști vizuali, operatori culturali și instituții într-un proces participativ deschis exploatării patrimoniului cultural prin forme contemporane multidisciplinare de cunoaștere, facilitare și consolidare a mecanismelor de producție culturală în vederea pregătirii scenei locale pentru anul 2023.

Proiectul Retracing Bartók face parte din programul Timișoara 2023 Capitala Europeană a Culturii si este finanţat de Consiliul Județean Timiș, prin programul TimCultura 2022.

Parteneri: Muzeului Etnografic din Budapesta, Arhivele Bartok din Budapesta, Muzeul de Artă din Timișoara, Direcția Județeană pentru Cultură Timiș.

Event Facebook: https://www.facebook.com/events/5626562497367796

Biletele se gasesc in format electronic pe www.iabilet.ro si international prin www.kooltix.com si in format fizic in magazinele Flanco, Diverta, Metrou Unirii 1, magazinele Muzica, IQ BOX, Uman,  Libmag si pe terminalele Selfpay. Online, puteti plati cu cardul, Paypal, carduri de tichete culturale Sodexo, pe factura la Vodafone sau Orange sau ramburs prin Fan Courier oriunde in tara.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite