Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Mărţişorul anunţă venirea timpului cel bun

Publicat

pe

Străvechi obicei românesc, întâlnit cu precădere în satele Moldovei și ale Munteniei, Mărțișorul anunță venirea timpului celui bun. Odinioară, ziua căpăta valențele sacre ale unei mari sărbători, căci deschidea suita muncilor agricole de primăvară, slobozea seva în pomi și consfințea finalul luptei pentru hotare al iernii cu primăvara.

Zi însemnată în calendarul popular, 1 Martie sau Mărțișorul reprezintă unul dintre obiceiurile românești care și-au păstrat cu luciditate simbolistica până în vremurile noastre.
Și astăzi, așa cum face de veacuri, mărțișorul adună cele două fire răsucite – alb și roșu – dând de veste că a sosit timpul potrivit ca primăvara să încerce a-și măsura puterile cu iarna. Încrâncenarea se simte în lume vreme de 12 zile, cât iarna, simbolizată în mitologia populară de friguroasa Babă Dochia sau Marta, cum i se mai spunea în regiunile locuite de români, din Balcani, își leapădă câte unul din cele 12 cojoace. Ba în câte un an, când baba e mai năzuroasă, se întâmplă ca timpul să fie năbădăios chiar mai mult de 12 zile.

Potrivit marelui folclorist bucovinean Simeon Florea Marian, zilele care trec peste numărul 12 se numesc „zilele împrumutate” sau „împrumutări”. Iar poporul le-a botezat după semnele ce se văd în natură (venirea păsărilor călătoare, mustul ultimelor zăpezi, apariția mieilor): ziua sturzului, ziua mierlei, a cocostârcului, a ciocârliei, a cucului, a rândunelelor, iar cea de pe urmă zi a omătului, țurțurii sau ziua mieilor. „În toate aceste zile, timpul e schimbăcios, acuș ninge, acuș plouă și acuș e soare”, sublinia, la sfârșit de secol XIX, Simeon Florea Marian, în lucrarea sa „Sărbătorile la români”.

În satele românești, apreciază și etnograful Ion Ghinoiu, se consideră că în toate aceste zile, în care cele două anotimpuri se cearcă unul pe celălalt, căutând a birui, Baba Dochia începe a toarce firul timpului de peste an. După ce zilele vijelioase trec, funia începe a crește și tot crește, cât e anul de lung.
Însă tot de 1 Martie satele românești mai consemnau un eveniment important în simbolistica străveche a calendarului naturii. Căci tot acum începea anul nou agrar. Acum, așa cum consemnează Ion Ghinoiu în lucrarea sa „Comoara satelor. Calendarul popular”, gospodarii pregăteau uneltele agricole pentru arat și semănat, începeau curățatul grădinilor și al livezilor, scoteau stupii de la iernat și retezau, cu îndemânare, fagurii de miere.

Însă poate cea mai cunoscută marcă a acestei însemnate sărbători a calendarului popular, ajunsă cu bine până în zilele noastre și legată de ziua întâi a celei de-a treia luni a anului, este, desigur, șnurul răsucit în alb-roșu – mărțișorul.

Conform cercetătorului Ion Ghinoiu, în străvechime „măr¬țișorul se răsucea din două fire de lână: alb și negru, apoi alb și albastru”, ajungând mult mai târziu la formula alb-roșu atât de cunoscută azi în spațiul românesc. Acest mărțișor de lână se oferea fetelor mari nu de 1 martie, așa cum am putea crede, ci în acea zi din martie în care pe cer apărea luna nouă. Luna nouă, vreme nouă, timp nou – aceasta era puterea simbolică a șnurului de lână.

Mai încoace, spre finele secolului al XIX-lea, „în cele mai multe părți din Bucovina și mai cu seamă din Moldova, Muntenia și Dobrogea, este datină ca părinții să lege la 1 martie copiilor câte o monedă de argint ori de aur la gât sau la mână”, explica folcloristul Simeon Florea Marian în volumul „Sărbătorile la români”. Mărțișorul, mărțigușul sau marțul trebuia legat la gât dimineața, înainte de răsăritul soarelui. Moneda era atârnată îndeobște „de o cordea roșie ori de un găitan compus din două fire răsucite de matasă roșie și albă”. Mamele și bunicile aveau deplina credință că pruncul, odată dăruit cu un asemenea mărțiguș, va avea noroc tot anul, că va fi pe deplin sănătos și curat precum e argintul.

Atât pruncii, cât și copiii mai măricei îl purtau la gât sau la încheietura mâinii 12 zile, apoi îl legau de ramura unui copac tânăr. Urmărit îndeaproape, pomul cu pricina furniza date despre cum „îi va merge copilului peste an”; dacă pomului îi mergea bine, și copilului avea să-i fie la fel de bine.

În alte zone, cordeluța cu ban era atârnată de ramurile unui porumbar sau ale unui vișin, iar în unele sate exista credința că marțul trebuie purtat până sosesc berzele, sau până cântă pentru prima dată cucul.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Expoziția „Ancorat în povestea stradală”, la Cărturești Mercy Timișoara

Publicat

pe

Fotograful Gabriel Brezeanu inaugurează, sâmbătă, 23 mai 2026, expoziția de fotografie „Ancorat în povestea stradală”, găzduită de librăria Cărturești Mercy. Evenimentul propune publicului o incursiune autentică în universul fotografiei urbane contemporane, printr-o selecție de imagini alb-negru realizate în spațiul public și construite în jurul observației spontane a vieții cotidiene.

Expoziția reunește cadre surprinse în mod direct, în care dinamica orașului, contrastele sociale și expresivitatea umană devin elemente centrale ale discursului vizual. Printr-o abordare documentară și profund personală, Gabriel Brezeanu transformă momente aparent obișnuite în povești vizuale cu puternică încărcătură emoțională și narativă.

Lucrările expuse explorează relația dintre individ și mediul urban, surprinzând fragmente de viață efemere, reacții autentice și interacțiuni spontane care definesc ritmul orașului contemporan. Fotografiile pun accent pe detaliile care trec adesea neobservate, pe jocurile de lumină și umbră și pe expresivitatea naturală a personajelor surprinse în contextul firesc al străzii.

Realizată exclusiv în alb-negru, expoziția evidențiază estetica clasică a fotografiei de stradă și oferă o perspectivă introspectivă asupra spațiului urban, unde fiecare imagine funcționează ca o poveste deschisă interpretării publicului.

Vernisajul expoziției va avea loc sâmbătă, 23 mai 2026, de la ora 17:00, în prezența autorului. Publicul va avea ocazia să descopere contextul din spatele imaginilor și să participe la un dialog direct despre fotografia de stradă, observația vizuală și procesul artistic.

După vernisaj, expoziția „Ancorat în povestea stradală” va putea fi vizitată timp de o lună în spațiul Cărturești Mercy, oferind iubitorilor de fotografie și publicului larg posibilitatea de a explora o colecție de imagini care surprind autenticitatea și energia vieții urbane contemporane.

Evenimentul este realizat în parteneriat cu Foto Oskar și Cărturești Timișoara, în cadrul inițiativelor dedicate promovării artei fotografice și susținerii comunității creative locale.

Informații suplimentare: 0765642175

Citeste mai mult

Cultură

Premiera audiodramei „Marea aventură a micii albine Mitsu”, la Filarmonica „Banatul“ din Timișoara

Publicat

pe

De Ziua Copilului, Filarmonica Banatul Timișoara a pregătit un eveniment special pentru cei mici și nu numai – premiera audiodramei „Marea aventură a micii albine Mitsu”, inspirată de volumul de poezie semnat de Mircea Dragu, publicat la Editura Humanitas Junior.

Pentru că nu există doar povești care se citesc și se ascultă, ci și povești care prind viață prin muzică, voce, și emoție, pe 1 iunie 2026, de la ora 11:00, la Sala Capitol vă invităm să pășiți într-un spațiu al imaginației și al bucuriei.

Pregătit cu multă pasiune și grijă pentru cei mici, dar și pentru părinții care cred în puterea poveștilor și a artei de calitate, evenimentul propune o întâlnire rară între literatură, muzică live, teatru sonor și animație video originală.

Publicul va descoperi culisele acestui proiect și modul în care a prins viață universul micii albine Mitsu în cadrul unei discuții cu autorul Mircea Dragu și compozitorii muzicii originale, Luca Dragu și Lukas Kohl. Conversația va fi moderată de jurnalista culturală Andreea Medinschi, una dintre vocile importante ale scenei culturale locale.

Evenimentul va continua cu un concert live construit pe baza muzicii create pentru povestea albinei Mitsu.

Pe scenă vor urca:

Luca Dragu – chitară și voce

Jacqueline Kohl – voce

Radu Kis – vioară

Csaba Sánta – contrabas

Bogdan Stoenică – percuție

Lukas Kohl – pian

Animația video originală este realizată de artistul vizual Aron Bajko, completând această experiență artistică gândită ca o călătorie senzorială pentru copii și familii.

UN PRIM PAS CĂTRE UN NOU PROIECT

Evenimentul din 1 iunie reprezintă și primul pas către un amplu spectacol multimedia pentru copii, produs de Filarmonica Banatul, care va avea premiera oficială în toamna acestui an și va intra în repertoriul instituției. Spectacolul din toamnă se va bucura de participarea unor artiști ai Filarmonicii Banatul Aranjamentul muzical este realizat de Gabriel Almași.

Prin acest proiect, Filarmonica Banatul își reafirmă dorința de a crea experiențe culturale vii, accesibile și memorabile pentru noile generații și

Biletele sunt disponibile online și la casieria Filarmonicii.

Organizator: Filarmonica Banatul Timișoara

Program finanțat din bugetul local al Municipiului Timișoara

Citeste mai mult

Cultură

Noaptea Albă a Muzeelor la Filarmonica Banatul. Proiecție de film mut, muzică live, expoziții și tururi ghidate

Publicat

pe

Filarmonica Banatul Timișoara invită publicul sâmbătă, 23 mai 2026, între orele 21:00 și 00:30, la o nouă ediție a evenimentului Noaptea Albă a Muzeelor, desfășurată în Sala Capitol și Grădina de Vară. Programul propune o experiență culturală complexă, în care filmul mut, muzica live și patrimoniul cultural se întâlnesc într-un dialog artistic aparte.

În cadrul evenimentului, publicul va putea descoperi universul cinematografiei de început prin proiecția peliculei La Tour, semnată de regizorul francez René Clair.

Atmosfera cinematografică va fi completată de un acompaniament live susținut de Vlad Colar la flaut și Regina Borinov la pian. Cei doi artiști vor interpreta lucrări de Philippe Gaubert și Claude Debussy.

Publicul va avea, de asemenea, oportunitatea de a participa la tururi ghidate susținute de Daniel Igna, prin care va putea descoperi istoria, arhitectura și poveștile mai puțin cunoscute ale acestui spațiu cultural emblematic al orașului.

Expoziție „George Enescu”

În completarea programului artistic, evenimentul va include și expoziția „George Enescu”, organizată cu prilejul împlinirii a 105 ani de la primul concert susținut la Timișoara de marele compozitor român.

Expoziția din foaierul Filarmonicii Banatul Timișoara va aduce în fața publicului o serie impresionantă de documente rare și valoroase din colecția personală a lui Fabian Anton. Vizitatorii vor putea admira scrisori originale inedite semnate de George Enescu, fotografii de familie ale marelui compozitor, precum și documente și corespondențe semnate de personalități marcante ale muzicii și culturii universale, printre care Giacomo Puccini, Camille Saint-Saëns, Gabriel Fauré, Yehudi Menuhin, Sviatoslav Richter sau Mario Del Monaco, alături de numeroși colaboratori și apropiați ai compozitorului.

Expoziția va include, de asemenea, mărturii documentare privind relațiile de prietenie și colaborare ale lui George Enescu cu mari artiști ai epocii, documente referitoare la sejururile sale la Timișoara și în județul Timiș, semnate atât de compozitor, cât și de soția sa, Maruca Cantacuzino, precum și două busturi de colecție dedicate marelui muzician.

Filarmonica Banatul expune Cartea de Aur

De asemenea, Noaptea Albă a Muzeelor la Filarmonică este un pun prilej pentru public de a descoperi unul dintre cele mai valoroase repere ale istoriei Filarmonicii Banatul – Cartea de Aur, care păstrează, încă din anul 1871, semnăturile unor personalități emblematice ale muzicii, culturii și vieții publice europene, dar și ale unor nobili ai vremii. De-a lungul timpului, pragul instituției a fost trecut de artiști care au marcat istoria muzicii universale, iar numele lor se regăsesc în această impresionantă mărturie a vieții culturale timișorene: Pablo de Sarasate, Johannes Brahms, Joseph Joachim, Béla Bartók, și chiar Regele Mihai I al României. Expunerea Cărții de Aur oferă publicului ocazia de a descoperi o parte importantă din memoria culturală a Filarmonicii și din istoria artistică a Timișoarei.

Noaptea Albă a Muzeelor la Filarmonică devine astfel o invitație deschisă de a redescoperi spațiul filarmonicii dintr-o perspectivă nouă, vie și interactivă.

Intrarea este liberă.

_________

Organizator: Filarmonica Banatul Timișoara

Program finanțat din bugetul local al Municipiului Timișoara

Foto: Arhivă

 

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite