Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Mărţişorul anunţă venirea timpului cel bun

Publicat

pe

Străvechi obicei românesc, întâlnit cu precădere în satele Moldovei și ale Munteniei, Mărțișorul anunță venirea timpului celui bun. Odinioară, ziua căpăta valențele sacre ale unei mari sărbători, căci deschidea suita muncilor agricole de primăvară, slobozea seva în pomi și consfințea finalul luptei pentru hotare al iernii cu primăvara.

Zi însemnată în calendarul popular, 1 Martie sau Mărțișorul reprezintă unul dintre obiceiurile românești care și-au păstrat cu luciditate simbolistica până în vremurile noastre.
Și astăzi, așa cum face de veacuri, mărțișorul adună cele două fire răsucite – alb și roșu – dând de veste că a sosit timpul potrivit ca primăvara să încerce a-și măsura puterile cu iarna. Încrâncenarea se simte în lume vreme de 12 zile, cât iarna, simbolizată în mitologia populară de friguroasa Babă Dochia sau Marta, cum i se mai spunea în regiunile locuite de români, din Balcani, își leapădă câte unul din cele 12 cojoace. Ba în câte un an, când baba e mai năzuroasă, se întâmplă ca timpul să fie năbădăios chiar mai mult de 12 zile.

Potrivit marelui folclorist bucovinean Simeon Florea Marian, zilele care trec peste numărul 12 se numesc „zilele împrumutate” sau „împrumutări”. Iar poporul le-a botezat după semnele ce se văd în natură (venirea păsărilor călătoare, mustul ultimelor zăpezi, apariția mieilor): ziua sturzului, ziua mierlei, a cocostârcului, a ciocârliei, a cucului, a rândunelelor, iar cea de pe urmă zi a omătului, țurțurii sau ziua mieilor. „În toate aceste zile, timpul e schimbăcios, acuș ninge, acuș plouă și acuș e soare”, sublinia, la sfârșit de secol XIX, Simeon Florea Marian, în lucrarea sa „Sărbătorile la români”.

În satele românești, apreciază și etnograful Ion Ghinoiu, se consideră că în toate aceste zile, în care cele două anotimpuri se cearcă unul pe celălalt, căutând a birui, Baba Dochia începe a toarce firul timpului de peste an. După ce zilele vijelioase trec, funia începe a crește și tot crește, cât e anul de lung.
Însă tot de 1 Martie satele românești mai consemnau un eveniment important în simbolistica străveche a calendarului naturii. Căci tot acum începea anul nou agrar. Acum, așa cum consemnează Ion Ghinoiu în lucrarea sa „Comoara satelor. Calendarul popular”, gospodarii pregăteau uneltele agricole pentru arat și semănat, începeau curățatul grădinilor și al livezilor, scoteau stupii de la iernat și retezau, cu îndemânare, fagurii de miere.

Însă poate cea mai cunoscută marcă a acestei însemnate sărbători a calendarului popular, ajunsă cu bine până în zilele noastre și legată de ziua întâi a celei de-a treia luni a anului, este, desigur, șnurul răsucit în alb-roșu – mărțișorul.

Conform cercetătorului Ion Ghinoiu, în străvechime „măr¬țișorul se răsucea din două fire de lână: alb și negru, apoi alb și albastru”, ajungând mult mai târziu la formula alb-roșu atât de cunoscută azi în spațiul românesc. Acest mărțișor de lână se oferea fetelor mari nu de 1 martie, așa cum am putea crede, ci în acea zi din martie în care pe cer apărea luna nouă. Luna nouă, vreme nouă, timp nou – aceasta era puterea simbolică a șnurului de lână.

Mai încoace, spre finele secolului al XIX-lea, „în cele mai multe părți din Bucovina și mai cu seamă din Moldova, Muntenia și Dobrogea, este datină ca părinții să lege la 1 martie copiilor câte o monedă de argint ori de aur la gât sau la mână”, explica folcloristul Simeon Florea Marian în volumul „Sărbătorile la români”. Mărțișorul, mărțigușul sau marțul trebuia legat la gât dimineața, înainte de răsăritul soarelui. Moneda era atârnată îndeobște „de o cordea roșie ori de un găitan compus din două fire răsucite de matasă roșie și albă”. Mamele și bunicile aveau deplina credință că pruncul, odată dăruit cu un asemenea mărțiguș, va avea noroc tot anul, că va fi pe deplin sănătos și curat precum e argintul.

Atât pruncii, cât și copiii mai măricei îl purtau la gât sau la încheietura mâinii 12 zile, apoi îl legau de ramura unui copac tânăr. Urmărit îndeaproape, pomul cu pricina furniza date despre cum „îi va merge copilului peste an”; dacă pomului îi mergea bine, și copilului avea să-i fie la fel de bine.

În alte zone, cordeluța cu ban era atârnată de ramurile unui porumbar sau ale unui vișin, iar în unele sate exista credința că marțul trebuie purtat până sosesc berzele, sau până cântă pentru prima dată cucul.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Ziua Națională a Tineretului – 25 de evenimente, la Timișoara

Publicat

pe

,,Timișoara pentru TINEri” aduce evenimente care mai de care, pentru toate preferințele, pentru a marca Ziua Națională a Tineretului.

Între 21 aprilie – 1 mai, Primăria Municipiului Timișoara, alături de mai multe instituții și organizații partenere, pregătește filme, piese de teatru, concerte, competiție cu bărci dragon, picnicuri, proiecții de film și dezbateri, în diverse zone din oraș.

Cursa pe Bega cu bărci dragon, pentru care vă puteți înscrie până în 22 aprilie, va avea loc în 24 aprilie, va fi o întrecere pe echipe și promite să fie experiență de neuitat.

Înscrierile se pot face la acest link: https://forms.gle/nizpkRt6p3t4XyCT9

Casa de Cultură a Municipiului Timișoara a pregătit două reprezentații ale piesei Harap-Alb, un recital Dragoș Moldovan și Andreea Vlas, musicalul „Come into the Light!”, un picnic și o proiecție de film și spectacolul folcloric „Azi, la noi, cântă tot natul”.

Nici Teatrul Maghiar nu se lasă mai prejos, jucând atât ,,Pericles” cât și ,,Doctorul”. Liceul Waldorf își prezintă musical-ul ,,Aladdin”, iar în cartierul Dacia, în parc, de la ora 11:00 se va organiza un Picnic Atipic.

Proiectul ”Timișoara pentru TINEri” este realizat de Consiliului Consultativ al Tinerilor Municipiului Timișoara, structură din care fac parte peste 20 de organizații de și pentru tineret, împreună cu Asociația Timișoara 2023, Fundația Județeană pentru Tineret Timiș,, Teatrul Maghiar ”Csiky Gergely”, Casa de Cultură a Municipiului Timișoara, Centrul de Proiecte, Cinema Victoria, Cinema Timiș, Filarmonica Banatul, Harababura, Liceul Waldorf Timișoara, Club Sportiv Nautic Banat Timișoara și Visit Timișoara.

Citeste mai mult

Cultură

„Romanian Psycho“, a doua premieră din luna aprilie, la Teatrul Național Timișoara

Publicat

pe

A doua premieră a lunii aprilie la Teatrul Național din Timișoara lansează o provocare marca Florin Piersic jr, care se întoarce la tripla ipostază de dramaturg, regizor și interpret în comedia „Romanian Psycho“.

Îndrăgitul actor al Teatrului Național construiește, cu inteligența, cu umorul și cu verva care îi sunt proprii, ceea ce se numește științific „safe space”, spațiul de siguranță al cărui destinatar este un personaj necunoscut care poate lua chipul fiecărui spectator în parte.

Așa cum ne-a obișnuit, Florin Piersic jr aduce pe scenă o lume care ne este foarte apropiată, dar pe care o descoperim cu surprindere și care, dincolo de hohotul de râs, deschide o temă de reflecție profundă despre o realitate simptomatică.

Premiera spectacolului ROMANIAN PSYCHO are loc duminică, 14 aprilie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național, fiind urmată de o a doua reprezentație marți, 16 aprilie.

Biletele pot fi achiziționate pe site-ul www.tntm.ro și fizic, la Agenția de bilete Mărășești, str. Mărășești nr. 2, orar marți – duminică, orele 11.00 – 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Ziua Internațională a Cărții. Recitaluri muzicale și literare la Filarmonica Banatul Timișoara

Publicat

pe

Filarmonica Banatul Timișoara, în parteneriat cu Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”, organizează, în premieră, două evenimente ce îmbină, într-un concept inedit, muzica și literatura, pentru a marca Ziua Internațională a Cărții, sărbătorită anual la data de 23 aprilie.

Primul eveniment va avea loc pe 16 aprilie, când publicul este așteptat de la ora 19:00 la Sala Capitol, ce va găzdui recitalul cameral susținut de Sebastian-Mihai Tegzeșiu la vioară, Ștefan Cazacu la violoncel și Ioan-Dragoș Dimitriu la pian. Tema evenimentului este „Prietenia”, iar melomanii vor avea ocazia să asculte Trioul cu pian Nr. 2 compus de Dmitri Șostakovici în 1943-1944 și dedicat prietenului său apropiat, criticul și muzicologul Ivan Sollertinsky, a cărui moarte l-a marcat profund.

Programul muzical al serii cuprinde și Trioul cu pian „Arhiducele” de Ludwig van Beethoven – lucrare compusă pentru Arhiducele Rudolf al Austriei, cel mai tânăr dintre cei doisprezece fii ai împăratului Leopold al II-lea, prieten al compozitorului. Amfitrionul serii de 16 aprilie va fi actorul Cătălin Ursu, care va interpreta poeme din volumul colectiv „Bleu Ciel. Timișoara celestă”, publicat de căre Biblioteca Județeană Timiș în 2022, și care reunește fragmente din operele unor poeți bănățeni trecuți în neființă: Ioan Crăciun, Adrian Derlea, Francisc Doda, Traian Dorgoșan, Valeriu Drumeș, Pavel Gătăianțu, Ion Monoran, Nicolae de Popa, Gheorghe Pruncuț, Dan Emilian Roșca, Marcel Turcu. Astfel, spectatorii vor (re)descoperi literatura în actualitatea, relevanța și muzicalitatea ei.

Bilete: https://shorturl.at/rvzC9

Evenimentele dedicate Zilei Internaționale a Cărții continuă pe 25 aprilie, de această dată cu un eveniment dedicat copiilor. Recitalul educativ „Comorile ascunse ale muzicii și ale literaturii” îl va avea la pupitrul dirijoral pe maestrul Lucian Onița. Plasat în cadrul Săptămânii Altfel, evenimentul, care are loc de la ora 15:00, la Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, este conceput și adaptat pentru micii melomani, cu vârsta cuprinsă între 7 și 12 ani. Pe scenă vor urca artiștii Ansamblului vocal Voces Timisienses al Filarmonicii Banatul Timișoara, alături de actorul Adrian Jivan. În programul muzical al serii sunt incluse compoziții de Bach, Vivaldi, Beethoven, dar și ale unor creatori celebri ai vremurilor noastre precum Brian May (We will rock you) sau M. Norman (tema din filmul James Bond). Programul literar include fragmente din Ion Creangă, Antoine de Saint-Exupéry și Rudyard Kipling.

Ziua Internațională a Cărții se sărbătorește anual pe 23 aprilie și este organizată de UNESCO pentru a promova lectura. Data a fost aleasă pentru că marchează trecerea în eternitate a doi titani ai literaturii universale: William Shakespeare și Miguel de Cervantes.

Biletele: https://shorturl.at/AJNT0

Organizator: Filarmonica Banatul Timișoara

Partener: Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”

Program finanțat din bugetul local al Municipiului Timișoara.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite