Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Mărţişorul anunţă venirea timpului cel bun

Publicat

acum 8 ani

pe

Străvechi obicei românesc, întâlnit cu precădere în satele Moldovei și ale Munteniei, Mărțișorul anunță venirea timpului celui bun. Odinioară, ziua căpăta valențele sacre ale unei mari sărbători, căci deschidea suita muncilor agricole de primăvară, slobozea seva în pomi și consfințea finalul luptei pentru hotare al iernii cu primăvara.

Zi însemnată în calendarul popular, 1 Martie sau Mărțișorul reprezintă unul dintre obiceiurile românești care și-au păstrat cu luciditate simbolistica până în vremurile noastre.
Și astăzi, așa cum face de veacuri, mărțișorul adună cele două fire răsucite – alb și roșu – dând de veste că a sosit timpul potrivit ca primăvara să încerce a-și măsura puterile cu iarna. Încrâncenarea se simte în lume vreme de 12 zile, cât iarna, simbolizată în mitologia populară de friguroasa Babă Dochia sau Marta, cum i se mai spunea în regiunile locuite de români, din Balcani, își leapădă câte unul din cele 12 cojoace. Ba în câte un an, când baba e mai năzuroasă, se întâmplă ca timpul să fie năbădăios chiar mai mult de 12 zile.

Potrivit marelui folclorist bucovinean Simeon Florea Marian, zilele care trec peste numărul 12 se numesc „zilele împrumutate” sau „împrumutări”. Iar poporul le-a botezat după semnele ce se văd în natură (venirea păsărilor călătoare, mustul ultimelor zăpezi, apariția mieilor): ziua sturzului, ziua mierlei, a cocostârcului, a ciocârliei, a cucului, a rândunelelor, iar cea de pe urmă zi a omătului, țurțurii sau ziua mieilor. „În toate aceste zile, timpul e schimbăcios, acuș ninge, acuș plouă și acuș e soare”, sublinia, la sfârșit de secol XIX, Simeon Florea Marian, în lucrarea sa „Sărbătorile la români”.

În satele românești, apreciază și etnograful Ion Ghinoiu, se consideră că în toate aceste zile, în care cele două anotimpuri se cearcă unul pe celălalt, căutând a birui, Baba Dochia începe a toarce firul timpului de peste an. După ce zilele vijelioase trec, funia începe a crește și tot crește, cât e anul de lung.
Însă tot de 1 Martie satele românești mai consemnau un eveniment important în simbolistica străveche a calendarului naturii. Căci tot acum începea anul nou agrar. Acum, așa cum consemnează Ion Ghinoiu în lucrarea sa „Comoara satelor. Calendarul popular”, gospodarii pregăteau uneltele agricole pentru arat și semănat, începeau curățatul grădinilor și al livezilor, scoteau stupii de la iernat și retezau, cu îndemânare, fagurii de miere.

Însă poate cea mai cunoscută marcă a acestei însemnate sărbători a calendarului popular, ajunsă cu bine până în zilele noastre și legată de ziua întâi a celei de-a treia luni a anului, este, desigur, șnurul răsucit în alb-roșu – mărțișorul.

Conform cercetătorului Ion Ghinoiu, în străvechime „măr¬țișorul se răsucea din două fire de lână: alb și negru, apoi alb și albastru”, ajungând mult mai târziu la formula alb-roșu atât de cunoscută azi în spațiul românesc. Acest mărțișor de lână se oferea fetelor mari nu de 1 martie, așa cum am putea crede, ci în acea zi din martie în care pe cer apărea luna nouă. Luna nouă, vreme nouă, timp nou – aceasta era puterea simbolică a șnurului de lână.

Mai încoace, spre finele secolului al XIX-lea, „în cele mai multe părți din Bucovina și mai cu seamă din Moldova, Muntenia și Dobrogea, este datină ca părinții să lege la 1 martie copiilor câte o monedă de argint ori de aur la gât sau la mână”, explica folcloristul Simeon Florea Marian în volumul „Sărbătorile la români”. Mărțișorul, mărțigușul sau marțul trebuia legat la gât dimineața, înainte de răsăritul soarelui. Moneda era atârnată îndeobște „de o cordea roșie ori de un găitan compus din două fire răsucite de matasă roșie și albă”. Mamele și bunicile aveau deplina credință că pruncul, odată dăruit cu un asemenea mărțiguș, va avea noroc tot anul, că va fi pe deplin sănătos și curat precum e argintul.

Atât pruncii, cât și copiii mai măricei îl purtau la gât sau la încheietura mâinii 12 zile, apoi îl legau de ramura unui copac tânăr. Urmărit îndeaproape, pomul cu pricina furniza date despre cum „îi va merge copilului peste an”; dacă pomului îi mergea bine, și copilului avea să-i fie la fel de bine.

În alte zone, cordeluța cu ban era atârnată de ramurile unui porumbar sau ale unui vișin, iar în unele sate exista credința că marțul trebuie purtat până sosesc berzele, sau până cântă pentru prima dată cucul.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Ziua Timișoarei. Operetă, rock simfonic și spectacol de muzică populară în Parcul Rozelor. VEZI PROGRAMUL

Publicat

acum o săptămână

pe

18 iulie 2024

de

Casa de Cultură a Municipiului Timișoara anunță că în perioada 1-4 august, în Parcul Rozelor vor fi organizate o serie de spectacole, cu ocazia Zilei Timișoarei.

Invitați vor fi:

1 august, ora 20.00  – Teatrul Național de Operetă şi Musical „Ion Dacian“ cu „Voievodul țiganilor“ de Johann Strauss fiul

2 august, ora 20.00 – Trimișoara Simfonic – Teatrul Național de Operetă şi Musical „Ion Dacian“ cu „Meșterul Manole“. În deschidere formația Riff

3 august, ora 20.00 – Timișoara Young – Florin Ristei & Orchestra „Lira“

4 august, ora 20.00 – Born in Timișoara – Ansamblul „Timișul“ Oficial și oaspeții săi, din țară – Nicoleta Voica, Mioara Velicu, Constantin Enceanu și Mihai Teacă, dar și Miroslav Ilic și Roby Lakatos.

Dirijor Deian Galetin

0
Citeste mai mult

Cultură

Spectacolul „Victimele datoriei“, selecționat în programul Festivalului Național de Teatru

Publicat

acum o săptămână

pe

18 iulie 2024

de

Teatrul Național din Timișoara este deosebit de încântat să anunțe că a fost selecționat în Festivalul Național de Teatru cu spectacolul „Victimele datoriei“ de Eugène Ionesco, regia artistică Radu Iacoban.

După vizionarea a peste 250 de spectacole din România și din străinătate, echipa de curatori ai FNT 2024, alcătuită din criticii de teatru Mihaela Michailov, Călin Ciobotari și Ionuț Sociu, a inclus spectacolul Teatrului Național în această ediție a festivalului, ediție plasată, așa cum declară organizatorii „sub semnul dramaturgiilor posibilului”.

Răspunzând pe deplin acestui concept, „Victimele datoriei” sparge granița dintre realitate și fantastic, într-o incursiune trepidantă, palpitantă, detectivistică prin cele trei niveluri ale conștiinței omenești. Un spectacol despre singurătatea ființei umane care, la fel ca în întreg universul ionescian, nu intră în malaxorul terorii – fie că refuză, ca în „Rinocerii”, fie că nu știe cum, ca în acest spectacol.

Pentru public, „Victimele datoriei” reprezintă o întâlnire deosebită cu una dintre cele mai importante voci ale dramaturgiei lumii – Eugène Ionesco, într-un text cu o identitate pe cât de recognoscibilă, pe atât de particulară, de personală, ceea ce a făcut, pesemne, ca această piesă să fie montată mult mai rar decât mult mai cunoscutele „Rinocerii”, „Scaunele”, „Cântăreața cheală” etc.

Spectacolul „Victimele datoriei” este o tragi-comedie construită ca un joc de oglinzi care, pendulând între vizibil și invizibil, între concret și inefabil, își urmărește eroul – un om obișnuit, aparent fără identitate, interpretat de unul dintre cei mai reprezentativi actori ai Teatrului Național din Timișoara, Matei Chioariu – pe un drum bizar, comic și tragic, pe care se vede silit să îl parcurgă, în căutarea rădăcinilor răului. Parcurge acest traseu împins, ghidat, provocat de niște personaje la fel de caleidoscopice, interpretate de reputații actori Claudia Ieremia, Marin Lupanciuc, Ion Rizea și Iuliana Crăescu. Scenografia și visuals-urile sunt semnate de Tudor Prodan.

Cea de-a XXXIV-a ediție a Festivalului Național de Teatru este programat între 18 și 27 octombrie 2024.

Foto: Adrian Pîclișan

0
Citeste mai mult

Cultură

Festivalul Inimilor, la Timișoara. Restricții de circulație pe mai multe străzi

Publicat

acum 4 săptămâni

pe

30 iunie 2024

de

Festivalul Inimilor, ajuns la cea de-a 33-a ediție, va avea loc în perioada 3 – 7 iulie 2024, la Timișoara.

Sărbătoarea folclorului mondial înseamnă prezenţa la Timişoara a celor mai cunoscute ansambluri folclorice din toată lumea, un motiv în plus de bucurie pentru iubitorii de folclor, dar și un puternic legământ față de patrimoniul cultural imaterial nu doar al României, ci chiar cel Mondial, deoarece an după an la Timișoara își dau întâlnire formații folclorice din numeroase țări, într-un melanj cultural de înaltă ținută.

Evenimentul este organizat de Primăria Timișoara, prin Casa de Cultură a Municipiului.

Anul acesta, la Festivalul Inimilor vor participa 28 de ansambluri, din 14 țări: Ungaria, Serbia, Bulgaria, Brazilia, Columbia, Georgia, Irlanda, Polonia, Mexic, Coreea de Sud, Portugalia, Ucraina, Republica Moldova și România.

Tradiționala paradă a portului popular va avea loc joi, 4 iulie, de la ora 18:00, pe traseul Piața Libertății – Operă – Catedrală – Parcul Rozelor, iar deschiderea oficială a Festivalului, la ora 18:30, în Parcul Rozelor.

Prezentatorii evenimentului vor fi Iuliana Tudor, Daniel Buzdugan, Roxana Morun și Tania Stavilă-Țunaș.

Restricții de circulație

La solicitarea Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, Comisia de Circulație din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara, a decis, pentru buna desfășurare a acestuia, închiderea circulației rutiere pe mai multe străzi din zona Parcului Rozelor, în perioada 1 iulie 2024 (ora 22.00) – 8 iulie 2024 (ora 12.00), după cum urmează:

strada Academician Alexandru Borza (fosta Trandafirilor);

strada Gheorghe Andrașiu, tronsonul cuprins între bulevardul  C.D. Loga și Academician Alexandru Borza;

strada Silviu Bejan, tronsonul cuprins între bulevardul C.D. Loga și Academician Alexandru Borza;

strada Patriarh Miron Cristea, tronsonul cuprins între bulevardul C.D. Loga și Academician Alexandru Borza.

De asemenea, că în data de 4 iulie 2024, în intervalul orar 18:00 – 19:00  va avea loc parada portului popular, pe traseul: bulevardul  C.D. Loga (Catedrala Mitropolitană) – strada Silviu Bejan – strada Academician Alexandru Borza (Parcul Rozelor).

Șoferilor sunt rugați să folosească rute alternative pe perioada desfășurării evenimentului.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite