Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Festivalul Fanfarelor, la Muzeul Satului Bănățean

Publicat

pe

Într-un alt mod decât cel cu care am fost obișnuiți la ultimele 31 de ediții, Festivalul Fanfarelor va avea loc și în această toamnă. Formatul va fi unul inedit, adaptat situației epidemiologice din țară și măsurilor de prevenție impuse de autoritățile sanitare.

Duminică, 13 septembrie 2020, de la ora 16.00, la Muzeul Satului Bănățean, 5 fanfare vor oferi muzică de calitate la un spectacol desfășurat în aer liber, într-o atmosferă tradițional bănățeană.

Fanfara Mercina, din satul Mercina, comuna Vărădia, județ Caraș Severin, cunoscută sub numele de Doinitorii Carașului, a fost înființată în urmă cu 128 de ani. Are acum în componență 11 instrumentiști, coordonați de Gelu Coacă, care au în repertoriu brâuri, doine, hore și marșuri.

Fanfara Giroc are o istorie deosebită, cel mai probabil, unică în țară. A fost înființată în anul 1928. Doi ani mai târziu, în 1930, fanfara a fost preluată de străbunicul celui care o coordonează acum. Practic, timp de nu mai puțin de 9 decenii, fanfara din Giroc a fost condusă de familia Pascotă – străbunicul, bunicul, tatăl și fiul Ionel Pascotă au fost cei care au păstrat această moștenire muzicală a localității.

Coordonată acum de Ionel Pascotă, fanfara este dirijată de Ilie Obeșterescu și are în componență peste 20 de instrumentiști.

Fanfara Pro Amiciția a luat ființă în anul 2003, pe structura fostei fanfare a Garnizoanei Militare din Timișoara. Grupul este compus din 14 instrumentiști, coordonați de Dan Didovici, iar solistul fanfarei este Dana Varadi.

Fanfara Banaten Musikanter a fost înființată în 2017 și are în componență 11 instrumentiști, coordonați de Iosif Dorel Antal. El și Emil Zău sunt și soliști vocali. Fanfara are în repertoriu muzică germană, muzică ușoară, dar și folclor românesc, sârbesc și maghiar. În cei 3 ani de existență, fanfara a susținut deja zeci de spectacole în toată țara. În anul 2018, muzicienii au fost invitați la sediul Parlamentului European din Bruxelles, la o manifestare culturală europeană. Tot în 2018, fanfara a cântat și la Ulhm, în Germania, la o întâlnire a șvabilor de pretutindeni.

Invitații speciali ai festivalului sunt instrumentiștii de la Seven`s TM Show Band. Fanfara a luat ființă în anul 2016, din dorința pianistului Aurel Dragalina de a promova muzica specifică erei Big Band. Genul muzical a fost dezvoltat de-a lungul perioadei interbelice, fiind definit în zilele noastre ca muzică jazz.

Printre celebrii promotori ai genului îi amintim pe Duke Elligton, Benny Goodman, Tommy Dorsey, Glenn Miller. Fanfara Seven`s TM Show Band este formată din 7 instrumentiști, toți muzicieni de calibru ai scene lirice și simfonice timișorene, și este coordonată de pianistul Aurel Dragalina.

Din fanfară mai fac parte Corneliu Meici, trompetă, Zoltan Bodo, saxofon alto, Cristian Jurcan, saxofon tenor, Emanuel Sărăcuți, trombon, Zsolt Szamtarto, bass, și Ovidiu Andriș, tobe.

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite