Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

APIA. Fermierii, așteptați să depună cereri de plată pentru măsura „Bunăstarea animalelor“

Publicat

pe

Fermierii pot depune în perioada 8 – 21 februarie cererile de plată pentru Măsura 14 „Bunăstarea animalelor” – pachetul a. – plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi pachetul b. – plăţi în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul PNDR 2014 – 2020, a anunţat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Cererea de plată va fi completată online individual prin accesarea site-ului www.apia.org.ro, iar după tipărire, verificare şi semnare se depune la Centrul judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe a cărui rază teritorială se află sediul social al solicitantului sau pe raza teritorială a judeţului unde este exploataţia cu capacitatea de producţie cea mai mare.

Conform APIA, cererile de plată pentru Măsura 14 „Plăţi în favoarea bunăstării animalelor” cuprinde angajamentele şi informaţiile aferente tuturor exploataţiilor cu cod ANSVSA deţinute de un solicitant, indiferent pe raza cărui judeţ îşi desfăşoară activitatea solicitantul şi se depun însoţite de : copie CUI / CIF, după caz; documente care atestă calitatea de fermier activ, respectiv documente privind înregistrarea la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) – cod CAEN/act de înfiinţare/act constitutiv/statut din care reiese că are activitate agricolă (că desfăşoară activitate agricolă cu codul CAEN 0146 – Creşterea porcinelor, respectiv CAEN 0147 – Creşterea păsărilor) şi/sau 0150- Activităţi în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creşterea animalelor) şi, în cazul în care din documentele stipulate nu reiese activitatea agricolă, trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea condiţiei de fermier activ; situaţiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale, din care rezultă venitul total realizat în anul anterior anului depunerii cererii de plată; formularul „Date informative” (cod 30) care cuprinde indicatorul „venituri din activităţi agricole”; formularul „Situaţia veniturilor şi cheltuielilor” (cod 20) care cuprinde indicatorul „venituri totale”.

De asemenea, solicitanţii trebuie să depună: copie buletin / carte de identitate al/a titularului/administratorului/ reprezentantului legal /împuternicitului; copie/copii autorizaţie/ii sanitar-veterinară/e pentru fiecare exploataţie deţinută înscrisă în cererea de plată; Copia/copiile autorizaţiei/iilor sanitar-veterinară/e poate/pot fi depusă/e de către beneficiar o dată cu primul decont/documente justificativ/e pe care îl înregistrează la CJ APIA în anul respectiv de angajament.

Dacă autorizaţia este eliberată după data depunerii cererii de plată, aceasta trebuie să fie în vigoare la data populării exploataţiei.

Totodată, trebuie depuse: graficul de livrare estimat anual; graficul de populare estimat anual; document coordonate bancare; împuternicire şi copii după actele de identificare ale împuternicitului, dacă este cazul; declaraţii şi angajamente pentru bunăstare şi specifice subpachetelor.

În plus faţă de documentele mai sus menţionate se depun o serie de documente în funcţie de pachetul solicitat.

Pentru pachetul a) porcine se depune copia schiţei grajdului/halei pentru fiecare exploataţie cu cod ANSVSA (din care să reiasă adresa, suprafaţa spaţiilor de cazare/spaţiul maxim de cazare pe compartiment/boxă). Din suprafaţa totală respectivă se exclude suprafaţa spaţiilor de hrănire şi adăpare aşezate pe podea, stâlpii, aleile, alte spaţii nedestinate creşterii pentru toate categoriile de porcine.

Pe copia schiţei fermierul va menţiona instrumentul/aparatul cu care au fost efectuate măsurătorile înscrise în schiţele depuse şi toleranţa acestuia în conformitate cu fişa tehnică (carte tehnică) a aparatului/instrumentului cu care au fost efectuate măsurătorile.

De asemenea, fermierul va depune: copii ale documentelor care fac dovada că beneficiarul are la dispoziţie echipamente specializate de măsurare şi control a calităţii aerului şi acestea sunt la dispoziţie în exploataţie în vederea monitorizării zilnice a pulberilor (prin prezentarea unui document de achiziţie sau a unui contract de comodat sau a unui alt document); copia documentului care atestă funcţionarea în parametrii tehnici a echipamentului specializat de măsurare şi control a calităţii aerului.

Pentru pachetul b) păsări este nevoie de copia notificării către DSVSA referitoare la densitatea practicată; copia schiţei halelor pentru fiecare explotaţie cu autorizaţie sanitar-veterinară din care să reiasă adresa, suprafaţa spaţiilor de creştere utilă. Din suprafaţa totală respectiv suprafaţa cuştilor/ compartimentelor se exclude suprafaţa echipamentelor de hrănire şi adăpare aşezate pe podea, stâlpi, alte spaţii nedestinate creşterii pentru toate categoriile de păsări, inclusiv a cuibarelor în cazul găinilor ouătoare în sistem alternativ la sol a cuibarelor pentru găinile de reproducţie rase grele şi spaţiul aferent cocoşilor pentru categoria de găini de reproducţie rase grele. Având în vedere că, suprafaţa minimă obligatorie pe cap de găină ouătoare în sistem de creştere în cuşti îmbunătăţite, include şi suprafaţa cuibarului (750 cmp/cap găină), la calcularea suprafeţei necesare pentru respectarea condiţiilor de bunăstare superioară se măsoară suprafaţa totală a cuştii care include şi suprafaţa cuibarului rezultând astfel o suprafaţă de 825 cmp/cap pentru subpachetul de densitate 10%, respectiv 862 cmp/cap pentru subpachetul de densitate 15%. Pe copia schiţei halelor fermierul va menţiona aparatul cu care au fost efectuate măsurătorile înscrise în schiţele depuse şi toleranţa acestuia în conformitate cu fişa tehnică (carte tehnică) a aparatului/ instrumentului cu care au fost efectuate măsurătorile.

Fermierul mai trebuie să depună copia documentului care atestă că aparatul de măsurare a noxelor în vederea monitorizării acestora zilnice este la dispoziţie în exploataţie; copia documentului care atestă funcţionarea în parametrii tehnici a aparatului de măsurat noxe.

Din țară

A început Programul Noua Casă 2025. Ce proprietăți imobiliare pot fi cumpărate

Publicat

pe

Ministerul de Finanţe a aprobat plafonul de garantare în valoare de 500 de milioane de lei pentru Noua Casă 2025, programul devenind astfel operațional.

Conform Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru ­Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), creditele garantate de stat prin Noua Casă vor fi acordate de 13 bănci cărora Fondul le-a alocat plafoane de garantare.

Prin program, persoanele fizice pot achiziționa următoarele tipuri de proprietăți imobiliare: locuințe noi pentru care documentele de recepție s-au semnat cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat; locuinţe consolidate seismic în ultimii 5 ani; locuințe care au mai mult de 5 ani de la data recepției sau a consolidării seismice.

Pentru credite este necesar un avans de minimum 5% din preţul de achiziţie pentru toate categoriile de locuinţe – vechi, noi sau consolidate -, cumpărate cu maximum 70.000 de euro, respectiv de minimum 15% din preţul de achiziţie al locuinţelor noi, cumpărate cu sume între 70.001 şi 140.000 de euro.

Pentru creditele sub 70.000 de euro, procentul maxim de garantare este de 50%, iar pentru creditele între 70.001 și 140.000 de euro, procentul maxim de garantare este de 60%.

Programul permite şi achizițio­narea unor proprietăți cu valori ce depăşesc 70.000, respectiv 140.000 de euro, cu condiția achitării diferenței din surse proprii.

Dobânda este variabilă, calculată în funcție de Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), la care se adaugă o marjă fixă de circa 2%, potrivit ghidului Noua Casă 2025, de pe site-ul www.fngcimm.ro.

Programul Noua Casă rămâne un produs de creditare avantajos, atât prin avansul minim solicitat de doar 5%, cât şi prin comisionul de administrare de 0,15% pe an, calculat la soldul garanţiei. Programul continuă să beneficieze de condiţii preferenţiale, cu 30% mai reduse decât nivelul pieţei, în ceea ce priveşte nivelul onorariilor notariale pentru autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare şi a oricăror altor acte care se încheie, cu anumite excepţii.

Cele 13 bănci care participă la program sunt: Alpha Bank, BCR, BRD-GSG, CEC Bank, Banca Tran­silvania, ING Bank, Raiffei­sen Bank, Libra Internet Bank, EXIM Banca Românească, Unicredit Bank, Garanti Bank, Vista Bank şi Techventures Bank. Astfel, românii care doresc să-şi achiziţioneze o locuinţă pot apela la una dintre aceste bănci pentru întocmirea dosarului de credit şi înaintarea acestuia către FNGCIMM, în vederea obţinerii garanţiei de stat.

De la lansarea programului Prima Casă, în 2009, până la finele anului 2024, FNGCIMM a acordat 334.048 de garanţii, în valoare totală de 31,6 miliarde de lei, ce au susţinut credite totale de peste 64 de miliarde de lei.

Citeste mai mult

Din țară

Hristos A Înviat! Sfintele Paști – una dintre cele mai mari sărbători ale anului

Publicat

pe

Învierea Domnului sau Sărbătoarea de Paști este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale anului care constituie fundația de bază a credinței și a Bisericii creștine.

Fără Învierea lui Isus creștinismul nu s-ar fi răspândit și nu ar fi fost crezut, iar Biserica nu s-ar fi format, lumea rămânând păgână.

La câteva zile după intrarea triumfală în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat, chinuit și răstignit, a murit pe cruce și a fost pus în mormânt. După trei zile, duminica dimineața, El a Înviat pentru mântuirea neamului omenesc.

Sărbătoarea de Paști simbolizează astfel bucurie, lumină și speranță. Credincioșii din întreaga lume primesc marea sărbătoare a Paștelui cu iubire, împlinire sufletească și veselie.

În cele trei zile ale Învierii ard în văzduh trei candele mari, ce nu le vede nimeni.

De asemenea, Sărbătoarea de Paști este și un prilej de reuniune cu membrii familei, când se lasă deoparte grijile și problemele de zi cu zi, iar gândurile se îndreaptă către fapte bune și recunoștință.

Tradiții și obiceiuri în dimineața zilei de Paști

Cele mai multe tradiții și obiceiuri ale zilei de Paști se referă în principal la cinstirea cum se cuvine a acestei sărbători, la bunul mers al vieții și al treburilor, la sănătatea familiei și la sporul casei.

În ziua de Paști, cum te scoli, să te uiți în cofa cu apă, că vezi bine peste an.

În mai toate zonele țării există obiceiul ca, în dimineața zilei de Paște, membrii familiei să se îmbrace în haine noi, curate și să meargă la biserică pentru a lua “paști”. Fiecare dintre aceștia trebuie să aibe ou roșu în buzunar. Astfel că, după ce vor ieși din biserică, vor ciocni tradiționalele ouă roșii în timp ce rostesc binecunoscuta formulă “Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a Înviat”. Se mai spune, de asemenea, că din primul ou ciocnit este bine să guste toată familia pentru a fi împreună întotdeauna. Acest ou trebuie spart de capul familiei, care îl împarte în atâtea bucăți câți membri are familia.

La Paști cine merge la biserică să-și pună un ou roșu în sân, ca să fie totdeauna roșu la față.

Un alt obicei al zilei de Paște, care se respectă cu precădere la sate, este acela de a pune brazde de iarbă verde la intrarea în casă, după întoarcerea de la biserică. Fiecare membru al familiei trebuie să calce pe iarba verde înainte de a intra în casă. Va fi astfel sănătos, voios și proaspăt ca verdeața ierbii.

Se punea iarbă verde în trei locuri: la scară, la ușa de la intrare, în fața odăii de dormit. Când se întorceau de la Înviere călcau pe iarba verde, să fie sănătoși.

În unele regiuni din România există obiceiul conform căruia în dimineața zilei de Paști, până la răsăritul soarelui, oamenii se duc la râu sau la o apă din apropiere și se scaldă. Se vor curăța astfel de boli, răutăți, aruncături și făcături, iar peste an vor fi scutiți de boli, se vor face iuți, sprinteni, sănătoși și harnici.

În alte zone din România, după ce se întorc de la Înviere, toți membrii familiei se spală într-un vas cu apă în care se află, pe lângă apă proaspătă și curată, unul sau mai multe ouă roșii și câțiva bănuți de argint. Oul se pune pentru a fi roșii și sănătoși ca oul, iar bănuții ca să le meargă bine peste an și să aibe bani de ajuns.

În ziua de Paști, dimineața, ne spălăm cu un ou roș și cu un franc în cană. Moneda închipuiește banii cu care Iuda L-a vândut pe Isus, iar oul cel roș sângele lui Hristos care s-a vărsat pe cruce.

De asemenea în anumite regiuni ale țării se respectă și tradiția conform căreia prima persoană care îți calcă pragul în ziua de Paște să fie un bărbat. În felul acesta vei avea spor și belșug în toate cele.

Superstiții despre vreme, noroc și sănătate în ziua de Paști

Superstițiile zilei de Paști sunt pe cât de multe, pe atât de diverse și de surprinzătoare. Acestea se referă în principal la vreme, sănătate, noroc, spor și belșug.

Se spune despre vremea din ziua de Paști că dacă va ploua, atunci până la Rusalii va fi tot ploios, iar de va bate grindina în ziua de Paști, atunci anul va fi mănos.

Dacă vrei să-ți afli norocul păstrează oul fiert, sfințit în ziua de Paști, până la Paștele următor. Atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc, de va fi plin, ești cu mare noroc.

În ceea ce privește somnul, se spune că cine doarme în ziua de Paști va fi tot anul somnoros. De asemenea, tot legat de somn, se mai spune că în ziua de Paște nu e bine să dormi deoarece îți fură dracul pasca.

Din vremuri de demult se mai crede că cine se naște în ziua de Paști va fi un om norocos pentru tot restul vieții.

Citeste mai mult

Din țară

Programul consolid8 – Synergies for Social Businesses susține 131 de viitori antreprenori sociali

Publicat

pe

A fost lansat consolid8 – Synergies for Social Businesses, un accelerator național dedicat întreprinderilor sociale din regiunile mai puțin dezvoltate ale României. Programul, finanțat prin Fondul Social European+, sprijină timp de 2 ani înființarea și dezvoltarea de afaceri sociale în mediul urban, cu excepția municipiului București și a județului Ilfov.

În perioada aprilie – iulie 2025, 131 de persoane vor beneficia de cursuri gratuite online de formare în antreprenoriat social, finalizate cu certificare națională în ocupația „Antreprenor în economia socială” (cod COR 112032). Programul este implementat de fonduri-structurale.ro, împreună cu Centrul Cultural Plai, Synerb Venture Catalyzer și Nod Makerspace.

„Vrem să sprijinim inițiative cu impact social real, în orașele din regiunile mai puțin dezvoltate ale țării. Ne adresăm persoanelor care vor să construiască afaceri sustenabile ce contribuie la binele comunității, fie că sunt tineri între 30 și 35 de ani, persoane din grupuri vulnerabile sau aflate în căutarea unui loc de muncă”, a declarat Dragoș Jaliu, expert în economie socială și trainer în cadrul proiectului.

Cursuri gratuite + subvenții pentru participare

Structura de formare include sesiuni de grup (online), studiu individual, mentorat și sprijin în dezvoltarea planului de afaceri. Participanții pot primi o subvenție de 350 lei sau 900 lei, în funcție de profilul educațional.

Durata cursurilor este între 4 și 7 săptămâni, în funcție de nivelul de studii. Înscrierile se fac pe principiul primul venit, primul servit, în limita locurilor disponibile pe https://fonduri-structurale.ro/consolid8-synergies-for-social-businesses-PEO

Premii de până la 66.000 euro pentru 34 de planuri de afaceri

După încheierea cursurilor, participanții vor putea intra în concursul de planuri de afaceri (iulie – septembrie 2025). Cele mai bune 34 de idei vor primi până la 327.610,80 lei (aprox. 66.000 euro) pentru înființarea unei întreprinderi sociale. Ulterior, afacerile câștigătoare vor beneficia de mentorat, bootcamp, ateliere tematice și vizite de studiu.

Condiții de participare:

Pentru a fi eligibili, participanții trebuie să:

Fie din una dintre categoriile țintă: persoane între 30 și 35 de ani; persoane din grupuri vulnerabile pe piața muncii; șomeri; persoane inactive;

Să aibă domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate ale României (Sud Muntenia, Sud-Est, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Centru, Sud-Vest);

Să aibă minim studii liceale;

Să intenționeaze să înființeze o afacere socială în mediul urban;

Să nu fi absolvit anterior un curs de „Antreprenor în economia socială” sau „Manager de întreprindere socială” finanțat din fonduri publice nerambursabile.

Exemple de afaceri sociale finanțate prin inițiative similare:

Cofeels – cafenea socială în care 4 din 6 angajați sunt persoane cu dizabilități;

Hodaia Cosmetice – produse cosmetice naturale;

Waldkinder Plus – grădiniță cu program educațional în natură;

ONE.shirt – articole vestimentare din materiale textile recuperate.

Înscrieri și informații:

Persoanele interesate pot afla mai multe detalii și se pot înscrie completând formularul disponibil online, la adresa web: https://fonduri-structurale.ro/consolid8-synergies-for-social-businesses-PEO

Despre proiectul consolid8 – Synergies for Social Businesses

Proiectul (cod SMIS 311816), derulat în perioada decembrie 2024 – februarie 2027, este co-finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027. Valoarea totală eligibilă este de 14.889.209,39 lei, din care 14.783.197,28 lei reprezintă fonduri europene nerambursabile.

Obiectivul principal este stimularea antreprenoriatului social și integrarea pe piața muncii a persoanelor vulnerabile sau inactive din regiunile mai puțin dezvoltate. Se estimează înființarea a 34 de întreprinderi sociale și crearea a 136 de locuri de muncă până în 2028.

Pentru mai multe informații: Valentin Talabă

Email: valentin@nodmakerspace.ro

Telefon: 0729416464

Notă: Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite