Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Cum vor putea beneficia pacienții de tratament gratuit în spitalele private

Publicat

acum 6 ani

pe

Pacienţii trataţi în programele naţionale de sănătate nu vor plăti plăti nimic dacă vor alege să se trateze într-un spital privat sau într-unul de stat, a precizat joi Ministerul Sănătăţii într-un comunicat remis presei, subliniind că nu se va privatiza niciun serviciu medical în urma adoptării Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului care modifică Legea 95 privind reforma în sănătate.

MS a afirmă că modificările aduse „dau şansa pacienţilor în stare critică” să beneficieze mai repede de intervenţiile de care au nevoie în cel mai apropiat spital, fie că este de stat sau privat.

„Infarctul miocardic acut şi accidentul vascular sunt bolile care generează o mortalitate mare în România. Cauza? Lipsa centrelor de cardiologie intervenţională şi de stroke. Spitalele private au fost incluse în programele naţionale de sănătate gestionate de CNAS încă din 2014. Modificarea actuală este o actualizare a legislaţiei din 2014 în care era lăsat în suspans această formulare ambiguă: când sunt excedate anumite capacităţi de primire pot fi accesate de către pacienţi anumite servicii, lucru absolut neclar şi greu de interpretat. Mai mult, se dă posibilitatea ca spitalele de stat care au această capacitate să trateze pacienţii critici cu infarct miocardic, accident cerebral, etc. Astfel, creşte numărul unităţilor sanitare în care se rezolvă astfel de cazuri, pacientul doar beneficiază de tratament, nu plăteşte nimic”, se arată în comunicat.

În cazul spitalelor private, pacienţii nu vor plăti nimic în plus, susţine Ministerul Sănătăţii.

Astfel, în cazul pacienţilor aflaţi în stare critică (infarct miocardic, AVC, etc), prin modificările aduse, afirmă MS, li „se deschide” acestora accesul şi la alte spitale de stat decât până acum, dar şi private, care pot opera aceste programe.

O altă modificare „importantă” este pentru Programul Naţional de Oncologie, care aduce ca noutate crearea unui subprogram de chirurgie oncologică.

„La fel, pentru un bolnav de cancer se vor face servicii integrate în care sunt prinse toate componentele: medicamente, radioterapie, intervenţii chirurgicale. şi pentru aceşti pacienţi, MS deschide posibilitatea de a opta între spitalul de stat şi cel privat”, se arată în comunicat.

MS precizează că OUG „va da startul”, în anul 2020, derulării programului naţional pentru persoanele cu afecţiuni din spectrul autist, precum şi faptul că în cadrul unor programe naţionale de sănătate curative vor fi acordate „în premieră”, conform recomandărilor Comisiei Europene, servicii integrate (pot cuprinde, după caz, medicamente, servicii de logopedie, consultaţii psihologice, investigaţii paraclinice, logoped, etc.).

„O altă modificare a Legii 95, propusă prin ordonanţă, este corectarea unei nedreptăţi care li se făcea pacientelor cu vârsta de peste 18 ani, care beneficiau de decontare din fondul de sănătate pentru reconstrucţie mamară prin endoprotezare, în cazul intervenţiilor chirurgicale oncologice. Până acum pacientele trebuiau să scoată bani din buzunar pentru intervenţia chirurgicală de simetrizare a glandei mamare. Acum nu mai este nevoie, iar contravaloarea intervenţiei va fi decontată de CNAS şi va avea un impact pozitiv asupra calităţii vieţii, dar mai ales a reinserţiei sociale”, arată MS.

De asemenea, o altă prevedere din Ordonanţa de modificare a Legii 95 se referă la persoanele care au lucrat în străinătate şi au cotizat la bugetul asigurărilor de sănătate a altui stat membru din UE. Acestora li se vor asimila perioada de cotizare de acolo şi în sistemul de asigurare românesc.

„O altă modificare vizează durata de acordare a concediilor şi a indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă în cazul unor boli cu caracter special. De exemplu, pentru tuberculoză, concediu se dă din prima pe toată perioada de tratament, până la vindecare. Nu mai trebuie să vină pacientul lunar la medicul specialist pentru prelungire. Pentru unele boli cardiovasculare, stabilite de CNAS, perioada de reavizare a concediului va fi de un an, în intervalul ultimelor doi ani şi un an şi şase luni pentru SIDA şi neoplazii, tot în acelaşi interval de timp”, se mai susţine în comunicat.

Potrivit MS, „nu a fost neglijat” nici personalul militar în activitate, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special, care vor beneficia de indemnizaţii de asigurări de sănătate şi de posibilitatea de a-şi lua concediu medical, pentru îngrijire copil bolnav.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Din țară

Funeralii de stat pentru fostul președinte Ion Iliescu. Programul ceremoniilor

Publicat

acum 3 zile

pe

6 august 2025

de

În zilele de 6 şi 7 august 2025 vor fi organizate funeralii de stat în onoarea fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, calendarul şi desfăşurarea ceremoniilor fiind stabilite de Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat împreună cu reprezentantul familiei.

Guvernul a anunţat programul oficial al ceremoniilor:

Miercuri, 6 august 2025

Ora 08:30 – Deplasarea autovehiculului mortuar de la spitalul „Agrippa Ionescu” către Palatul Cotroceni pe traseul: Strada Arhitect Mincu – Bdul Kiseleff – Piaţa Victoriei – Bdul Lascăr Catargiu – Piaţa Romană – Piaţa Universităţii – Bdul Regina Elisabeta – Bdul Mihail Kogălniceanu – Pod Eroilor – Bdul Eroii Sanitari – Bdul Gheorghe Marinescu

Ora 09:00 – Cortegiul Funerar intră în curtea Palatul Cotroceni – Poarta Marinescu – Gardă de onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” prezintă onorul

09:08 – Sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului preşedinte al României Ion Iliescu este depus pe catafalc în Sala Unirii

09:10 – Militarii intră în Gardă Onor la Catafalc

09:15 – Scurt moment religios

09:30 – 12.30 – Ceremonia de prezentare a condoleanţelor de către înalţi oficiali / Semnare în Cartea de Condoleanţe

13:00-18:00 – Prezentare condoleanţe de către cetăţeni

Accesul se va face pe la Intrarea Registratură din Bd. Geniului (Zona Statuii Leu).

Ieşirea se va face pe la Poarta Muzeu din Şoseaua Cotroceni.

Publicul poate depune flori sau lumânări doar în spaţiul special amenajat din faţa Palatului Cotroceni, în parcarea Administraţiei Prezidenţiale din Bd. Geniului

18:30 – Prezentare condoleanţe foşti colaboratori şi apropiaţi

19:00 – Moment religios (Rânduiala Slujbei Stâlpilor)

20:00 – Se încheie procesiunea

Pe timpul nopţii, se va asigura Gardă la Catafalc de către Brigada 30 Gardă ,,Mihai Viteazul”

Joi, 7 august 2025 – declarată zi de doliu naţional

09:00-09:50 – Sosirea invitaţiilor

10:00 – Scurt moment religios

10:10 – Ceremonia Gărzii la Catafalc

10:15 – Moment de reculegere

10:16 – Ridicarea de pe catafalc a sicriului

Sicriul este purtat spre ieşirea oficială din Palatul Cotroceni (traseu: Sala Unirii – Galeria Basarabilor – Holul de Onoare – Copertină);

La Copertină sunt prezente Şiruri de Onoare alcătuite din militari ai Forţelor Armate precum şi Muzica Militară (trompet) pentru Onor;

Se trage clopotul de la Biserica Cotroceni

10:20 – Plecarea cortegiului de la Copertină / Deplasarea cortegiului funerar spre Biserica Cotroceni

10:30-11:30 – Oficierea slujbei religioase de înmormântare

11:15 – Intrarea Gărzii de Onoare pe Platoul Marinescu

11:35 – Cortegiul Funerar pleacă din Palatul Cotroceni pe traseul Biserica Cotroceni-Poarta Marinescu

11:40 – Gardă de Onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” – Platoul Marinescu

Garda prezintă ultimul onor – înclinarea drapelului.

Intonarea Imnului Naţional al României.

Cortegiul va trece prin faţa Gărzii.

Deplasarea cortegiului va avea loc pe traseul Bdul Gheorghe Marinescu, Bdul Eroii Sanitari – Bdul Eroilor – Strada Bagdasar – Şoseaua Panduri – Bdul Geniului – Strada Răzoare – Drumul Sării – Bdul Ghencea – Prelungirea Ghencea – Drumul Cooperativei – Cimitirul Ghencea 3.

Sosirea cortegiului funerar la Cimitirul Militar Ghencea III

Ceremonia de înmormântare

Sicriul este amplasat la intrarea în cimitir pe un afet de tun;

Formare cortegiu funerar şi prezentare onor;

Înhumarea are loc în prezenţa familiei şi apropiaţilor.

Ion Iliescu, primul președinte al României după Revoluția din ’89, a murit la vârsta de 95 de ani

0
Citeste mai mult

Din țară

Ion Iliescu, primul președinte al României după Revoluția din ’89, a murit la vârsta de 95 de ani

Publicat

acum 3 zile

pe

5 august 2025

de

Ion Iliescu, primul preşedinte al României post-comuniste, a încetat din viaţă marţi, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul „Agrippa Ionescu”, unde a fost internat în urmă cu aproape două luni, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar.

Guvernul a anunţat încetarea din viaţă a fostului preşedinte, precizând că detaliile privind programul funeraliilor de stat organizate în onoarea fostului şef al statului român Ion Iliescu vor fi comunicate în perioada următoare.

7 august va fi declarată zi de doliu naţional.

„Astăzi, 5 august 2025, domnul Ion Iliescu a încetat din viaţă, decesul fiind înregistrat la ora 15:55. Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“ transmite sincere condoleanţe familiei şi apropiaţilor. Ion Iliescu a fost internat în unitatea noastră începând cu 9 iunie, iar pe parcursul celor 57 de zile de spitalizare echipa medicală multidisciplinară a depus toate eforturile pentru a-i asigura îngrijirea şi tratamentul necesare. Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“ rămâne fidel misiunii sale de a pune pe primul loc viaţa, demnitatea şi respectul pentru pacienţii săi”, este mesajul postat pe pagina de Facebook a spitalului în care Iliescu a fost internat timp de aproape două luni.

Ion Iliescu a condus statul român în trei rânduri, ca președinte al CFSN între 22 decembrie 1989-1992, apoi ca președinte ales al României între anii 1992-1996 și 2000-2004. Între 1996-2000 și 2004-2008 a fost senator din partea PSD.

0
Citeste mai mult

Din țară

APIA va digitaliza principalele servicii publice

Publicat

acum 4 zile

pe

5 august 2025

de

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „’Portal unic al fermierilor solicitanți ai sprijinului în agricultură”, un demers strategic de digitalizare destinat simplificării accesului fermierilor la serviciile publice gestionate de agenție.

Potrivit unui comunicat al APIA, proiectul este finanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF), Prioritatea 2 – Digitalizarea administrației publice centrale și a mediului de afaceri, și are o valoare totală eligibilă, inclusiv TVA, de 93,583 milioane lei. Din această sumă, 70,14 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă FEDR, iar 23,443 milioane lei provin din bugetul național.

Implementat pe o perioadă de 3 ani, proiectul vizează transformarea digitală a principalelor servicii publice oferite de APIA, precum: administrarea și plata schemelor de sprijin pentru fermieri; emiterea licențelor de export-import pentru produse agricole; gestionarea și plata rentei viagere.

Noua platformă va permite o relaționare simplificată între instituție și beneficiari, reducând semnificativ birocrația și timpul necesar pentru depunerea cererilor sau obținerea de documente relevante, subliniază sursa citată.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite