Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Târg de semințe tradiționale românești la Timișoara

Publicat

pe

Seminţele şi răsadurile de legume din soiurile tradiţionale româneşti sunt tot mai solicitate, cererea în acest an crescând cu peste 20%, potrivit conducerii Staţiunii de cercetări legumicole Buzău.

Mai mult, în mai multe oraşe din ţară sunt organizate târguri „cu suflet”, unde seminţele de legume, fructe sau plante aromatice sunt distribuite gratuit pasionaţilor de legumicultură şi grădinărit. De la 1 martie se pot face comenzi gratuite şi online din Catalogul de Seminţe Ţărăneşti Eco Ruralis, în limita a cinci varietăţi de seminţe.

Anul acesta se va înregistra un record de produse tradiţionale româneşti în pieţe şi supermarket-uri, previzionează cercetătorul Costel Vânătoru, şeful Laboratorului Genetică, Ameliorare şi Conservarea Biodiversităţii al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.

„Pe de o parte, este meritul specialiştilor din cadrul ministerului de resort care au decis să acorde un punctaj superior la acordarea de subvenţii în cazul cultivării de soiuri româneşti, pe de altă parte, este meritul consumatorilor care refuză produsele din import fără gustul şi aroma inconfundabile ale celor româneşti”, a spus Costel Vânătoru, citat de Agerpres.

De altfel, cererea de seminţe din soiurile tradiţionale româneşti a fost mai mare în acest an cu peste 20% faţă de anul trecut, astfel că vor fi plantate ră­saduri cu circa 20-30% mai mult, „întrucât anul trecut nu am reuşit să onorăm toate solicitările”, a precizat şi directorul Staţiunii de cercetări legumicole Buzău, Constantin Vlad.

Printre soiurile solicitate pe scară largă în acest an se numără tomatele „Inimă de bou” şi „Andrada”, precum şi cele tip cherry „Flaviola”, recent omologate şi introduse în cultură.

Pasionaţii de legumicultură sau grădinărit au şi în acest an posibilitatea de a-şi achiziţiona gratuit seminţe româneşti prin intermediul unor târguri organizate în mai multe oraşe de membrii Asociaţiei „Seminţe cu suflet” sau de pe internet de la Asociaţia Eco Ruralis. Pentru anul 2019, comenzile de seminţe gratuite vor fi trimise începând cu data de 1 martie, când se va publica şi noul Catalog de Seminţe Ţărăneşti Eco Ruralis, precum şi formularul de co­mandă.

Se pot comanda maximum cinci varietăți de semințe, iar fiecare plic de semințe va conține între 10 și 40 de semințe, în funcție de specie. Comenzile se fac online, completând un formular publicat și pe website-ul asociației: www.ecoruralis.ro, după ce va fi consultat catalogul, prin telefon, dar şi direct la sediul asociaţiei din Cluj-Napoca. „Semințele sunt gratuite, iar costurile pentru trimiterile poștale în România și Republica Moldova sunt acoperite de Asociația Eco Ruralis. Primind semințe de la Asociația Eco Ruralis, veți deveni membru susținător al acesteia. Împreună cu semințele veți primi informații utile despre grădinărit și despre beneficiile de a fi membru Eco Ruralis. Dacă este posibil, asociația face apel la cei care comandă semințele să le distribuie mai departe către alți țărani sau grădinari, după ce pot fi obținute din producție”, după cum informează, pe propriul site, reprezentanţii Eco Ruralis.

O altă asociaţie care distribuie gratuit seminţe este Asociaţia „Seminţe cu suflet”, care organizează târguri în mai multe localităţi din ţară. O parte din seminţele care se vor găsi în aceste pieţe provin şi de la cercetătorul Costel Vânătoru. Târgurile sunt susţinute exclusiv voluntar, pe munca, cheltuiala şi eforturile gospodarilor voluntari care se oferă să dăruiască seminţe.

Următoarele târguri se vor desfăşura la Timişoara (16 februarie) – la Liceul Waldorf, Chişinău (23 februarie) – Kentford, Deva (23 februarie) – Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoi”, Baia Mare (2 martie) – Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”, Craiova (9 martie) – Facultatea de Agronomie, Cluj (9 martie) – USAMV Cluj-Napoca, Braşov (16 martie) – Şcoala Generală nr. 30 şi Teiuş (23 martie) – Căminul Cultural din localitate. Toate acţiunile vor începe de la ora 10:00.

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite