Orange Franța crede că noua rețea de telefonie mobilă 5G nu va revoluționa viața abonaților. Potrivit operatorului francez, rețeaua viitorului nu este foarte diferită de actuala 4G. De fapt, numai companiile ar trebui să beneficieze cu adevărat de „revoluția 5G” promisă de noua rețea de telecomunicații.

„Pentru publicul larg, rețeaua 5G va fi o formă de continuitate„, a declarat Stéphane Richard, CEO al Orange, într-un interviu preluat de PhonAndroid. Liderul Orange Franța a tachinat totuși sosirea „unei noi ere” în „modul de consum al conținutului și al unor spectacole, inclusiv spectacole live, în special sporturi”.

„5G va fi în primul rând o revoluție de afaceri„, admite șeful Orange Franța. Pe această parte, rețeaua viitorului, a cărei desfășurare a început deja, „va schimba modul de producție și de lucru”. 5G ar trebui să accelereze și apariția mașinilor autonome. Datorită latenței scăzute a rețelei, mașinile vor comunica între ele și vor fi total autonome. Parlamentul European a ales, de asemenea, 5G, mai degrabă decât Wi-Fi, ca mod comunicare wireless standard pentru mașinile autonome.

5G este totuși în plin avânt peste tot pe mapamond. Coreea de Sud a lansat 5G la nivel național iar în Statele Unite este disponibilă în mai multe state. Samsung a lansat deja un Galaxy S10 5G și seria Galaxy Note 10 și Note 10+, ambele dispunând de conectivitate 5G. Seria Galaxy Note 10 are și modele cu o conectivitate 4G.

În urmă cu câteva săptămâni, Jean-Paul Arzel, directorul rețelei Bouygues Telecom, era pe aceeași lungime de undă cu Stéphane Richard. Potrivit acestuia, nu există o diferență imensă între noua rețea 5G și rețeaua 4G pentru abonați. „Nu va fi aceeași diferență pe care 4G a avut-o în comparație cu 3G”, conform Jean-Paul Arzel. Până în 2023, lucrurile ar putea totuși să se accelereze. În cele din urmă, Jean-Paul Arzel consideră că 5G ar putea înlocui Wi-Fi.

„Nu avem o nevoie imediată de 5G pentru că tocmai am terminat cu 4G. Putem continua să trăim cu 4G câțiva ani„. A mai adăugat directorul Orange Franța, Stéphane Richard. Cu toate acestea, CEO-ul Orange consideră că este important pentru Europa să țină pasul cu „americanii, chinezii și alte țări asiatice importante, cum ar fi Coreea de Sud și Japonia”. Având în vedere acest lucru, Orange a montat deja peste 100 de antene 5G în Franța și va lansa în viitorul apropiat această rețea.

Sinceri să fim, nu știm dacă și clienții Orange Franța și utilizatorii de smartphone-uri de ultimă generație sunt de acord cu cele spuse de directorul Orange. Lansarea rețelei 5G este foarte aproape în mai multe țări din Europa, iar francezii sigur nu vor fi lăsați pe dinafară.

Interesul faţă de maşinile electrice se situează la cotele cele mai înalte în România şi Italia, unde 36% dintre respondenţii chestionaţi în cadrul unui studiu realizat de E.ON şi Kantar Emnid s-au pronunţat în favoarea autovehiculelor cu propulsie electrică, care relevă şi că motoarele diesel cunosc un declin în Europa.

Pe de altă parte, deşi cunoscuţi ca fiind împătimiţi ai motoarelor şi ai tehnologiei de ultimă generaţie, doar 16% dintre germanii participanţi la sondaj – şi care au declarat că plănuiesc să cumpere o maşină – ar opta pentru una electrică.

La nivel european, cehii sunt şi mai sceptici decât germanii, doar 13% dintre ei fiind deschişi la ideea ca următoarea lor maşină să aibă propulsie electrică, arată studiul.

”Motivele pentru care o maşină electrică nu constituie, în toate cazurile, prima opţiune pentru următoarea achiziţie auto sunt diverse, dar cert este că pe primele locuri se situează preţul ridicat, densitatea încă redusă a staţiilor de încărcare şi problema autonomiei”, spun autorii studiului.

Pentru români, principala reţinere în a cumpăra o astfel de maşină o reprezintă preţul, indicat de 44% dintre cei care au participat la studiu. În schimb, în Germania, autonomia maşinii este percepută ca un factor critic, 68% dintre respondenţi menţionând-o ca fiind motivul pentru care preferă în continuare un autovehicul cu motor convenţional.

Totuşi, argumentele împotriva maşinilor electrice sunt în scădere de la an la an, pe măsură ce avantajele e-mobilităţii sunt explicate şi promovate mai intens.

Sondajul mai arată şi faptul că motoarele diesel cunosc un declin în Europa.

”Doar 21% dintre români mai iau în considerare maşinile cu această motorizare pentru o viitoare achiziţie. În Germania şi Ungaria, dieselul are un coeficient de aprobare de doar 13%, cel mai mic din toate ţările în care s-a derulat sondajul. Notă discordantă face doar Turcia, unde aproape jumătate dintre cei intervievaţi se văd conducând o maşină cu motor diesel”, arată studiul.

Rezultatele fac parte din studiul “Trăind în Europa”, realizat în prima lună a acestui an, în cadrul căruia E.ON şi Kantar Emnid au chestionat circa 10.000 de oameni din Danemarca, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Cehia, România, Suedia, Turcia şi Ungaria.

Viena a fost desemnată, pentru al doilea an consecutiv, cel mai bun oraş pentru locuit, potrivit unui clasament publicat miercuri şi realizat de „Economist Intelligence Unit”, celula de cercetare şi analiză afiliată săptămânalului englez The Economist.

Paris a fost retrogradat de pe locul 6 pe 25 din cauza impactului mişcării „vestelor galbene”.

Deja în fruntea topului anul trecut, Viena îşi confirmă avantajele: infrastructura, calitatea aerului, oferta culturală, educativă şi medicală aproape de perfecţiune, într-un context de stabilitate de invidiat, potrivit analiştilor.

Pentru al doilea an consecutiv, capitala austriacă a obţinut un scor de 99,1 puncte, în faţa oraşului Melbourne (98,4), care s-a aflat mulţi ani pe primul loc, şi Sydney (98,1).

Australia şi Canada domină Top 10, cu trei oraşe fiecare. Japonia este de asemenea prezentă cu Tokyo şi Osaka. Copenhaga, al doilea oraş european, se clasează pe locul 9 la nivel mondial.

În fiecare an, 140 de oraşe sunt astfel evaluate pe o scară de 100 de puncte, în baza unor criterii: nivel de viaţă, criminalitate, reţea de transport, acces la educaţie şi sistem de sănătate, stabilitate economică şi politică.

Pentur prima dată, indicele integrează un parametru ţinând cont de efectele schimbărilor climatice asupra calităţii vieţii: în acest sens, New Delhi şi Cairo au fost sancţionate din cauza „calităţii slabe a aerului”, a temperaturilor medii neatractive şi a unei aprovizionări cu apă insuficiente”.

Atunci când mai multe oraşe au câştigat puncte în aceşti ultimi ani datorită ameliorării stabilităţii, a sistemului educativ şi de îngrijirii, aceste progrese sunt „grav ameninţate de un climat din ce în ce mai defavorabil”, a spus Agathe Demarais de la EIU.

Londra şi New York, confruntate cu percepţia unui risc semnificativ de criminalitate, terorism şi de infrastructuri supraaglomerate, se clasează pe locul 48, respectiv 58.

La coada clasamentului, se află cinci oraşe cel mai puţin primitoare: Damasc, Lagos, Dacca, Tripoli şi Karachi.

Într-un alt studiu publicat în martie2019, compania Mercer a plasat Viena în fruntea clasamentului celor mai ofertante oraşe în privinţa calităţii vieţii în lume, pentru al zecelea an consecutiv.