Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Internațional

Sondaj Eurobarometru: Interesul în politicile UE a crescut

Publicat

pe

Mai mulţi europeni sunt interesaţi în mod general de politicile UE (54%, mai mult cu 11 puncte procentuale faţă de 2013) şi mai mulţi europeni simt că ţările lor au beneficiat de pe urma apartenenţei la UE (60%, în creştere cu 6 puncte procentuale faţă de iunie 2013), conform celui mai recent sondaj Eurobarometru, comandat de Parlamentul European.

Sondajul a identificat diferenţe apreciabile între ţări, referitor la toate problematicile abordate. Sondajul, care a vizat 28.150 europeni (dintre care 1028 români) cu vârsta de peste 15 ani, s-a derulat între 19 şi 29 septembrie, o perioadă în care sosirile refugiaţilor la graniţele UE şi decesele tragice ale migranţilor erau raportate pe larg în media.

În ce fel este apartenenţa la UE pozitivă pentru ţara dumneavoastră? O medie UE de 60% dintre respondenţi au răspuns că ţara lor a beneficiat de apartenenţa la UE. Diferenţele naţionale variază semnificativ, de la 80% răspunsuri pozitive în ţări ca Polonia sau Lituania, la 34% în Cipru.
Europenii care estimează că ţara lor a beneficiat de apartenenţa la UE evocă în special contibuţia UE la creşterea economică (35%), contribuţia acesteia la menţinerea păcii şi întărirea securităţii (32%) şi cooperarea dintre ţările lor şi alte state membre (31%).
Românii consideră în proporţie de 72% că apartenenţa la UE a adus beneficii ţării lor iar aceste beneficii sunt, în opinia respondenților, noi oportunităţi pentru locuri de muncă (48%), îmbunătăţirea standardelor de viaţă (29%), contribuţia UE la democraţia din România (28%), şi contribuţia la creşterea economică (27%).

Intrebarea cu exemplele de beneficii a fost adresată doar celor 60% (72% în România) dintre cei care au fost de acord ca ţara lor a beneficiat de apartenența la UE, iar fiecare persoană a putut indica un număr de maxim trei beneficii. La sondajul precedent, în iunie 2013, 63% dintre români considerau ca ţara lor a avut beneficii în calitate de membru al UE.

Europenii au fost de asemenea rugaţi să evaluze dacă ţara lor ar avea o performanţă mai bună sau mai proastă în diverse domenii politice dacă ţara lor s-ar afla în afara UE. Ca şi în anul 2014, cei mai mulţi respondenţi cred că ţara lor nu ar avea o performanţă mai bună în afara UE în toate domeniile luate în considerare.
Un sistem european armonizat de asistență socială ar întări cetățenia europeană.

Întrebați ce factori ar întări sentimentul de cetățenie europeană, majoritatea respondenților au răspuns: „un sistem european de asistență socială armonizat între statele membre (asistență medicală, educație, pensii, etc.)”.
Comparativ cu toamna anului 2014, la nivel european, importanța acestui factor a crescut în mod clar (45%, + 13 de puncte). Ca și în 2014, acest factor se află în fruntea listei de răspunsuri cele mai des alese.

Al doilea factor cel mai frecvent răspuns citat este „serviciu european de intervenție de urgență pentru combaterea dezastrelor naturale internaționale”, a cărui importanță de asemenea a crescut (28%, +6 puncte).
Românii consideră, de asemenea, că sistemul armonizat de asistenţă socială este cel mai important factor care ar întări sentimentul de cetăţenie europeană. 46% sunt de acord cu această afirmaţie, în creştere cu 14 puncte procentuale faţă de 2014.

Studiul Parlamentului European „Parlametru 2015” a fost realizat în 28 state membre ale UE. Sondajul a fost subiectul a două publicații separate. Primul a fost cu privire la problema migrației și situația economică și socială. Acesta a fost publicat pe 14 octombrie 2015.
A doua publicație se ocupă în special cu Parlamentul European și aspecte legate de atașament și apartenență la Uniunea Europeană, cum ar fi identitatea, cetățenia, politicile și valorile prioritare.

Internațional

Cristian Mungiu a câștigat, pentru a doua oară, trofeul „Palme d’Or“, la Cannes

Publicat

pe

Cineastul român Cristian Mungiu, a câștigat trofeul Palme d’Or la cea de-a 79-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes, cu ungmetrajul „Fjord“.

Filmul a mai cucerit patru distincții: Premiul François Chalais (François Chalais Prize), Prix de la Citoyenneté (Citizenship Award), Premiul Juriului Ecumenic (Ecumenical Jury Prize) şi Premiul FIPRESCI (International Critics’ Prize).

Filmul „Fjord“ este o dramă despre complexitatea moralității, cu acțiunea în Norvegia, unde un cuplu evanghelic foarte credincios româno-norvegian se stabilește împreună cu cei cinci copii ai săi și pare, la început, că se integrează fără probleme într-o societate care își proclamă toleranța și respectul față de minorități.

Însă totul se schimbă brusc atunci când apar suspiciuni de violență domestică împotriva copiilor. Autoritățile norvegiene încep să-i privească cu ochi critici pe cei doi soți, pun la îndoială educația lor strictă, care exclude utilizarea platformei video YouTube și a smartphone-urilor, și le critică credința religioasă.

Tensiunea crește până când se declanșează o procedură de plasament care îi vizează pe copii, inclusiv pe cel mai mic dintre frați, un nou-născut care era încă alăptat de mama sa.

Regizorul și scenaristul român Cristian Mungiu a devenit astfel cel de-al 10-lea cineast din istoria Festivalului de la Cannes care a câștigat de două ori mult râvnitul trofeu Palme d’Or – la 19 ani după victoria sa repurtată cu filmul ‘4 luni, 3 săptămâni și 2 zile’ în 2007.

Niciun cineast nu a câștigat de trei ori acest premiu.

Citeste mai mult

Internațional

Cu bicicleta la Zrenjanin. Se deschide, temporar, punctul de frontieră cu Serbia

Publicat

pe

La inițiativa Consiliului Județean Timiș, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române a aprobat și în acest an deschiderea temporară a unui punct de trecere a frontierei pietonal și naval, pe canalul Bega.

Ca urmare a interesului crescut din anii precedenți, Consiliul Județean Timiș a solicitat deschiderea punctului de frontieră în anumite perioade stabilite, pe traseul Timișoara – Zrenjanin.

Weekend-urile în care trecerea graniței va fi posibilă sunt următoarele:

  • 28–29 martie 2026, pietonal (biciclete);
  • 25–26 aprilie 2026 pietonal (biciclete);
  • 2–3 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 7–10 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 29–31 mai 2026 pietonal (biciclete) și naval/portuar pentru ambarcațiuni.

În toate aceste intervale, trecerea frontierei se va face între orele 08:00 și 20:00, în baza unui document de identitate valabil, cu respectarea reglementărilor în vigoare. În perioada 29–31 mai, traversarea va fi posibilă inclusiv pe apă.

Bicicliștii vor avea astfel posibilitatea de a parcurge traseul dintre Timișoara și Zrenjanin pe cea mai lungă pistă de biciclete din România, amenajată pe digul canalului Bega. Traseul are o lungime totală de aproximativ 70 de kilometri, dintre care 37 de kilometri pe teritoriul României.

Acest proiect contribuie la promovarea mobilității sustenabile și a cicloturismului în zona transfrontalieră, valorificând potențialul turistic al regiunii și încurajând un stil de viață activ.

În acest proiect, Consiliul Județean Timiș este partener alături de Administrația Bazinală de Apă Banat și de Primăria Zrenjanin.

Cei interesați să petreacă sfârșitul de săptămână la Zrenjanin pot găsi oportunități de cazare și locații de luat masa pe pagina de internet www.visitzrenjanin.com .

Citeste mai mult

Internațional

8 Martie – Ziua Internațională a Femeii

Publicat

pe

Ziua Internaţională a Femeii, marcată în fiecare an la 8 martie, este, potrivit ONU, un prilej pentru a sărbători actele de curaj şi hotărâre ale femeilor obişnuite care au jucat un rol extraordinar în istoria ţărilor şi comunităţilor lor, de a reflecta asupra progreselor înregistrate şi de a cere schimbări.

În România, în 8 Martie este și Ziua Mamei, încă un prilej pentru a arăta recunoștință și dragoste femeilor care ne-au adus pe lume.

Ziua Mamei se serbează încă de pe vremea grecilor antici. În fiecare primăvară, aceștia o serbau pe Rhea, mama tuturor zeilor.

Mai târziu, în Anglia anilor 1800, a fost menționată „Dumincă mamei”, serbată în a patra duminică de la începerea Postului Paștelui.

În anul 1909, la 28 februarie, în Statele Unite, s-a serbat la nivel național femeia în urma unei inițiative a Partidului Socialist American, în amintirea grevei din 1908 a muncitorilor din industria textilă din New York, în care femeile au protestat împotriva condiţiilor de muncă.

Inițiativa a fost preluată în 1910 și în Europa, în cadrul Internaționalei Socialiste reunite la Copenhaga. Prima zi s-a ținut la 19 mai 1911 în Germania, Austria, Danemarca și în alte câteva țări europene. Data a fost aleasă de femeile germane pentru că, la aceeași dată, în 1848, regele Prusiei a trebuit să facă față unei revolte armate și a promis că va face o serie de reforme, inclusiv introducerea votului pentru femei.

Cu prilejul Anului Internaţional al Femeii, în 1975, Organizaţia Naţiunilor Unite a sărbătorită pentru prima dată Ziua internaţională a femeii la 8 martie.

În România, la 7 martie 2016, a intrat în vigoare Legea nr. 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua Femeii şi 19 noiembrie – Ziua Bărbatului.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite