Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Revoluția fiscală aduce noi reglementări pentru populație și firme

Publicat

pe

Ziua de 1 ianuarie 2018 este prevăzută ca dată de intrare în vigoare a unor normative şi reglementări care vor genera plusuri sau, uneori, minusuri în bugetele populaţiei şi firmelor.

Cele mai importante schimbări sunt de ordin fiscal, dar mai avem şi o serie de modificări sau chiar noutăţi legislative care au impact în toate domeniile economice şi sociale. Firmele vor funcţiona după reguli noi (contabilii în primul rând vor avea incomparabil mai mult de lucru în 2018 faţă de 2017), dar pe de altă parte salariul minim şi îndemnizaţia de creştere a copilului se vor majora, iar cota de impozitare a veniturilor va scădea de la 16% la 10%.

Lista schimbărilor în 2018:

Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) va fi plătită în conturi separate („split TVA”), procedură care le impune companiilor costuri administrative suplimentare. S-a stabilit, însă, că nu toate firmele vor trece la această modalitate de plată, lucru care va complica relaţiile dintre firmele care o aplică şi cele care nu o aplică.

Contribuţiile de asigurări sociale – CAS – vor fi plătite de angajator, dar din banii salariatului, nu (şi) din banii firmei, cum a fost până la 1 ianuarie 2018. Măsura ar trebui să aibă ca efecte scăderea efortului financiar al firmelor (care vor mai avea de plătit din surse proprii doar o taxă de 2,25% din fondul de salarii) şi scăderea presiunii pe veniturile angajatului de la 39,25% la 37,25%. Dar pentru a se putea împlini acest deziderat şi mai ales pentru a se păstra venitul net al salariatului, angajatorii trebuie să majoreze salariul brut cu cel puţin 20 de puncte procentuale. Sau, după cum au anunţat deja unii angajatori, să le plătească salariaţilor diferenţa de 20% sub formă de prime/stipendii de merit, cel puţin până când această mutare a CAS va fi certă şi clarificată din toate punctele de vedere.

Complementar la mutarea CAS, de la 1 ianuarie 2018 va fi sancţionată cu închisoare de la 1 la 6 ani neplata CAS de către angajatori.

Contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS), în procent de 10%, va fi datorată de o multitudine de persoane care realizează venituri cum ar fi: din dividende, din dobânzi, din alte surse, din activităţi independente etc. Principala modificare: aceste venituri care în 2017 erau scutite de contribuţia la asigurările sociale de sănătate, respectându-se şi alte condiţii legale, vor intra obligatoriu în sfera de aplicare a contribuţiei la sănătate, însă modul de calcul este diferit, baza de calcul fiind salariul minim pe economie. De exemplu, dacă o persoană fizică este salariată şi realizează şi venituri din dividende, atunci plăteşte contribuţia la asigurările de sănătate atât ca salariat, cât şi pentru veniturile din dividende. Baza lunară de calcul a contribuţiei la sănătate pentru venitul din dividende este salariul minim brut pe ţară valabil în luna în care se achită dividendele.

Începând cu data de 1 ianuarie 2018, impozitul pe venit este de 10% pentru toate categoriile de venituri impozabile, cu excepţia veniturilor din dividende – pentru care se păstrează cota de 5%. Pentru persoanele care realizează venituri din salarii se majorează deducerile personale în funcţie de mărimea salariului şi de numărul persoanelor aflate în întreţinere, însă până la limita a 3.600 de lei, peste care nu se mai acordă deduceri personale.

Tot de la 1 ianuarie 2018, plafonul veniturilor unei microîntreprinderi este de un milion de euro, calculat în lei la cursul BNR din ultima zi a anului anterior. Mai exact, 4,6597 lei/euro, cursul din 29 decembrie 2017, deci plafonul respectiv este de 4.659.700 de lei. Se păstrează cotele de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au un salariat cu normă întreagă şi de 3% pentru microîntreprinderile fără salariaţi. Se abrogă, în schimb, condiţionarea faţă de un anumit obiect de activitate, în sensul că pot fi microîntreprinderi şi societăţile care realizează venituri din consultanţă şi management într-un procent mai mare de 20% din totalul veniturilor, din zona jocurilor de noroc, asigurări etc. Se abrogă, de asemenea, şi posibilitatea optării pentru plata impozitului pe profit prin majorarea capitalului social la suma de 45.000 de lei.

Din punctul de vedere al impozitelor şi taxelor locale, pentru autovehiculele de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, impozitul datorat la bugetul la bugetul local se majorează cu circa 7% din 1 ianuarie 2018.

O altă modificare importantă: românii care intenţionează să plece din ţară pentru mai mult de şase luni de zile vor risca, de la 1 ianuarie 2018, să fie amendaţi dacă nu notifică Fiscul în prealabil. Notificarea Fiscului trebuie făcută prin completarea şi depunerea unui formular de rezidenţă fiscală. Amenda pentru nedepunerea în timp util a chestionarului respectiv va fi între 50 şi 100 de lei. Obligaţia de a depune respectivul formular o au persoanele fizice care pleacă din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de şedere în străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive. La fel, trebuie să depună chestionarul şi persoanele fizice care sosesc în România şi au o şedere în ţara noastră o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive.

De la 1 ianuarie indemnizaţia minimă de creştere a copilului se va majora, din 1 ianuarie 2018, la 1.250 de lei, faţă de 1.233 de lei cât era în 2017. Pentru asigurarea acestei majorări, indemnizaţia de creştere a copilului nu va mai fi raportată la salariul minim, ci la Indicele Social de Referinţă (ISR). Valoarea ISR este stabilită la 500 de lei, iar indemnizaţia va avea valoarea a 2,5 ISR.

Salariul minim pe economie creşte de la 1.450 la 1.900 de lei. Majorarea este binevenită pe fondul unei crize fără precedent de forţă de muncă, dar angajatorii sunt deranjaţi de modul în care a fost impusă. Firmele care şi-au setat afacerile pe costuri salariale la nivelul minimului pe economie (cel puţin 35% din total, după ultimele statistici) sunt nevoite ori să dea afară din angajaţi, ori să mărească preţurile, riscând să nu-şi mai vândă produsele, ori să închidă cu totul întreprinderea.

Din 1 ianuarie se aplică şi controversata reducere a procentului de plată către Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,75%, fără a însă fi afectată valoarea nominală din 2017. Mai precis, suma achitată în 2017 către administratorii Pilonului II va fi cel puţin aceeaşi în 2018, dar scăderea procentului este necesară ca urmare a creşterii salariului mediu cu 20%.

Şi în domeniul auto va interveni o schimbare: de la 1 ianuarie, românii cu maşini noi vor avea o supriză plăcută referitor la inspecţia tehnică periodică (ITP); în schimb, cei cu vehicule vechi vor trebui să efectueze mai des ITP. Maşinile vor putea trece ITP-ul cu defecte minore, dar dacă se constată defecte mai grave, acestea trebuie reparate în maximum 30 de zile. De asemenea, în cazul maşinilor cu o vechime de 12 ani sau mai mult, ITP-ul va fi necesar anual, nu o dată la doi ani. Pe de altă parte, maşinile noi vor avea de trecut primul ITP abia după trei ani de la înmatriculare.

Tot începând din 1 ianuarie, vom avea un fel de reducere a costurilor cu telefonia în roaming. Ca urmare a scăderii tarifului reglementat la nivel de gros, pentru majoritatea planurilor tarifare va creşte volumul de date ce pot fi consumate în roaming în UE/SEE fără taxe suplimentare. În cazul depăşirii limitelor utilizării rezonabile a unor servicii în roaming în UE/SEE, scad şi suprataxele care pot fi aplicate consumului ulterior, după cum urmează: de la 1 ianuarie 2018 scade cu 22% suprataxa pentru date, de la 7,7 la 6 euro/GB; de la 3 ianuarie 2018 scade cu 16% suprataxa pentru apelurile primite, de la 1,08 la 0,91 eurocenţi/minut.

Plafonul de garantare pentru programul Prima Casă va scădea, în 2018, de la 2,67 la 2 miliarde de lei.

Tot pentru data de 1 ianuarie a mai fost prevăzută intrarea în vigoare a următoarelor normative: Legea 217/2016 privind combaterea risipei alimentare, Legea 163/2016, prin care constructorii trebuie obligatoriu să fie certificaţi tehnico-profesional sau Legea nr. 4/2016 care prevede sancţionarea contravenţiilor silvice.

Social

Fundația de Abilitare Speranța – 34 de ani de intervenție în sprijinul copiilor, familiilor și adulților cu dizabilități

Publicat

pe

De 34 de ani, Fundația de Abilitare Speranța construiește, pas cu pas, servicii și relații în jurul copiilor, familiilor și persoanelor vulnerabile, într-un sistem care încă învață ce înseamnă, cu adevărat, incluziunea socială.

Pornită din inițiativa unui grup de părinți ai copiilor cu dizabilități, care nu aveau acces la servicii specializate, fundația a crescut într-o organizație care astăzi oferă intervenții integrate și contribuie activ la dezvoltarea serviciilor comunitare.

VOCEA DIN INTERIOR

„Vorbim despre incluziune socială de 34 de ani și, totuși, în practică, încă suntem la început. Avem legislație, avem resurse, avem viziune. Dar incluziunea nu se face doar din ceea ce este scris, ci din felul în care alegem să vedem omul. Prea des, sistemul social este redus la dosare de caz și numere de înregistrare. Noi credem că el trebuie să însemne prezență, relație, intervenție reală și rezultate care se văd în viața oamenilor. Incluziunea înseamnă să fii lângă om și să-l auzi. Înseamnă să construiești voce acolo unde ea încă nu se poate face auzită – pentru copii, pentru părinți, pentru persoanele cu dizabilități.

Copiii cu dizabilități muncesc enorm, zi de zi, în terapie, pentru a fi acceptați. Dar o comunitate sănătoasă nu așteaptă ca ei să devină „ca ceilalți”, ci creează spațiu pentru ca fiecare copil să fie acceptat așa cum este și susținut să crească.

Iar părinții nu ar trebui să fie nevoiți să lupte singuri. În fiecare zi aleg să meargă mai departe, cu o forță care vine din iubire. Rolul nostru, ca societate, este să fim acolo – cu empatie, cu sprijin real, cu responsabilitate.”  — Anca Menina Danci, Director executiv, Fundația de Abilitare Speranța

SPRIJIN PENTRU COPII ȘI FAMILII

Astăzi, Fundația de Abilitare „Speranța” sprijină 150 de familii cu copii aflați în risc de separare, familii care se confruntă cu situații complexe: dizabilitate, sărăcie, marginalizare, lipsa accesului la servicii sau măsuri de protecție specială. Intervenția nu este punctuală, ci construită în jurul întregii familii. Echipele oferă sprijin psihologic, psihoterapeutic, psihopedagogic, kinetoterapie, consiliere parentală, juridică și socială, dar și însoțire reală în parcursul fiecărei familii.

„La Fundația Speranța nu am găsit doar terapie in acesti 10 ani. Am găsit oameni care ne-au învățat, ca familie, cum să ne adaptăm, cum să avem răbdare și cum să construim, pas cu pas, un echilibru al nostru. Poate cel mai important este că schimbarea nu s-a oprit la noi. Am învățat cum să ne facem înțeleși, cum să cerem sprijin și cum să fim parte din comunitate.

Nu am mai încercat să ne potrivim unui sistem. Am învățat să ne construim viața în jurul copilului meu, așa cum are el nevoie.”- mama unui copil cu dizabilitati

Prin proiectul „Acasă în comunitate” (cod 326908), fundația dezvoltă un model care leagă prevenirea separării de reintegrarea copiilor aflați în sistemul de protecție specială. În același timp, proiectul introduce o etapă esențială: sprijinul acordat familiei în perioada de tranzit, înainte de întoarcerea copilului acasă.

SPRIJIN PENTRU ADULȚI CU DIZABILITĂȚI – PROGRAMUL UNLOC

Fundația dezvoltă, din 2019, și programul UnLoc, dedicat adulților cu dizabilități, cu focus pe viață independentă și incluziune în comunitate. Început ca o inițiativă de dezinstituționalizare – adică sprijin în tranziția de la viața segregată, în centre rezidențiale mari la cea în comunitate, în apartamente obișnuite și cu sprijin centrat pe persoană – pentru șase adulți cu dizabilități, de-a lungul timpului a oferit servicii sociale unui număr de peste 80 de persoane. În prezent, 50 de adulți cu diferite dizabilități (intelectuale, psiho-sociale, fizice, senzoriale, boli cronice și degenerative) sunt sprijiniți constant, cu peste peste 20.000 de ore / an de consiliere socială, psihologică, vocațională, kinetoterapie și acompaniament. Acestea au scopul de a preveni (re)instituționalizarea lor, și sunto ferite pe lângă sprijin în ce privește locuirea în comunitate, accesul la servicii medicale, investigații și tratamente, mediere și plasare pe piața muncii, educație și formare, campanii de conștientizare.

Parteneriatele strategice cu companii, autorități locale și județene, instituții de învățământ, întreprinderi sociale, alte ONG-uri, fac posibil impactul pe care echipa fundației îl are în viața celor cu dizabilități. Impact relatat chiar de ei: ”Mi se pare un serviciu foarte bun, mai ales că suntem mai vizibili în societatea asta în care trăim. Cel mai important este că facem un lucru minunat: faptul că ieșim în societate”; ”Echipa este prietenoasă, merită să vină cât mai mulți oameni aici, ei deschiși la nevoile noastre”.

După 34 de ani, fundația continuă să construiască în jurul aceleiași idei: locul copilului este în familie, iar locul adultului cu dizabilități este în comunitate.

Incluziunea nu este un rezultat final, ci un proces care se construiește zilnic –împreună.

Citeste mai mult

Locale

Cine se va ocupa de construirea Stadionului „Dan Păltinișanu“. Când trebuie finalizat proiectul

Publicat

pe

Compania Naţională de Investiţii (CNI) a anunţat, marţi, asocierea CONCELEX (Leader), Construcţii Erbaşu, Concelex Engineering SRL, Terra Gaz Construct, al cărei lider este compania CONCELEX a câștigat licitaţia pentru realizarea stadionului Dan Păltinişanu din Timişoara.

Dacă nu vor fi depuse contestaţii, în curând va fi semnat contractul.

Investiţia de aproximativ 140 de milioane de euro trebuie să fie gata până în 2028.

„Stadionul Dan Păltinişanu are constructor! Compania Naţională de Investiţii a anunţat astăzi numele companiei care va construi noua arenă a Timişoarei. Procedura de selecţie a fost finalizată, avem un constructor, iar dacă în următoarele zece zile nu va fi depusă nicio contestaţie, se poate semna contractul de finanţare”, a anunţat marţi, Alfred Simonis, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.

La finalizarea procedurilor, societatea câştigătoare va demara etapa de proiectare şi mai apoi lucrarile efective de ridicare a noului stadion.

„Sunt paşi obligatorii care durează deja de mult timp, dar ne apropiem de momentul pe care îl aşteptăm cu toţii de ani buni. A fost lipsă de încredere, deznădejde, amânări, dar, până la urmă, proiectul nostru merge înainte cu toate piedicile puse de-a lungul timpului de oameni care trebuiau să îl susţină. Vom avea la Timişoara cel mai modern stadion din România!”, a mai informat Simonis.

Compania CONCELEX a construit noul Stadion Steaua, din Bucureşti, unul cu 31.254 de locuri, inaugurat în urmă cu 4 ani. De asemenea, CONCELEX a mai construit, la Timişoara, noul Terminal al Aeroportului Internaţional.

De asemenea. Erbaşu Construcţii a ridicat, la Timişoara, noua Maternitate Bega şi Centrul de Mari Arşi.

Noul Stadion „Dan Păltinişanu” de 32.000 de locuri de la Timişoara, cu tribune acoperite, va costa aproximativ 140 de milioane de euro şi trebuie să fie gata până în 2028.

Stadionul „Dan Păltinișanu” va fi demolat. Ce se ridică în locul arenei

Citeste mai mult

Cultură

Muzeul Satului Bănățean din Timișoara se redeschide după reorganizare

Publicat

pe

Muzeul Satului Bănățean Timișoara anunță redeschiderea pentru public a muzeului începând cu data de 15 martie 2026, după o perioadă de reorganizare și pregătire.

Mai multe obiective din cadrul Muzeului Satului Bănățean Timișoara, care până acum nu puteau fi vizitate, vor fi deschise publicului începând cu 15 martie 2026. Printre acestea se numără Casa Națională din Babșa, Birtul de la Bârna sau oloinița de la Victor Vlad Delamarina, precum și diverse anexe gospodărești, șuri și încăperi care, în trecut, erau utilizate pentru depozitarea unor obiecte și erau scoase din circuitul de vizitare. Deschiderea lor vine după o perioadă de reorganizare și pregătire desfășurată la începutul acestui an.

În ultimele luni, echipa muzeului a desfășurat o amplă acțiune internă de curățenie generală, reorganizare și punere în ordine a spațiilor, care a vizat atât depozitele și colecțiile de patrimoniu, cât și spațiile administrative și gospodăriile din expoziția în aer liber. Intervențiile au urmărit îmbunătățirea modului de prezentare a patrimoniului și creșterea calității experienței de vizitare.

Totodată, muzeul introduce un nou sistem de informare pentru vizitatori, realizat prin instalarea unor panouri descriptive mai detaliate. Acestea oferă mai multe informații despre obiectivele din muzeu și includ, pentru prima dată, fotografii istorice din arhiva instituției, care ilustrează evoluția și contextul cultural al clădirilor și instalațiilor tradiționale expuse.

„În această perioadă ne-am concentrat în primul rând pe ideea de a pune la dispoziția publicului cânt mai mult din patrimoniul nostru, într-o formă mai ușor accesibilă și mai atractivă. Am deschis spații care până acum nu puteau fi vizitate, am reorganizat unele existente și am introdus un sistem nou de informare care oferă mai mult context și imagini de arhivă. Ne dorim ca experiența de vizitare să fie mai bogată și mai coerentă pentru toți cei care trec pragul muzeului”, a declarat Radu Trifan, managerul Muzeului Satului Bănățean Timișoara.

Prețul biletului pentru adulți a fost redus de la 25 de lei la 20 de lei, pentru a încuraja vizitarea muzeului de către un public cât mai larg. Studenții plătesc bilet redus, de 5 lei, iar copiii au acces gratuit. Programul de vizitare duminică, 15 martie 2026, va fi între orele 10.00 – 18.00.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara își propune, în perioada următoare, să continue procesul de valorificare a patrimoniului și de dezvoltare a ofertei culturale, în beneficiul comunității și al vizitatorilor.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite