Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Revoluția fiscală aduce noi reglementări pentru populație și firme

Publicat

pe

Ziua de 1 ianuarie 2018 este prevăzută ca dată de intrare în vigoare a unor normative şi reglementări care vor genera plusuri sau, uneori, minusuri în bugetele populaţiei şi firmelor.

Cele mai importante schimbări sunt de ordin fiscal, dar mai avem şi o serie de modificări sau chiar noutăţi legislative care au impact în toate domeniile economice şi sociale. Firmele vor funcţiona după reguli noi (contabilii în primul rând vor avea incomparabil mai mult de lucru în 2018 faţă de 2017), dar pe de altă parte salariul minim şi îndemnizaţia de creştere a copilului se vor majora, iar cota de impozitare a veniturilor va scădea de la 16% la 10%.

Lista schimbărilor în 2018:

Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) va fi plătită în conturi separate („split TVA”), procedură care le impune companiilor costuri administrative suplimentare. S-a stabilit, însă, că nu toate firmele vor trece la această modalitate de plată, lucru care va complica relaţiile dintre firmele care o aplică şi cele care nu o aplică.

Contribuţiile de asigurări sociale – CAS – vor fi plătite de angajator, dar din banii salariatului, nu (şi) din banii firmei, cum a fost până la 1 ianuarie 2018. Măsura ar trebui să aibă ca efecte scăderea efortului financiar al firmelor (care vor mai avea de plătit din surse proprii doar o taxă de 2,25% din fondul de salarii) şi scăderea presiunii pe veniturile angajatului de la 39,25% la 37,25%. Dar pentru a se putea împlini acest deziderat şi mai ales pentru a se păstra venitul net al salariatului, angajatorii trebuie să majoreze salariul brut cu cel puţin 20 de puncte procentuale. Sau, după cum au anunţat deja unii angajatori, să le plătească salariaţilor diferenţa de 20% sub formă de prime/stipendii de merit, cel puţin până când această mutare a CAS va fi certă şi clarificată din toate punctele de vedere.

Complementar la mutarea CAS, de la 1 ianuarie 2018 va fi sancţionată cu închisoare de la 1 la 6 ani neplata CAS de către angajatori.

Contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS), în procent de 10%, va fi datorată de o multitudine de persoane care realizează venituri cum ar fi: din dividende, din dobânzi, din alte surse, din activităţi independente etc. Principala modificare: aceste venituri care în 2017 erau scutite de contribuţia la asigurările sociale de sănătate, respectându-se şi alte condiţii legale, vor intra obligatoriu în sfera de aplicare a contribuţiei la sănătate, însă modul de calcul este diferit, baza de calcul fiind salariul minim pe economie. De exemplu, dacă o persoană fizică este salariată şi realizează şi venituri din dividende, atunci plăteşte contribuţia la asigurările de sănătate atât ca salariat, cât şi pentru veniturile din dividende. Baza lunară de calcul a contribuţiei la sănătate pentru venitul din dividende este salariul minim brut pe ţară valabil în luna în care se achită dividendele.

Începând cu data de 1 ianuarie 2018, impozitul pe venit este de 10% pentru toate categoriile de venituri impozabile, cu excepţia veniturilor din dividende – pentru care se păstrează cota de 5%. Pentru persoanele care realizează venituri din salarii se majorează deducerile personale în funcţie de mărimea salariului şi de numărul persoanelor aflate în întreţinere, însă până la limita a 3.600 de lei, peste care nu se mai acordă deduceri personale.

Tot de la 1 ianuarie 2018, plafonul veniturilor unei microîntreprinderi este de un milion de euro, calculat în lei la cursul BNR din ultima zi a anului anterior. Mai exact, 4,6597 lei/euro, cursul din 29 decembrie 2017, deci plafonul respectiv este de 4.659.700 de lei. Se păstrează cotele de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au un salariat cu normă întreagă şi de 3% pentru microîntreprinderile fără salariaţi. Se abrogă, în schimb, condiţionarea faţă de un anumit obiect de activitate, în sensul că pot fi microîntreprinderi şi societăţile care realizează venituri din consultanţă şi management într-un procent mai mare de 20% din totalul veniturilor, din zona jocurilor de noroc, asigurări etc. Se abrogă, de asemenea, şi posibilitatea optării pentru plata impozitului pe profit prin majorarea capitalului social la suma de 45.000 de lei.

Din punctul de vedere al impozitelor şi taxelor locale, pentru autovehiculele de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, impozitul datorat la bugetul la bugetul local se majorează cu circa 7% din 1 ianuarie 2018.

O altă modificare importantă: românii care intenţionează să plece din ţară pentru mai mult de şase luni de zile vor risca, de la 1 ianuarie 2018, să fie amendaţi dacă nu notifică Fiscul în prealabil. Notificarea Fiscului trebuie făcută prin completarea şi depunerea unui formular de rezidenţă fiscală. Amenda pentru nedepunerea în timp util a chestionarului respectiv va fi între 50 şi 100 de lei. Obligaţia de a depune respectivul formular o au persoanele fizice care pleacă din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de şedere în străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive. La fel, trebuie să depună chestionarul şi persoanele fizice care sosesc în România şi au o şedere în ţara noastră o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive.

De la 1 ianuarie indemnizaţia minimă de creştere a copilului se va majora, din 1 ianuarie 2018, la 1.250 de lei, faţă de 1.233 de lei cât era în 2017. Pentru asigurarea acestei majorări, indemnizaţia de creştere a copilului nu va mai fi raportată la salariul minim, ci la Indicele Social de Referinţă (ISR). Valoarea ISR este stabilită la 500 de lei, iar indemnizaţia va avea valoarea a 2,5 ISR.

Salariul minim pe economie creşte de la 1.450 la 1.900 de lei. Majorarea este binevenită pe fondul unei crize fără precedent de forţă de muncă, dar angajatorii sunt deranjaţi de modul în care a fost impusă. Firmele care şi-au setat afacerile pe costuri salariale la nivelul minimului pe economie (cel puţin 35% din total, după ultimele statistici) sunt nevoite ori să dea afară din angajaţi, ori să mărească preţurile, riscând să nu-şi mai vândă produsele, ori să închidă cu totul întreprinderea.

Din 1 ianuarie se aplică şi controversata reducere a procentului de plată către Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,75%, fără a însă fi afectată valoarea nominală din 2017. Mai precis, suma achitată în 2017 către administratorii Pilonului II va fi cel puţin aceeaşi în 2018, dar scăderea procentului este necesară ca urmare a creşterii salariului mediu cu 20%.

Şi în domeniul auto va interveni o schimbare: de la 1 ianuarie, românii cu maşini noi vor avea o supriză plăcută referitor la inspecţia tehnică periodică (ITP); în schimb, cei cu vehicule vechi vor trebui să efectueze mai des ITP. Maşinile vor putea trece ITP-ul cu defecte minore, dar dacă se constată defecte mai grave, acestea trebuie reparate în maximum 30 de zile. De asemenea, în cazul maşinilor cu o vechime de 12 ani sau mai mult, ITP-ul va fi necesar anual, nu o dată la doi ani. Pe de altă parte, maşinile noi vor avea de trecut primul ITP abia după trei ani de la înmatriculare.

Tot începând din 1 ianuarie, vom avea un fel de reducere a costurilor cu telefonia în roaming. Ca urmare a scăderii tarifului reglementat la nivel de gros, pentru majoritatea planurilor tarifare va creşte volumul de date ce pot fi consumate în roaming în UE/SEE fără taxe suplimentare. În cazul depăşirii limitelor utilizării rezonabile a unor servicii în roaming în UE/SEE, scad şi suprataxele care pot fi aplicate consumului ulterior, după cum urmează: de la 1 ianuarie 2018 scade cu 22% suprataxa pentru date, de la 7,7 la 6 euro/GB; de la 3 ianuarie 2018 scade cu 16% suprataxa pentru apelurile primite, de la 1,08 la 0,91 eurocenţi/minut.

Plafonul de garantare pentru programul Prima Casă va scădea, în 2018, de la 2,67 la 2 miliarde de lei.

Tot pentru data de 1 ianuarie a mai fost prevăzută intrarea în vigoare a următoarelor normative: Legea 217/2016 privind combaterea risipei alimentare, Legea 163/2016, prin care constructorii trebuie obligatoriu să fie certificaţi tehnico-profesional sau Legea nr. 4/2016 care prevede sancţionarea contravenţiilor silvice.

Locale

Cod galben de caniculă, la Timișoara. Unde sunt cele 5 puncte de prim ajutor din oraș

Publicat

pe

Meteorologii au emis o atenţionare cod galben de caniculă și disconfort termic, în intervalul 24 iunie, ora 10 – 25 iunie, ora 10.00 în Banat, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei, sud-vestul Transilvaniei şi în Dobrogea continentală.

Se vor înregistra temperaturi maxime cuprinse între 34 şi 38 de grade. Disconfortul termic va fi ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi.

În Timișoara funcționează 5 puncte de prim ajutor, special pregătite pentru perioadele caniculare, unde cetățenii pot găsi apă și un loc răcoros, plus personal medical.

Acestea sunt la:

  • Poșta 1 – Bd. Revoluției din 1989 nr. 2
  • Opera – Piața Victoriei
  • Poșta 5 – Str. 1 Decembrie nr. 90
  • Piața Iosefin
  • Piața Badea Cârțan

Program: zilnic, între 10:00 – 18:00

Recomandările medicilor

Pentru protejarea sănătăţii, specialiştii recomandă evitarea expunerii la soare în intervalul orar 11.00-18.00, consumul de lichide, în special de apă, minimum doi litri pe zi, o alimentaţie echilibrată, care să conţină şi legume sau fructe proaspete (roşii, castraveţi, pepene), supe şi iaurturi (un pahar de iaurt produce acelaşi grad de hidratare ca şi un pahar cu apă), dar şi adaptarea ţinutelor la temperaturile de afară. Este de preferat folosirea de îmbrăcămite din materiale naturale, cu o croială lejeră, în culori deschise sau alb.

În perioadele de caniculă, se recomandă reducerea consumului de băuturi care au un conţinut ridicat de cofeină sau zahăr pentru că acestea au efect diuretic. Este recomandat să se evite consumul de alcool în exces.

Pe timpul zilei, când soarele este arzător, se recomandă, pe cât posibil, evitarea efortului în aer liber. În cazul celor care sunt nevoiţi să îşi desfăşoare activitatea în spaţii deschise, se recomandă creşterea consumului de lichide şi utilizarea unui echipament de protecţie menit să ferească pielea şi capul de căldura excesivă.

Pentru scăderea temperaturii corpului este foarte util să se facă duşuri călduţe, iar pielea să fie lăsată să se usuce natural, fără folosirea prosopului şi aplicarea de creme cu efect hidratant mai ales după expunerea la soare.

În cazul sugarilor, se recomandă alăptarea la cererea bebeluşului, cu necesitatea ca mama să se hidrateze corespunzător. În ceea ce priveşte copiii aflaţi în tabere, se recomandă asigurarea cazării în spaţii corespunzătoare, atenţie deosebită la alimentaţia acestora, iar acolo unde este cazul, supravegherea în permanenţă a copiilor care doresc să se scalde.

În acelaşi timp, specialiştii le recomandă persoanelor cu afecţiuni cronice să se asigure că urmează cu stricteţe tratamentul prescris de medic pentru bolile de care suferă, să îşi creeze un ambient menit să nu suprasolicite capacitatea de adaptare a organismului, să nu iasă din casă decât la nevoie, dimineaţa devreme şi seara după ce a trecut „arşiţa”, să păstreze legătura cu medicul curant iar, la nevoie, dacă starea de sănătate li se înrăutăţeşte, să ceară ajutor specializat.

Spaţiile închise trebuie aerisite mai ales la primele ore ale dimineţii, iar ulterior ferestrele în care bate soarele trebuie acoperite cu draperii. De asemenea, aerul condiţionat nu trebuie setat pe o temperatură prea scăzută pentru că apare riscul de şoc termic, iar pentru un plus de confort este recomandată şi folosirea umidificatoarelor.
Nerespectarea măsurilor de protecţie împotriva caniculei poate duce la deshidratare şi insolaţie. Ambele se manifestă prin creşterea temperaturii pielii, senzaţie de disconfort generalizat, cu dureri de cap, frisoane, ameţeală, greaţă, vomă şi pot ajunge, în cazuri grave, până la pierderea cunoştintei.

Citeste mai mult

Din țară

Guvernul României a fost investit

Publicat

pe

Membrii Guvernului condus de Ilie Bolojan au depus, luni seară, jurământul de învestitură, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Nicușor Dan.

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţie a membrilor Guvernului României a început la ora 20.00.

Primul care a depus jurământul a fost premierul Ilie Bolojan, urmat de vicepremierii Marian Neacşu, Tanczos Barna, Dragoş Anastasiu, Cătălin Predoiu şi Ionuţ Moşteanu.

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a semnat luni, 23 iunie 2025, decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componenţă:

Ilie-Gavril Bolojan – prim-ministru;

Marian Neacşu – viceprim-ministru;

Tánczos Barna – viceprim-ministru;

Michael-Dragoş Anastasiu – viceprim-ministru;

Marian-Cătălin Predoiu – viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne;

Liviu-Ionuţ Moşteanu – viceprim-ministru, ministrul apărării naţionale;

Ciprian-Constantin Şerban – ministrul transporturilor şi infrastructurii;

Alexandru Nazare – ministrul finanţelor;

Radu Marinescu – ministrul justiţiei;

Florin-Ionuţ Barbu – ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale;

Bogdan-Gruia Ivan – ministrul energiei;

Alexandru-Florin Rogobete – ministrul sănătăţii;

Dragoş-Nicolae Pîslaru – ministrul investiţiilor şi proiectelor europene;

Daniel-Ovidiu David – ministrul educaţiei şi cercetării;

Oana-Silvia Ţoiu – ministrul afacerilor externe;

Diana-Anda Buzoianu – ministrul mediului, apelor şi pădurilor;

Petre-Florin Manole – ministrul muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale;

Radu-Dinel Miruţă – ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului;

Cseke Attila-Zoltán – ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei;

Demeter András István – ministrul culturii.

Citeste mai mult

Locale

ANCHETĂ! Fraudă cu fonduri europene la Universitatea Politehnică din Timișoara

Publicat

pe

Trei angajate ale Universităţii Politehnice Timişoara au fost trimise în judecată de procurorii DNA pentru fraudă cu fonduri europene după ce au depus declaraţii şi documente false pentru a obţine pe nedrept mai multe sume de bani, în cadrul derulării mai multor proiecte pe fonduri europene Erasmus şi Erasmus+.

De asemenea, acestea mai sunt acuzate că în perioada 2012 – 2020 şi-au însuşit diverse sume din fondurile Universităţii, iar prejudiciile sunt de 5 milioane de lei şi de peste 2,5 milioane de euro.

Este vorba de Maria-Lia Dolga, la data faptei director al Departamentului Relaţii Internaţionale din cadrul Universităţii Politehnice Timişoara, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la delapidare, în formă continuată şi folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată, Lenuţa-Daniela Hudac, la data faptei şef Birou Contabilitate în cadrul Direcţiei Financiar Contabilitate – Serviciul financiar-contabil din cadrul Universităţii Politehnice Timişoara, pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată şi Marinela Solomon, la data faptei administrator financiar în cadrul Direcţiei Financiar Contabilitate – Biroul Buget Finanţe din cadrul Universităţii Politehnice Timişoara, pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

De asemenea, procurorii anticorupţie au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu  Hannelore Elfride Filipescu, la data faptei şef Serviciu Programe Erasmus (şef Birou Erasmus) din cadrul Departamentului Relaţii Internaţionale al Universităţii Politehnice Timişoara, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată.

Anchetatorii au precizat că în cadrul derulării mai multor proiecte pe fonduri europene Erasmus şi Erasmus+, Maria-Lia Dolga, beneficiind de ajutorul lui Hannelore Elfride Filipescu, ar fi întocmit şi depus mai multe declaraţii şi documente false la Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (A.N.P.C.D.E.F.P.), demersuri care ar fi avut ca urmare obţinerea pe nedrept a sumei totale de 659.337 euro.

„În cadrul verificărilor efectuate de procurorii anticorupţie, în proiectele respective nu au putut fi identificate sau puse la dispoziţie documente esenţiale, necesare pentru a putea fi decontate toate cheltuielile presupus a fi făcute de către cadrele didactice sau studenţii Universităţii Politehnice Timişoara. Astfel, în multe situaţii, nu au putut fi identificate documente cu caracter de invitaţie, personală sau generală, din partea instituţiei gazdă/primitoare, ordine de deplasare, cereri de deplasare, Raportul – formular al participantului la încheierea mobilităţii (Chestionarul UE online), sau documente de verificare post mobilitate”, a mai precizat sursa citată.

Anchetatorii au menţionat că în realitate, deşi unele dintre deplasările pentru care se solicitau sumele aferente nu au fost efectuate, contravaloarea sumelor respective decontate cu titlu de granturi era primită şi folosită de cadrele didactice, personalul administrativ şi studenţi.

De asemenea, procurorii au stabilit că în alte situaţii, studenţii ar fi fost îndemnaţi să fie de acord cu deplasările fictive, primind în schimb numai o cotă parte din valoarea grantului, restul fiind împărţit între persoanele din conducerea Departamentului Relaţii Internaţionale.

Procurorii DNA au mai transmis că Lenuţa-Daniela Hudac şi Marinela Solomon, având în atribuţiile lor de serviciu gestionarea fondurilor băneşti ale Universităţii Politehnice Timişoara provenite din fonduri proprii, prin manopere frauduloase, şi-ar fi însuşit în mod repetat în perioada 2012 – 2020, sume de bani din gestiune, atât pentru ele cât şi pentru Dolga Maria-Lia, Filipescu Hannelore-Elfride şi Asociaţia Foştilor Studenţi ai Universităţii Politehnice Timişoara. În total, suma de bani însuşită/delapidată prin intermediul celor 1.046 de acte materiale este de 5.053.940 de lei şi 1.548.617 de euro.

„Manoperele frauduloase ar fi constat în întocmirea fictivă a unor cereri de împrumut şi a documentelor justificative pentru viramentul banilor din contul de trezorerie în conturile unor bănci comerciale, în deturnarea destinaţiei unor sume de bani, în transferuri fără niciun document justificativ şi în indicarea în fals a unor menţiuni/explicaţii în aplicaţia informatică cu ocazia efectuării transferului banilor în conturile personale”, au explicat anchetatorii.

Ei au mai afirmat că marea majoritate a operaţiunilor de transfer ilegal de fonduri s-ar fi realizat cu concursul ambelor contabile, după mecanismul descris mai sus şi anume, Lenuţa-Daniela Hudac ar fi transferat sume de bani din contul de trezorerie al Universităţii Politehnice Timişoara în conturile unor bănci comerciale, de unde sumele de bani ar fi fost transferate de către inculpata Solomon Marinela, pe nedrept, în conturile altor bănci comerciale, iar mai apoi, sumele de bani ar fi fost virate în conturi personale.

”În alte cazuri, inculpata Solomon Marinela ar fi acţionat singură, în sensul că, găsind disponibil în conturile Universităţii Politehnice Timişoara deschise la bănci comerciale, ar fi efectuat pe nedrept viramente în conturile sale, dar şi în alte conturi sau ar fi ridicat numerar de la ghişeul băncii.

Într-un număr de trei operaţiuni de transfer ilegal de fonduri, cele două contabile ar fi fost ajutate de către inculpata Dolga Maria-Lia care ar fi întocmit documente justificative fictive spre a servi operaţiunii de transfer de bani din trezorerie în cont de bancă comercială, totul spre a asigura disponibil de unde să fie sustrase ulterior sumele respective de bani”, au mai transmis reprezentanţii DNA.

Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale a comunicat faptul că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 1.090.542,40 euro, la care se va adăuga dobânda legală aferentă.

Universitatea Politehnica Timişoara a comunicat faptul că se constituie parte civilă împotriva inculpatelor Hudac Lenuţa-Daniela şi Solmon Marinela cu suma de 5.053.940 lei şi 1.548.617 euro, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material suferit prin comiterea infracţiunii, la care se vor adăuga dobânzi şi penalităţi calculate de la data comiterii faptelor până la plata integrală a prejudiciului.

În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de inculpate în vederea recuperării prejudiciilor.

În prezenţa avocatului, Hannelore Elfride Filipescu care a încheiat anterior un acord de recunoaştere a vinovăţiei, fiind condamnată la doi ani de închisoare cu suspendare.

Dosarul de urmărire penală, precum şi acordurile de recunoaştere a vinovăţiei au fost trimise spre judecare la Tribunalul Timiş.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite