Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Revoluția fiscală aduce noi reglementări pentru populație și firme

Publicat

pe

Ziua de 1 ianuarie 2018 este prevăzută ca dată de intrare în vigoare a unor normative şi reglementări care vor genera plusuri sau, uneori, minusuri în bugetele populaţiei şi firmelor.

Cele mai importante schimbări sunt de ordin fiscal, dar mai avem şi o serie de modificări sau chiar noutăţi legislative care au impact în toate domeniile economice şi sociale. Firmele vor funcţiona după reguli noi (contabilii în primul rând vor avea incomparabil mai mult de lucru în 2018 faţă de 2017), dar pe de altă parte salariul minim şi îndemnizaţia de creştere a copilului se vor majora, iar cota de impozitare a veniturilor va scădea de la 16% la 10%.

Lista schimbărilor în 2018:

Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) va fi plătită în conturi separate („split TVA”), procedură care le impune companiilor costuri administrative suplimentare. S-a stabilit, însă, că nu toate firmele vor trece la această modalitate de plată, lucru care va complica relaţiile dintre firmele care o aplică şi cele care nu o aplică.

Contribuţiile de asigurări sociale – CAS – vor fi plătite de angajator, dar din banii salariatului, nu (şi) din banii firmei, cum a fost până la 1 ianuarie 2018. Măsura ar trebui să aibă ca efecte scăderea efortului financiar al firmelor (care vor mai avea de plătit din surse proprii doar o taxă de 2,25% din fondul de salarii) şi scăderea presiunii pe veniturile angajatului de la 39,25% la 37,25%. Dar pentru a se putea împlini acest deziderat şi mai ales pentru a se păstra venitul net al salariatului, angajatorii trebuie să majoreze salariul brut cu cel puţin 20 de puncte procentuale. Sau, după cum au anunţat deja unii angajatori, să le plătească salariaţilor diferenţa de 20% sub formă de prime/stipendii de merit, cel puţin până când această mutare a CAS va fi certă şi clarificată din toate punctele de vedere.

Complementar la mutarea CAS, de la 1 ianuarie 2018 va fi sancţionată cu închisoare de la 1 la 6 ani neplata CAS de către angajatori.

Contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS), în procent de 10%, va fi datorată de o multitudine de persoane care realizează venituri cum ar fi: din dividende, din dobânzi, din alte surse, din activităţi independente etc. Principala modificare: aceste venituri care în 2017 erau scutite de contribuţia la asigurările sociale de sănătate, respectându-se şi alte condiţii legale, vor intra obligatoriu în sfera de aplicare a contribuţiei la sănătate, însă modul de calcul este diferit, baza de calcul fiind salariul minim pe economie. De exemplu, dacă o persoană fizică este salariată şi realizează şi venituri din dividende, atunci plăteşte contribuţia la asigurările de sănătate atât ca salariat, cât şi pentru veniturile din dividende. Baza lunară de calcul a contribuţiei la sănătate pentru venitul din dividende este salariul minim brut pe ţară valabil în luna în care se achită dividendele.

Începând cu data de 1 ianuarie 2018, impozitul pe venit este de 10% pentru toate categoriile de venituri impozabile, cu excepţia veniturilor din dividende – pentru care se păstrează cota de 5%. Pentru persoanele care realizează venituri din salarii se majorează deducerile personale în funcţie de mărimea salariului şi de numărul persoanelor aflate în întreţinere, însă până la limita a 3.600 de lei, peste care nu se mai acordă deduceri personale.

Tot de la 1 ianuarie 2018, plafonul veniturilor unei microîntreprinderi este de un milion de euro, calculat în lei la cursul BNR din ultima zi a anului anterior. Mai exact, 4,6597 lei/euro, cursul din 29 decembrie 2017, deci plafonul respectiv este de 4.659.700 de lei. Se păstrează cotele de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au un salariat cu normă întreagă şi de 3% pentru microîntreprinderile fără salariaţi. Se abrogă, în schimb, condiţionarea faţă de un anumit obiect de activitate, în sensul că pot fi microîntreprinderi şi societăţile care realizează venituri din consultanţă şi management într-un procent mai mare de 20% din totalul veniturilor, din zona jocurilor de noroc, asigurări etc. Se abrogă, de asemenea, şi posibilitatea optării pentru plata impozitului pe profit prin majorarea capitalului social la suma de 45.000 de lei.

Din punctul de vedere al impozitelor şi taxelor locale, pentru autovehiculele de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, impozitul datorat la bugetul la bugetul local se majorează cu circa 7% din 1 ianuarie 2018.

O altă modificare importantă: românii care intenţionează să plece din ţară pentru mai mult de şase luni de zile vor risca, de la 1 ianuarie 2018, să fie amendaţi dacă nu notifică Fiscul în prealabil. Notificarea Fiscului trebuie făcută prin completarea şi depunerea unui formular de rezidenţă fiscală. Amenda pentru nedepunerea în timp util a chestionarului respectiv va fi între 50 şi 100 de lei. Obligaţia de a depune respectivul formular o au persoanele fizice care pleacă din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de şedere în străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive. La fel, trebuie să depună chestionarul şi persoanele fizice care sosesc în România şi au o şedere în ţara noastră o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive.

De la 1 ianuarie indemnizaţia minimă de creştere a copilului se va majora, din 1 ianuarie 2018, la 1.250 de lei, faţă de 1.233 de lei cât era în 2017. Pentru asigurarea acestei majorări, indemnizaţia de creştere a copilului nu va mai fi raportată la salariul minim, ci la Indicele Social de Referinţă (ISR). Valoarea ISR este stabilită la 500 de lei, iar indemnizaţia va avea valoarea a 2,5 ISR.

Salariul minim pe economie creşte de la 1.450 la 1.900 de lei. Majorarea este binevenită pe fondul unei crize fără precedent de forţă de muncă, dar angajatorii sunt deranjaţi de modul în care a fost impusă. Firmele care şi-au setat afacerile pe costuri salariale la nivelul minimului pe economie (cel puţin 35% din total, după ultimele statistici) sunt nevoite ori să dea afară din angajaţi, ori să mărească preţurile, riscând să nu-şi mai vândă produsele, ori să închidă cu totul întreprinderea.

Din 1 ianuarie se aplică şi controversata reducere a procentului de plată către Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,75%, fără a însă fi afectată valoarea nominală din 2017. Mai precis, suma achitată în 2017 către administratorii Pilonului II va fi cel puţin aceeaşi în 2018, dar scăderea procentului este necesară ca urmare a creşterii salariului mediu cu 20%.

Şi în domeniul auto va interveni o schimbare: de la 1 ianuarie, românii cu maşini noi vor avea o supriză plăcută referitor la inspecţia tehnică periodică (ITP); în schimb, cei cu vehicule vechi vor trebui să efectueze mai des ITP. Maşinile vor putea trece ITP-ul cu defecte minore, dar dacă se constată defecte mai grave, acestea trebuie reparate în maximum 30 de zile. De asemenea, în cazul maşinilor cu o vechime de 12 ani sau mai mult, ITP-ul va fi necesar anual, nu o dată la doi ani. Pe de altă parte, maşinile noi vor avea de trecut primul ITP abia după trei ani de la înmatriculare.

Tot începând din 1 ianuarie, vom avea un fel de reducere a costurilor cu telefonia în roaming. Ca urmare a scăderii tarifului reglementat la nivel de gros, pentru majoritatea planurilor tarifare va creşte volumul de date ce pot fi consumate în roaming în UE/SEE fără taxe suplimentare. În cazul depăşirii limitelor utilizării rezonabile a unor servicii în roaming în UE/SEE, scad şi suprataxele care pot fi aplicate consumului ulterior, după cum urmează: de la 1 ianuarie 2018 scade cu 22% suprataxa pentru date, de la 7,7 la 6 euro/GB; de la 3 ianuarie 2018 scade cu 16% suprataxa pentru apelurile primite, de la 1,08 la 0,91 eurocenţi/minut.

Plafonul de garantare pentru programul Prima Casă va scădea, în 2018, de la 2,67 la 2 miliarde de lei.

Tot pentru data de 1 ianuarie a mai fost prevăzută intrarea în vigoare a următoarelor normative: Legea 217/2016 privind combaterea risipei alimentare, Legea 163/2016, prin care constructorii trebuie obligatoriu să fie certificaţi tehnico-profesional sau Legea nr. 4/2016 care prevede sancţionarea contravenţiilor silvice.

Locale

Acțiune de dezinsecție, dezinfecție și deratizare, la Timișoara. Recomandări pentru cetățeni

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara anunță o nouă acțiune de dezinsecție, dezinfecție și deratizare pe domeniul public al Municipiului Timișoara, în perioada 16 februarie 2026 – 2 marite 2026 . În cazul în care vremea va fi nefavorabilă, operațiunile vor fi reprogramate și comunicate la o dată ulterioară.

Produsul folosit în combaterea rozătoarelor, Varat PASTĂ, cu substanța activă Brodifacoum este avizat de Comisia Naţională pentru Produse Biocide din cadrul Ministerului Sănătăţii şi se regăsește în Registrul Naţional al Produselor Biocide avizate de către Ministerul Sănătăţii. Substanța face parte din Grupa III de toxicitate. Personalul implicat în efectuarea lucrărilor este calificat și autorizat în conformitate cu legislația în vigoare, fiind dotat cu echipament de protecție corespunzător.

Staţiile de intoxicare sunt astfel concepute încât să permită doar accesul rozătoarelor, iar raticidul are adăugată o substanţă foarte amară pentru descuraja ingerarea de către restul mamiferelor. Sunt interzise golirea, deteriorarea sau sustragerea staţiilor destinate plasării momelilor, amplasate de către operatorul serviciilor de deratizare pe domeniul public. Cetățenii, în special copiii, bătrânii și deținătorii de animale de companie, sunt rugați să evite pe cât posibil contactul direct cu momeala raticidă. În cazul ingerării accidentale, antidotul recomandat de producător este vitamina K.

Pentru o eficiență sporită a acțiunii, municipalitatea apelează la colaborarea cetățenilor și recomandă igienizarea spațiilor proprii de depozitare a deșeurilor menajere, atât în interiorul, cât și în exteriorul clădirilor.

Citeste mai mult

Administrație

Peste 50 de milioane de lei pentru înființarea rețelei de distribuție a gazelor naturale în 13 localități din estul județului Timiș

Publicat

pe

Veste importantă pentru locuitorii din estul județului Timiș.

Sâmbătă, în prezența ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, și a primarilor din zonă s-a semnat ordinul de începere a lucrărilor pentru introducerea gazului. Este vorba despre un proiect amplu cu o valoare de 52 de milioane de lei plus TVA, parte din această sumă, aproximativ 7 milioane, reprezentând cofinanțare din partea Consiliului Județean Timiș, alte trei milioane provin din bugetele a doisprezece comune, membre ale Asociației de Dezvoltare Intracomunitară Distribuție Gaz Timiș Est.

Cele 13 unități administrativ teritoriale care vor beneficia de acest program sunt: Făget, Margina, Curtea, Fârdea, Bara, Bârna, Ohaba Lungă, Mănăștiur, Dumbrava, Traian Vuia, Coșteiu, Balinț și Bethausen, rețeaua are o lungime de 116 kilometri, iar în primă fază vor fi racordate 1800 de gospodării. Termenul de finalizare este de 20 de luni de la data începerii lucrărilor.

Citeste mai mult

Administrație

Primăria Trimișoara vrea să transforme fostul depou de tramvaie într-un ansamblu MultipleXity, cu fonduri europene

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara a depus cererea de finanțare pentru realizarea ansamblului MultipleXity. Municipalitatea a solicitat, prin Programul Regional Vest, fonduri europene în valoare de 14 milioane de euro pentru transformarea fostului depou de tramvaie de pe Bulevardul Take Ionescu într-un centru cultural de referință la nivel regional – dedicat artei, tehnologiei și experimentului. Proiectul vizează reabilitarea halei mari, a clădirilor adiacente și amenajarea curții exterioare, cu o suprafață de aproximativ 13.000 mp.

„Recuperarea și reconversia spațiilor cu memorie și istorie ale Timișoarei face parte din strategia noastră de a păstra vie identitatea orașului. Recuperăm aceste spații și le redăm oamenilor, așa cum am făcut cu patru cinematografe istorice și cum vom face, din acest an, cu fostul turn de apă din Iosefin, care devine centru cultural pe verticală. MultipleXity continuă această direcție: transformăm clădiri de patrimoniu industrial într-un spațiu al creației, al experimentului și al întâlnirii dintre cultură, tehnologie și comunitate”, spune primarul Dominic Fritz.

Prima componentă a investiției se concentrează pe reabilitarea halei mari și realizarea spațiului imersiv, iar a doua componentă vizează clădirile adiacente și curtea exterioară. Prin acest proiect, Primăria Timișoara va crea un hub cultural, creativ și educațional, deschis comunității. Clădirile adiacente halei vor găzdui un spațiu de co-working pentru industriile creative, un bistro deschis publicului și spații dedicate artiștilor în rezidență, care vor beneficia de burse și vor produce conținut artistic integrat ulterior în spațiul imersiv. Sunt prevăzute șase unități de cazare pentru artiști, inclusiv o unitate adaptată persoanelor cu dizabilități.

Curtea exterioară va fi amenajată ca spațiu public activ, de întâlnire între cultură, patrimoniu și tehnologie. Conceptul proiectului pune accent pe valorificarea patrimoniului industrial și pe integrarea elementelor originale, precum vechile șine de tramvai, în amenajarea finală. Spațiul va putea găzdui concerte în aer liber, expoziții, proiecții pe fațade și evenimente culturale de mare capacitate. Proiectul respectă principiile New European Bauhaus, cu accent pe sustenabilitate, calitatea spațiului public, incluziune și accesibilitate, inovație și creativitate, respect pentru patrimoniu și identitate locală, precum și pe implicarea comunității.

Valoarea totală estimată a investiției este de aproximativ 30 de milioane de euro și va fi asigurată din fonduri europene și din bugetul local. Finanțarea europeană a fost solicitată prin Programul Regional Vest 2021–2027, în cadrul Intervenției Regionale 7.1.B – New European Bauhaus. Proiectul va fi implementat în parteneriat cu Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite