Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Revoluția fiscală aduce noi reglementări pentru populație și firme

Publicat

acum 8 ani

pe

Ziua de 1 ianuarie 2018 este prevăzută ca dată de intrare în vigoare a unor normative şi reglementări care vor genera plusuri sau, uneori, minusuri în bugetele populaţiei şi firmelor.

Cele mai importante schimbări sunt de ordin fiscal, dar mai avem şi o serie de modificări sau chiar noutăţi legislative care au impact în toate domeniile economice şi sociale. Firmele vor funcţiona după reguli noi (contabilii în primul rând vor avea incomparabil mai mult de lucru în 2018 faţă de 2017), dar pe de altă parte salariul minim şi îndemnizaţia de creştere a copilului se vor majora, iar cota de impozitare a veniturilor va scădea de la 16% la 10%.

Lista schimbărilor în 2018:

Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) va fi plătită în conturi separate („split TVA”), procedură care le impune companiilor costuri administrative suplimentare. S-a stabilit, însă, că nu toate firmele vor trece la această modalitate de plată, lucru care va complica relaţiile dintre firmele care o aplică şi cele care nu o aplică.

Contribuţiile de asigurări sociale – CAS – vor fi plătite de angajator, dar din banii salariatului, nu (şi) din banii firmei, cum a fost până la 1 ianuarie 2018. Măsura ar trebui să aibă ca efecte scăderea efortului financiar al firmelor (care vor mai avea de plătit din surse proprii doar o taxă de 2,25% din fondul de salarii) şi scăderea presiunii pe veniturile angajatului de la 39,25% la 37,25%. Dar pentru a se putea împlini acest deziderat şi mai ales pentru a se păstra venitul net al salariatului, angajatorii trebuie să majoreze salariul brut cu cel puţin 20 de puncte procentuale. Sau, după cum au anunţat deja unii angajatori, să le plătească salariaţilor diferenţa de 20% sub formă de prime/stipendii de merit, cel puţin până când această mutare a CAS va fi certă şi clarificată din toate punctele de vedere.

Complementar la mutarea CAS, de la 1 ianuarie 2018 va fi sancţionată cu închisoare de la 1 la 6 ani neplata CAS de către angajatori.

Contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS), în procent de 10%, va fi datorată de o multitudine de persoane care realizează venituri cum ar fi: din dividende, din dobânzi, din alte surse, din activităţi independente etc. Principala modificare: aceste venituri care în 2017 erau scutite de contribuţia la asigurările sociale de sănătate, respectându-se şi alte condiţii legale, vor intra obligatoriu în sfera de aplicare a contribuţiei la sănătate, însă modul de calcul este diferit, baza de calcul fiind salariul minim pe economie. De exemplu, dacă o persoană fizică este salariată şi realizează şi venituri din dividende, atunci plăteşte contribuţia la asigurările de sănătate atât ca salariat, cât şi pentru veniturile din dividende. Baza lunară de calcul a contribuţiei la sănătate pentru venitul din dividende este salariul minim brut pe ţară valabil în luna în care se achită dividendele.

Începând cu data de 1 ianuarie 2018, impozitul pe venit este de 10% pentru toate categoriile de venituri impozabile, cu excepţia veniturilor din dividende – pentru care se păstrează cota de 5%. Pentru persoanele care realizează venituri din salarii se majorează deducerile personale în funcţie de mărimea salariului şi de numărul persoanelor aflate în întreţinere, însă până la limita a 3.600 de lei, peste care nu se mai acordă deduceri personale.

Tot de la 1 ianuarie 2018, plafonul veniturilor unei microîntreprinderi este de un milion de euro, calculat în lei la cursul BNR din ultima zi a anului anterior. Mai exact, 4,6597 lei/euro, cursul din 29 decembrie 2017, deci plafonul respectiv este de 4.659.700 de lei. Se păstrează cotele de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au un salariat cu normă întreagă şi de 3% pentru microîntreprinderile fără salariaţi. Se abrogă, în schimb, condiţionarea faţă de un anumit obiect de activitate, în sensul că pot fi microîntreprinderi şi societăţile care realizează venituri din consultanţă şi management într-un procent mai mare de 20% din totalul veniturilor, din zona jocurilor de noroc, asigurări etc. Se abrogă, de asemenea, şi posibilitatea optării pentru plata impozitului pe profit prin majorarea capitalului social la suma de 45.000 de lei.

Din punctul de vedere al impozitelor şi taxelor locale, pentru autovehiculele de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, impozitul datorat la bugetul la bugetul local se majorează cu circa 7% din 1 ianuarie 2018.

O altă modificare importantă: românii care intenţionează să plece din ţară pentru mai mult de şase luni de zile vor risca, de la 1 ianuarie 2018, să fie amendaţi dacă nu notifică Fiscul în prealabil. Notificarea Fiscului trebuie făcută prin completarea şi depunerea unui formular de rezidenţă fiscală. Amenda pentru nedepunerea în timp util a chestionarului respectiv va fi între 50 şi 100 de lei. Obligaţia de a depune respectivul formular o au persoanele fizice care pleacă din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de şedere în străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive. La fel, trebuie să depună chestionarul şi persoanele fizice care sosesc în România şi au o şedere în ţara noastră o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive.

De la 1 ianuarie indemnizaţia minimă de creştere a copilului se va majora, din 1 ianuarie 2018, la 1.250 de lei, faţă de 1.233 de lei cât era în 2017. Pentru asigurarea acestei majorări, indemnizaţia de creştere a copilului nu va mai fi raportată la salariul minim, ci la Indicele Social de Referinţă (ISR). Valoarea ISR este stabilită la 500 de lei, iar indemnizaţia va avea valoarea a 2,5 ISR.

Salariul minim pe economie creşte de la 1.450 la 1.900 de lei. Majorarea este binevenită pe fondul unei crize fără precedent de forţă de muncă, dar angajatorii sunt deranjaţi de modul în care a fost impusă. Firmele care şi-au setat afacerile pe costuri salariale la nivelul minimului pe economie (cel puţin 35% din total, după ultimele statistici) sunt nevoite ori să dea afară din angajaţi, ori să mărească preţurile, riscând să nu-şi mai vândă produsele, ori să închidă cu totul întreprinderea.

Din 1 ianuarie se aplică şi controversata reducere a procentului de plată către Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,75%, fără a însă fi afectată valoarea nominală din 2017. Mai precis, suma achitată în 2017 către administratorii Pilonului II va fi cel puţin aceeaşi în 2018, dar scăderea procentului este necesară ca urmare a creşterii salariului mediu cu 20%.

Şi în domeniul auto va interveni o schimbare: de la 1 ianuarie, românii cu maşini noi vor avea o supriză plăcută referitor la inspecţia tehnică periodică (ITP); în schimb, cei cu vehicule vechi vor trebui să efectueze mai des ITP. Maşinile vor putea trece ITP-ul cu defecte minore, dar dacă se constată defecte mai grave, acestea trebuie reparate în maximum 30 de zile. De asemenea, în cazul maşinilor cu o vechime de 12 ani sau mai mult, ITP-ul va fi necesar anual, nu o dată la doi ani. Pe de altă parte, maşinile noi vor avea de trecut primul ITP abia după trei ani de la înmatriculare.

Tot începând din 1 ianuarie, vom avea un fel de reducere a costurilor cu telefonia în roaming. Ca urmare a scăderii tarifului reglementat la nivel de gros, pentru majoritatea planurilor tarifare va creşte volumul de date ce pot fi consumate în roaming în UE/SEE fără taxe suplimentare. În cazul depăşirii limitelor utilizării rezonabile a unor servicii în roaming în UE/SEE, scad şi suprataxele care pot fi aplicate consumului ulterior, după cum urmează: de la 1 ianuarie 2018 scade cu 22% suprataxa pentru date, de la 7,7 la 6 euro/GB; de la 3 ianuarie 2018 scade cu 16% suprataxa pentru apelurile primite, de la 1,08 la 0,91 eurocenţi/minut.

Plafonul de garantare pentru programul Prima Casă va scădea, în 2018, de la 2,67 la 2 miliarde de lei.

Tot pentru data de 1 ianuarie a mai fost prevăzută intrarea în vigoare a următoarelor normative: Legea 217/2016 privind combaterea risipei alimentare, Legea 163/2016, prin care constructorii trebuie obligatoriu să fie certificaţi tehnico-profesional sau Legea nr. 4/2016 care prevede sancţionarea contravenţiilor silvice.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Internațional

O trăinicie a conștiinței: Martorii lui Iehova și Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului

Publicat

acum 20 de ore

pe

26 ianuarie 2026

de

În fiecare an, data de 27 ianuarie marchează Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Este un moment solemn în care umanitatea își îndreaptă privirea către una dintre cele mai întunecate pagini ale istoriei, amintindu-și de milioanele de oameni care au căzut victime genocidului nazist. Deși persecuția a vizat grupuri diverse pe criterii de rasă, naționalitate sau ideologie politică, una dintre primele ținte vizate de naziști, cu o ferocitate și cruzime de neînțeles, a fost ulterior marginalizată și aproape înlăturată din memoria comună: Martorii lui Iehova.

Cunoscuți în acea perioadă sub denumirea de Studenți în Biblie, aceștia au reprezentat un grup aparte în peisajul terorii naziste. Conform surselor analizate, Martorii lui Iehova au fost, după cum afirmă profesorul Robert Gerwarth, „singura grupare din timpul celui de-al Treilea Reich persecutată exclusiv pe criterii religioase”. Această distincție subliniază natura specifică a suferinței lor: nu originea sau etnia i-a transformat în obiect al torturii, ci refuzul lor neclintit de a-și compromite credința creștină.

„Dușmanii Statului” și refuzul compromisului

Mecanismul de opresiune nazist nu tolera nicio formă de disidență, iar poziția Martorilor lui Iehova a intrat în coliziune directă cu doctrina național-socialistă. Istoricul Christine King explică de ce naziștii i-au catalogat pe aceștia drept „dușmani ai Statului”. Motivul principal a fost refuzul categoric al Martorilor de a accepta chiar și aspectele minore ale național-socialismului, atunci când acestea contraveneau credinței lor.

Datorită conștiinței lor religioase, Martorii și-au menținut o neutralitate politică strictă. Această poziție s-a tradus prin fapte concrete ce au sfidat rigorile regimului:

  • refuzul de a folosi salutul obligatoriu „Heil Hitler” [1];
  • refuzul de a se implica în orice fel de acțiuni rasiste sau violente;
  • refuzul de a se înrola în armata germană.

Mai mult decât o simplă rezistență pasivă, aceștia au avut curajul de a demasca ororile regimului. Doamna King adaugă un detaliu esențial: „În publicațiile lor, ei făceau cunoscute pe scară largă nelegiuirile acelui regim, inclusiv atrocitățile comise împotriva evreilor”.

Triunghiul violet și cifrele persecuției

Consecințele acestei poziții ferme au fost devastatoare. Martorii lui Iehova s-au numărat printre primii deținuți trimiși în lagărele de concentrare, imediat după ascensiunea nazismului. În universul concentraționar, ei erau identificați printr-un simbol specific cusut pe uniforma de deținut: un triunghi violet.

Datele statistice prezentate în articolele analizate conturează dimensiunea tragediei:

Dintr-un total de aproximativ 35.000 de Martori aflați în țările europene ocupate de naziști, peste o treime au fost persecutați direct.

  • Majoritatea au suferit arestări și întemnițări repetate.
  • Aproximativ 4.200 de Martori au fost trimiși în lagăre de concentrare.
  • Bilanțul victimelor indică faptul că aproximativ 1.600 de Martori au murit în această perioadă. Dintre aceștia, 370 au fost condamnați la moarte și executați.[2]

Suferința nu s-a limitat doar la adulți. Regimul a vizat distrugerea familiilor, iar sute de copii ai Martorilor lui Iehova au fost smulși cu o cruzime imposibil de descris de lângă părinți și plasați fie în case ale naziștilor, fie în centre de reeducare, într-o încercare brutală de a-i îndoctrina. Obiectivul final al regimului era clar, așa cum notează profesorul Detlef Garbe: „Scopul era exterminarea acestui grup religios: trebuia să nu mai existe niciun Martor în Germania”.

Oferta de libertate și documentul „Erklärung”

Un aspect unic al persecuției Martorilor lui Iehova, subliniat în documentele istorice, a fost componenta psihologică intensă a atacului nazist. Obsedați de ideea de a frânge integritatea morală a acestor oameni, naziștii le-au făcut o ofertă pe care nicio altă categorie de prizonieri nu a primit-o: posibilitatea de a-și cumpăra libertatea, sau, mai simplu spus, să semneze eliberarea.

Prețul libertății aducea cu sine îndepărtarea de propriile lor convingeri. Începând cu anul 1938, a fost introdusă o declarație-standard, numită Erklärung. Pentru a fi eliberat, un Martor trebuia să semneze acest document prin care:

  • renunța la credința sa;
  • îi denunța pe ceilalți Martori;
  • recunoștea guvernul nazist ca fiind autoritatea supremă;
  • se angaja să-și apere Patria „cu arma în mână”.

Comandanții lagărelor și ai închisorilor au recurs la tortură și privațiuni extreme pentru a smulge aceste semnături. Cu toate acestea, profesorul Garbe consemnează că „foarte puțini au semnat” dezicerea de la credință. Refuzul lor de a semna a reprezentat o victorie morală zdrobitoare asupra călăilor lor.

Mărturia Genevièvei de Gaulle

Una dintre cele mai puternice mărturii despre tăria de caracter a acestor femei și bărbați vine din partea doamnei Geneviève de Gaulle, nepoata generalului Charles de Gaulle și membră a Rezistenței Franceze. Închisă în lagărul de la Ravensbrück, ea a interacționat direct cu deținutele care purtau triunghiul violet. Cuvintele sale rămân un tribut impresionant adus rezistenței spirituale:

„Ceea ce am admirat mult la ele a fost faptul că ar fi putut să plece oricând, fiind suficient să semneze renunțarea la credință. … De fapt, aceste femei, care păreau atât de slăbite și de epuizate, au fost mai puternice decât SS-iștii, care aveau de partea lor puterea și toate mijloacele. Martorele aveau forță proprie, iar tăria voinței lor nu putea fi învinsă de nimeni”.[3]

Concluzie: o lecție de integritate

Contrastul dintre atitudinea Martorilor lui Iehova și conformismul majorității populației față de ideologia nazistă, atât înainte cât și în timpul Holocaustului, este izbitor. Într-o epocă dominată de frică și compromis, ei au demonstrat că integritatea morală poate supraviețui chiar și în fața terorii absolute.

Cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, povestea lor aduce în prim-plan valori fundamentale la care societatea contemporană este invitată să reflecteze: respingerea fermă a rasismului, a naționalismului extrem și a violenței. Poziția lor istorică rămâne o dovadă că, până și în cele mai întunecate lagăre, conștiința umană poate rămâne liberă, un far care poate atrage orice corabie a unei simple vieți rătăcite în oceanul învolburat al lumii.

0
Citeste mai mult

Din țară

ANA – asistentul virtual al contribuabililor ANAF

Publicat

acum o zi

pe

26 ianuarie 2026

de

„Bună! Eu sunt ANA” — astfel se prezintă noul chatbot creat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) – un asistent virtual inteligent, conceput pentru a sprijini contribuabilii să obțină rapid informații generale despre obligațiile fiscale. Într-o primă etapă, care este faza de testare, chatbot-ul ANA va fi disponibil doar în conturile de SPV ale utilizatorilor, ulterior fiind accesibil direct din portalul instituțional www.anaf.ro.

Chatbot-ul face parte din proiectul “Dezvoltarea serviciilor la distanțã (electronice sau telefonice) actuale, prin noi funcționalitãți și/sau crearea de servicii noi – e-Services ANAF”, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta C8 – Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii, Reforma 1 – Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscalã (ANAF) prin digitalizare, Investiția 1 – Creșterea conformãrii voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale. Lansarea chatbot-ului marchează o nouă etapă concretă în modernizarea administrației fiscale, iar prin acest proiect, ANAF își propune să îmbunătățească modul în care oferă servicii la distanță și să reducă efortul contribuabililor pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale.

Fiind un instrument bazat pe tehnologie, la data lansării ANA va deține un set parțial de răspunsuri la întrebările utilizatorilor. În continuare, chatbot-ul va fi într-un proces continuu de actualizare și își va dezvolta performanța pe măsură ce interacționează cu utilizatorii, pe baza întrebărilor adresate de aceștia. Sistemul se dezvoltă și se îmbunătățește continuu odată cu fiecare problematică sau întrebare adresată, iar prin fiecare interacțiune cu utilizatorii, ANA își va îmbunătăți continuu capacitatea de a furniza informații corecte și relevante pentru contribuabili. Cu cât mai mulți utilizatori vor accesa chatbot-ul și vor adresa întrebări, cu atât asistentul virtual va deveni mai precis, mai util și mai adaptat nevoilor reale ale contribuabililor.

În prima etapă, ANA va oferi informații generale despre obligațiile fiscale ale persoanelor fizice care obțin venituri din închirierea bunurilor personale și/sau activități independente. Pe măsură ce sistemul acumulează date și experiență prin interacțiuni reale, domeniile acoperite se vor extinde, contribuind la simplificarea semnificativă a comunicării dintre contribuabili și administrația fiscală. Astfel, ANA va putea răspunde în viitor la o gamă tot mai largă de întrebări din domeniul fiscal, simplificând accesul la informații fiscale pentru toți contribuabilii.

ANAF încurajează contribuabilii să interacționeze activ cu ANA și să transmită permanent feedback, contribuind astfel la perfecționarea continuă a sistemului. Fiecare întrebare adresată reprezintă o contribuție directă la construirea unui serviciu public digital mai performant.

Chatbot-ul ANA este un pas important în direcția digitalizării administrației fiscale și reflectă angajamentul transformării ANAF într-o instituție modernă, deschisă, orientată către servicii publice de calitate și adaptată erei digitale. Instituția urmărește modernizarea și digitalizarea serviciilor publice, reducerea efortului administrativ al contribuabililor și creșterea gradului de transparență și accesibilitate a informațiilor fiscale.

0
Citeste mai mult

Administrație

Încă zece tramvaie noi, la Timișoara

Publicat

acum 3 zile

pe

24 ianuarie 2026

de

Primăria Municipiului Timișoara a atribuit contractul pentru furnizarea altor 10 tramvaie noi, cu peste 150 de locuri, cu podea coborâtă, sisteme avansate de siguranță, climatizare și alte dotări moderne.

Acestea vor fi livrate de compania Bozankaya până în primăvara anului viitor și vor putea fi introduse pe linia 9, care asigură legătura între Gara de Nord și zona industrială Buziașului, respectiv pe linia 7, care face legătura între cartierul Fratelia și zona Cetății/Torontal.

„Prin achiziția noilor tramvaie de mai mici dimensiuni reușim să modernizăm transportul public și pe trasee pe care, până acum, nu am putut introduce tramvaiele aflate deja în circulație. Mă bucur că am reușit această achiziție cu fonduri europene. Le mulțumesc timișorenilor care folosesc liniile 7 și 9 pentru răbdare și înțelegere”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Noile tramvaie vor avea o lungime de 20 de metri și vor fi echipate cu tehnologii de ultimă generație: tracțiune electrică, frânare regenerativă, climatizare, sisteme de informare în timp real, Wi-Fi, supraveghere video și accesibilitate sporită. Acestea vor funcționa pe principiul „zero emisii de CO₂”, fiind parte integrantă a tranziției către un transport public nepoluant.

Cele 10 tramvaie sunt achiziționate cu fonduri europene prin Programul Regional (PR) Vest 2021-2027, Intervenția Regională 4.1 – Mobilitate urbană sustenabilă și este aliniat cu Obiectivul de Politică 2 al Uniunii Europene: o Europă mai verde, rezilientă și cu emisii reduse de carbon. Contractul în valoare de 105.760.000 lei (fără TVA) va fi semnat în perioada imediat următoare.

Reamintim, Primăria Municipiului Timișoara are în derulare procedura de achiziție publică pentru 10 troleibuze, cu podea joasă, tracțiune electrică, sistem de e-ticketing, sistem de climatizare și alte dotări moderne. Totodată, municipalitatea are în desfășurare achiziția pentru 20 de autobuze electrice și 20 de stații de încărcare lentă. Fondurile sunt asigurate tot prin Programul Regional (PR) Vest 2021-2027 și de la bugetul local.

În ultimii ani, municipalitatea a investit aproximativ 700 de milioane de lei pentru a înnoi flota de transport public cu tramvaie, autobuze electrice și troleibuze noi.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite