Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Social

A început distribuirea biletelor de tratament. În ce stațiuni pot merge pensionarii

Publicat

pe

Anul acesta, numărul biletelor de tratament balnear distribuit prin Casa Naţională de Pensii este de aproape 60.000. Durata sejurului unui bilet de tratament este de 16 zile, iar a tratamentului balnear de 12 zile. Printre beneficiari se numără pensionarii (maxim 80% din totalul biletelor), dar şi asiguraţii sistemului public de pensii, mai multe categorii beneficiind de gratuitate 100% din preţul biletului.

Odată cu debutul primei serii, pensionarii şi asigu­ra­ţii sistemului pu­blic de pensii beneficiază, de ieri, de biletele la tratamente în staţiu­nile balneare. Aproape 60.000 de bilete sunt disponibile în acest an prin Casa Naţională de Pensii, unele categorii beneficiind de gratuitate 100% din preţul biletelor. „Cel mult 15% din numărul total al biletelor vor fi acordate gratuit beneficiarilor unor legi speciale cu caracter reparatoriu, precum şi persoanelor beneficiare ale sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale”, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Conform legii, de bilete gratuite beneficiază pensionarii de invaliditate, în cadrul programului de recuperare întocmit de medicul expert al asigu­ră­rilor sociale, persoanele beneficiare de drepturi stabilite în baza prevederilor Decretului-lege nr.118/1990, republicat, cu modi­fi­cările şi completările ulterioare, persoanele care au calitatea de luptător în rezistenţa anticomu­nistă, persoanele beneficiare de drepturi stabilite în baza preve­derilor Ordonanţei Guvernului nr.105/1999, veteranii de război, persoanele beneficiare de drepturi stabilite în baza prevederilor Legii 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările şi completările ulterioare, persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoa­nelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare, salaria­ţii care lucrează în mediu radioactiv sau persoanele care beneficiază de cure balneoclimaterice potrivit art. 22 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesio­nale şi cărora li s-a stabilit de către medicul expert al asigură­ri­lor sociale din cadrul caselor teritoriale de pensii un program individual de recuperare.

Durata unui sejur în baza unui bilet de tratament este de 16 zile, în timp ce pentru un tratament balnear durata este de 12 zile, iar pe parcursul unui an de zile o persoană poate obţine doar un singur bilet, indiferent dacă este cu plata unei contribuţii sau este gratuit. La prezentarea în staţiu­ne, beneficiarii de bilete de tratament balnear trebuie să prezinte cardul de sănătate activat la medicul de familie.

Pentru obţinerea unui bilet de tratament trebuie depusă o cere­re-tip la Casa judeţeană de pensii sau a municipiului Bucureşti ce va fi însoţită de copii după actul de identitate, talonul de plată a pensiei, biletul de trimitere (formular cu regim special, unic pentru serviciile medicale de recupe­rare-reabilitare acordate de către societăţile de turism balnear şi de recuperare, eliberat de către me­di­cul de familie sau medicul de spe­cialitate, aflat în relaţii contrac­tuale cu casele de asigurări de să­nă­tate) şi programul de recu­pe­rare. Cererile şi actele se pot transmite şi prin poştă, fax sau e-mail, potrivit Casei de Pensii a Munici­piului Bucureşti, „cu cel pu­ţin 30 de zile înainte de prima zi a perioadei consemnată în ce­re­re”. Fiecare solicitare primeşte un punctaj, după anumite criterii ce pot fi consultate pe pagina de internet a Casei Naţionale de Pensii.

Pensionarii pot opta pentru bilete de tratament în mai multe staţiuni, în funcţie de afecţiunile de care suferă, de exemplu la Amara, Geoagiu Băi, Sărata Monteoru Buşteni Felix, Herculane, Ocna Şugatag pentru boli reumatismale, Olăneşti, Slănic Moldova sau Sângeorz pentru boli digestive, Covasna, Tuşnad sau Vatra Dornei pentru boli cardiovasculare, Sovata, Saturn, Eforie, Techir­ghiol sau Venus pentru boli reumatismal-ginecologice, Govora, Slănic Prahova, Tg. Ocna, Vălenii de Munte pentru boli de căi respiratorii, Mioneasa, Sinaia sau Voineasa pentru nevroze.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Social

SFATUL PSIHOLOGULUI. Cum să creștem reziliența emoțională în fața stresului

Publicat

pe

Trăim vremuri în care adaptabilitatea nu mai este un avantaj, ci o necesitate. Ritmul accelerat al vieții, incertitudinile, expunerea constantă la informație și presiunile personale sau profesionale ne testează capacitatea de a rămâne în echilibru.

În acest context, reziliența emoțională devine una dintre cele mai importante resurse psihologice ale omului modern.

Reziliența emoțională se referă la capacitatea unei persoane de a se adapta în fața stresului sau a crizelor. Cei rezilienți reușesc să „meargă înainte” și să facă față adversităților fără consecințe de lungă durată. Cei mai puțin rezilienți, însă, au dificultăți mai mari în gestionarea stresului și a schimbărilor – fie ele majore sau minore.

Cercetările arată că persoanele care gestionează cu ușurință stresul cotidian sunt, de asemenea, mai capabile să facă față cu brio și unor crize serioase. Prin urmare, reziliența nu este importantă doar în fața tragediilor, ci și în provocările obișnuite ale vieții de zi cu zi.

Angela Nuțu, psihoterapeut și coach: „Reziliența nu înseamnă să nu suferi, să nu plângi sau să nu te afecteze evenimentele din viața ta.  Nu este despre „a fi tare” cu orice preț. Este despre a simți durerea fără să te lași definit de ea. Este abilitatea psihologică de a reveni la un echilibru intern după evenimente traumatice, eșecuri sau pierderi. Este o combinație de reglare emoțională, convingeri sănătoase și susținere relațională. Practic, este un set de abilități care se pot învăța și cultiva.”

Dezvoltarea rezilienței emoționale nu necesită întotdeauna intervenții majore sau procese terapeutice intense. Uneori, puterea de a face față stresului și de a rămâne centrat în fața provocărilor vine din alegeri simple, repetate și conștiente, care modelează treptat modul în care ne raportăm la lume și la noi înșine.

Iată care sunt pilonii rezilienței emoționale:

Conștientizarea de sine

Asta presupune să-ți observi gândurile, emoțiile și reacțiile în timp real, fără să le judeci sau să le reprimi. Cu cât devii mai conștient de tiparele tale automate – cum reacționezi la stres, ce te rănește, ce te activează emoțional – cu atât câștigi mai mult control asupra felului în care gestionezi provocările. Această formă de luciditate emoțională este fundamentul tuturor schimbărilor interioare.

Reglarea emoțională

Reziliența nu înseamnă să nu simți, ci să știi cum să-ți reglezi emoțiile intense. Atunci când corpul este în alertă, mintea intră în blocaj, iar reacțiile devin impulsive. Prin tehnici precum respirația conștientă, relaxarea progresivă, mindfulness sau mersul în natură, îți poți calma sistemul nervos. Un corp liniștit creează spațiu pentru gândire clară și acțiuni constructive, chiar și în mijlocul evenimentelor stresante.

Flexibilitate în gândire

Unul dintre cele mai puternice instrumente ale unei persoane reziliente este capacitatea de a schimba perspectiva. Nu putem controla tot ce ni se întâmplă, dar putem controla sensul pe care îl dăm evenimentelor. În loc de „nu voi reuși niciodată”, întreabă-te „ce pot învăța din asta?”, „care e partea asupra căreia am control?”, „ce resurse interioare am uitat să folosesc?”.

Relații importante

Avem nevoie de oameni în jurul nostru care să ne fie alături nu doar când totul merge bine, ci mai ales când ne simțim copleșiți, confuzi sau fragili. Relațiile sigure – cu familia, prietenii apropiați, partenerul de viață– funcționează ca un fel de plasă de siguranță psihologică. Ele ne oferă înțelegere, validare și sprijin emoțional, reducând senzația de singurătate și nesiguranță. A vorbi sincer despre ce simți, a cere ajutor fără rușine – toate acestea sunt acte de maturitate care, paradoxal, întăresc nu doar legăturile, ci și forța ta interioară.

Autocompasiunea

Autocompasiunea înseamnă să te porți cu tine însuți așa cum ai face cu un prieten drag care trece printr-un moment greu. Nu înseamnă slăbiciune sau autocompătimire, ci o atitudine sănătoasă și matură de înțelegere și acceptare a propriei suferințe. În loc să te judeci sau să te învinovățești pentru greșeli sau vulnerabilitate, alegi să te susții cu blândețSensul personal. Unul dintre cei mai puternici predictori ai rezilienței este sentimentul că viața ta are un sens. Acesta poate veni din muncă, relații, spiritualitate, pasiuni sau cauze în care crezi profund. Când ai un „de ce” clar, găsești și un „cum” – chiar și atunci când circumstanțele par imposibile. Sensul personal funcționează ca un far interior care te ghidează prin momentele de grele.

Încrederea în propriile resurse

Reziliența se hrănește din convingerea că „pot face față, chiar dacă va fi greu”. Nu e vorba de optimism naiv, ci de un sentiment realist al propriei competențe emoționale. Oamenii rezilienți își cunosc limitele, dar nu se definesc prin ele – se definesc prin resursele și valorile care le dau forță.

„Acești piloni nu funcționează separat, ci se susțin reciproc. Poți pune în practică pilonii rezilienței emoționale identificând activitățile pe care le faci zilnic sau săptămânal și care te susțin fizic, emoțional, mental, social și spiritual. Deși fiecare dintre aceste pași poate părea mic, împreună, mentalitatea și acțiunile legate de reziliență te pot ajuta să te simți puternic, relaxat, capabil și mai conectat cu cei din jurul tău”, concluzionează Angela Nuțu.

Angela Nuțu este Psihoterapeut, Coachm Doctor în Neuroștiințe  și unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România, Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză. Are experiență de peste 20 ani în domeniul comunicării și al instruirii adulților și de peste 30 ani în domeniul antreprenoriatului și al afacerilor. Membru Fondator al Asociației Române de Coaching, Formator acreditat ANC, Trainer acreditat NLP și  Psihoterapeut.

Citeste mai mult

Social

Iunie 2025 – O lună a bucuriei și a recunoștinței: pentru copii și profesori deopotrivă

Publicat

pe

În prima săptămână a lunii iunie, Asociația Inițiativă în Educație a desfășurat o serie de evenimente dedicate copiilor și cadrelor didactice în comunitățile Crai Nou, Otelec, Iohanisfeld, Jimbolia și Timișoara, celebrând copilăria și implicarea dascălilor prin acțiuni care au adus bucurie, învățare și spirit comunitar în prim-plan.

Sub umbrela proiectului Magia copilăriei la Crai Nou, finanțat de PEPCO România prin programul de granturi Pepcolandia 2025, gestionat la nivel național de Asociația Pastel, peste 250 de copii – de la preșcolari până la elevi de gimnaziu – au participat la activități educaționale, ateliere STEAM și momente de joacă menite să celebreze Ziua Internațională a Copilului. La finalul activității, s-au răcorit cu înghețată și s-au bucurat de surprizele pregătite special pentru ei.

„A fost prima activitate pe care asociația noastră a desfășurat-o pentru copiii din comunitatea Crai Nou și satele din împrejurimi. Ne-am bucurat să vedem dorința lor de a participa și zâmbetele pe care ni le-au dăruit. Am primit o mulțime de îmbrățișări și mesaje de recunoștință. O elevă din clasa a II-a mi-a mărturisit că «a fost cea mai frumoasă zi din viața ei». Astfel de gesturi ne dau speranță și puterea de a continua. Ele ne reamintesc cât de necesare sunt aceste inițiative pentru copiii din mediul rural.” – a declarat Florentina Ivănescu, coordonatoarea proiectului „Magia Copilăriei” în cadrul Asociației inEDU.

Activitățile au continuat în 1 iunie și în localitățile Otelec și Iohanisfeld, unde, cu sprijinul acordat de Primăria comunei Otelec, s-au desfășurat ateliere educative care au adus împreună aproximativ 150 de copii, în contexte informale de învățare, joc și colaborare.

În completarea acestor acțiuni, de Ziua Învățătorului (5 iunie), organizația a marcat și importanța rolului dascălilor în formarea noilor generații, contribuind astfel la susținerea educației prin schimburi de bune practici și formare profesională.

Aproape 50 de elevi au participat la ateliere educaționale desfășurate în cadrul proiectelor STEAM la puterea inEDU 3.0 și Nova. Călătorie culturală în spațiul cosmic. Activitățile au debutat cu ateliere de lectură și au continuat cu experimente științifice, în cadrul cărora cei mai mici participanți au explorat kituri ESERO, încercând să răspundă la întrebări precum „din ce material se construiesc rachetele?”.

În aceeași zi, au fost organizate două sesiuni de formare STEAM pentru cadrele didactice, cu participarea a peste 50 de profesori din Jimbolia și Timișoara. Activitățile s-au desfășurat la Colegiul Național Bănățean din Timișoara și la Muzeul „Stefan Jäger” din Jimbolia.

Prin aceste sesiuni, profesorii au descoperit metode practice și interdisciplinare pentru a aduce știința, tehnologia, arta și matematica mai aproape de copii, într-un mod relevant, atractiv și aplicat. De asemenea, au avut acces la resurse educaționale deschise și materiale didactice menite să sprijine procesul de predare.

„Pentru Asociația Inițiativă în Educație, luna iunie a însemnat contribuție în comunitate, investiție în educație și recunoștință față de toți cei care cred în puterea învățării. Nu am fi reușit să ajungem la peste 400 de copii și 50 de dascăli fără implicarea membrilor și a voluntarilor. Vor urma și alte evenimente educaționale, dar până atunci ne manifestăm recunoștința și ne bucurăm câteva clipe de lucrurile frumoase realizate. Contextele create au construit punți și ne-au demonstrat că educația este un drum care se parcurge împreună.” – a declarat Andrada Mazilu, coordonator proiecte în cadrul asociației.

Asociația Inițiativă în Educație rămâne fidelă misiunii sale de a sprijini dezvoltarea unei educații de calitate în județul Timiș, prin proiecte care pun accent pe inovație, colaborare și incluziune. Cu fiecare pas, comunitățile implicate devin mai puternice, mai unite și mai dornice să crească prin învățare.

Citeste mai mult

Social

SAPTĂMÂNA LUMINATĂ. Ce trebuie să faci pentru sporul casei

Publicat

pe

Săptămâna Luminată care urmează imediat Duminicii Pastelui păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Conform tradiţiei creștine în aceste zile credincioşii sunt supuşi la numeroase restriciţii.

LUNEA LUMINATĂ. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei.

Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. Conform revistei Superstiţiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Sursa: RTV.net

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite