Ne găsiți și pe:

Social

A început înscrierea la grădinițe

Publicat

pe

Înscrierea copiilor la grădiniţă a început luni, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale.

Orarul înscrierilor a fost stabilit de conducerea fiecărei unităţi de învăţământ.

El trebuie afişat la loc vizibil, în fiecare grădiniţă, pentru informarea părinţilor şi a publicului interesat, inclusiv pe site-ul acesteia (dacă există) şi, eventual, pe site-urile inspectoratelor şcolare.

Ocuparea locurilor libere, după finalizarea procesului de reînscriere, se va face, de regulă, în ordinea descrescătoare a grupelor de vârstă: grupa mare, grupa mijlocie şi grupa mică.

Social

Studiu. „Gig economy“ ia amploare în România

Publicat

pe

Un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice pe parcursul a mai bine de un an relevă că noile forme de muncă, cunoscute sub denumirea de „gig economy”, capătă amploare şi în România, iar IPP recomandă statului să ofere un cadru legal suplu pentru astfel de contribuabili.

Aceste noi forme de muncă sunt fie munca la distanţă bazată pe TIC (tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor), fie munca pe bază de proiect, fie munca în colaborare şi au ca numitor comun o mai mare flexibilitate şi faptul că ies din cadrul rigid al unui contract individual de muncă.

„Cred că în timpul vieţii noastre formele tradiţionale de muncă – reprezentate de contractul individual de muncă – vor fi estompate, vor ajunge să reprezinte sub 50%, devenind minoritare. Oricum este pe cale de dispariţie această mentalitate pe care o aveau părinţii noştri – că termini liceul sau facultatea, te angajezi la un loc de muncă, eventual mai avansezi puţin în cadrul acelei companii sau întreprinderi şi ieşi la pensie din acel loc de muncă. Astăzi discutăm în medie, cel puţin la nivel european, de schimbarea locului de muncă la fiecare cinci ani. (…) Aceasta arată o mobilitate foarte mare, dar şi faptul că unele dintre aceste mobilităţi nu mai vin în cadrul unor contracte individuale de muncă”, a explicat pentru Agerpres directorul IPP, Adrian Moraru.

Spre exemplificare, el a precizat că fenomenul de „gig economy” este cel mai vizibil în cazul Uber. Există însă şi alte situaţii: bucătari sau coafeze care, după ce au lucrat timp de cinci-şase ani într-un loc de muncă de tip clasic şi şi-au creat o clientelă, renunţă la angajator şi lucrează pe cont propriu. Noile forme de muncă se mai practică şi în zona de comunicare, relaţii publice, precum şi a programatorilor care se angajează să efectueze proiecte punctuale, obţinute prin intermediul unor platforme online.

„Gig economy” se referă la noile forme de muncă flexibile care au apărut în ultimul timp datorită tehnologiei, precum: partajarea locului de muncă, telemuncă, munca mobilă bazată pe TIC (tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor), muncă ocazională, muncă în colaborare.

„În timpul vieţii noastre, aceste joburi, însumate – chiar dacă ele sunt foarte diverse şi dezagregate – vor deveni majoritare, vor prevala în faţa muncii cu contract individual de muncă. Este un curs al economiei care este de neoprit”, a concluzionat Moraru.

Reprezentanţii IPP au ana­lizat fenomenul „gig economy“ în România, dar şi în Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Macedonia şi Polonia, în cadrul unei conferinţe internaţionale cu tema „Adaptarea relaţiilor industriale la noile forme de muncă”, care a avut loc săptămâna trecută.

În cadrul aceluiaşi proiect, IPP a realizat o cercetare (sondaj de opinie şi focus-grupuri) cu sprijinul Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), care relevă că viitorul pieţei muncii va fi marcat de automatizare şi de penetrare a inteligenţei artificiale. Alte concluzii ale cercetării arată că 1 din 10 angajaţi (12%) din România are astăzi mai mult de un job plătit; 1 din 5 angajaţi lucrează cel puţin câteva zile pe săptămână şi de la propriul domiciliu, iar 7% lucrează în spaţii publice (gară, aeroport, cafenea ş.a.m.d.).

Mai mult, 1 din 10 nu lucrează niciodată la sediul angajatorului; 1 din 4 angajaţi a lucrat în cel puţin una dintre noile forme de muncă practicate deja în ţară, formele cele mai frecvente fiind telemunca sau munca mobilă bazată pe TIC (Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţii), respectiv munca ocazională; 2 din 5 respondenţi sunt de părere că legea actuală a muncii este restrictivă, în sensul că descurajează, mai ales din punct de vedere fiscal, practicarea de noi forme de lucru.

„Dacă statul ar fi dispus să relaxeze, respectiv să eficientizeze condiţiile de înregistrare a contractelor între două persoane fizice, de exemplu, respectiv dacă nivelul contribuţiilor în urma acestor contracte nu ar fi atât de mare, în economia românească ar apărea o nouă categorie de contribuabili”, se spune în studiu.

Citeste mai mult

Social

Spitalul Première din Timișoara, preluat de rețeaua de sănătate Regina Maria

Publicat

pe

După trei ani de prezenţă în Timişoara, Reţeaua de sănătate Regina Maria, singura care deţine trei spitale cu acreditări internaţionale, a anunţat luni că îşi consolidează expertiza medicală prin preluarea spitalului Première.

Spitalul Première dispune de ambulatoriu integrat, laborator propriu de analize medicale şi un centru performant de imagistică, dotat cu RMN si CT. Spitalul are o suprafaţă de 5.300 mp, o capacitate de 134 de paturi şi dispune de şase săli de operaţie şi bloc de naşteri. Aici au loc peste 2.500 de intervenţii chirurgicale şi 1.400 de naşteri în fiecare an. Compania are în prezent aproximativ 300 angajaţi si colaboratori, iar la finalul anului 2018 a înregistrat o cifră de afaceri de 7 milioane de euro.

Printre centrele cu o înaltă expertiză medicală ale spitalului se numără: Centrul de Medicina Fetală, Centrul de Chirurgia Endometriozei, Centrul de Chirurgie Spinală, Centrul de Chirurgia Sânului, Centrul de Chirurgie Bariatrică şi Centrul de Chirurgie Ortopedică Avansată.

Reţeaua de sănătate Regina Maria a deschis prima unitate medicală din Timişoara la sfârşitul anului 2015. Un an mai târziu, a preluat centrele medicale Dr. Grigoraş – un alt furnizor de pe plan local şi Centrele de Radioimagistică dr. Bîrsăşteanu şi Telescan.

Citeste mai mult

Social

Un stil de viață sănătos – cea mai bună prevenție împotriva demenței

Publicat

pe

Un trai sănătos reduce riscurile declanşării demenţei, recomandă Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care estimează că numărul persoanelor care suferă de acest sindrom, cauzat de cele mai multe ori de boala Alzheimer, ar urma să se tripleze până în 2050.

Vârsta constituie principalul factor de risc al declinului cognitiv, dar demenţa nu este o consecinţă naturală sau inevitabilă a bătrâneţii.

Practicarea sportului, adoptarea unei diete mediteraneene, renunţarea la fumat, reducerea consumului de alcool, ţinerea sub observaţie a diabetului şi a colesterolului, tot ceea ce înseamnă un trai sănătos reduce riscurile demenţei, arată un studiu publicat recent de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

„Dovezile ştiinţifice colectate (…) confirmă ceea ce am bănuit de ceva timp, că ce este benefic pentru inima noastră este, de asemenea, benefic pentru creierul nostru”, a punctat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-un comunicat.

OMS estimează că, din totalul populaţiei, 5-8% dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani suferă, la un moment dat, de demenţă.

Demenţa constituie o problemă de sănătate publică care progresează rapid, în contextul îmbătrânirii populaţiei, şi care afectează circa 50 de milioane de persoane pe plan global.

Potrivit previziunilor, acest număr ar urma să se tripleze până în 2050, când demenţa va afecta 152 de milioane de persoane, a avertizat OMS.

Boala Alzheimer reprezintă cea mai frecventă cauză a declanşării demenţei şi va sta la baza a 60% până la 70% dintre cazuri, potrivit agenţiei ONU.

Vârsta constituie principalul factor de risc al declinului cognitiv, dar demenţa „nu este o consecinţă naturală sau inevitabilă a bătrâneţii”, subliniază OMS.

„Ştim că există factori de risc în cazul demenţei pe care îi putem modifica”, a explicat Neerja Chowdhary, din cadrul Departamentului de sănătate mintală al OMS, într-o conferinţă de presă.

Mai multe studii recente au pus în evidenţă o legătură între dezvoltarea tulburărilor cognitive şi a demenţei şi factorii de risc legaţi de stilul de viaţă, cum ar fi sedentarismul, tabagismul, regimurile alimentare dezechilibrate şi consumul exagerat de alcool, arată această agenţie specializată a ONU.

Anumite tulburări, precum hipertensiunea, diabetul, hipercolesterolemia, obezitatea şi depresia, sunt asociate cu un risc crescut de demenţă. Alţi factori de risc care pot fi evitaţi sunt „izolarea socială şi inactivitatea cognitivă”, punctează OMS.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii face apel la punerea în aplicare a unei strategii publice pentru prevenirea acestei afecţiuni. Circa 60% dintre persoanele care suferă de demenţă trăiesc în ţări cu venituri mici sau medii, dar „aceste ţări sunt cel mai puţin pregătite pentru a face faţă acestei probleme în creştere”, a arătat Chowdhary.

Demenţa presupune costuri suplimentare pentru familii, dar şi pentru guverne, precum şi o scădere în productivitate pentru economii, potrivit OMS.

În 2015, costul social global al demenţei a fost estimat la 818 miliarde de dolari pe plan global, echivalentul a 1,1% din Produsul Intern Brut (PIB). Aceste costuri ar urma să se ridice la 2.000 de miliarde de dolari în 2050.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite