Ne găsiți și pe:

Social

Noutăți în programul Rabla pentru electrocasnice 2019. Vouchere pentru mașini de spălat vase și televizoare

Publicat

pe

Persoanele fizice vor putea achiziţiona, în acest an, prin Programul „Rabla pentru electrocasnice”, pe lângă celelalte categorii aprobate în ediţia precedentă, maşini de spălat vase şi televizoare, se arată în proiectul de Ordin privind modificarea şi completarea Ghidului de finanţare al acestui program, publicat de Ministerul Mediului.

Finanţarea se va acorda sub formă de vouchere, pentru achiziţionarea de echipamente electrice şi electronice de uz casnic.

Astfel, se vor acorda 200 de lei pentru maşini de spălat rufe cu eficienţa energetică A++, 300 lei pentru maşini de spălat rufe cu eficienţa energetică A+++, 300 lei pentru maşini de spălat vase cu eficienţa energetică A++, 400 lei pentru maşini de spălat vase cu eficienţa energetică A+++, 400 lei pentru aparate de aer condiţionat, inclusiv aparate de aer condiţionat portabile, cu eficienţa energetică la răcire (A+++/ A++), 300 lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare cu eficienţa energetică A++, 400 lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare cu eficienţa energetică A+++.

De asemenea, în schimbul predării unui echipament vechi şi pentru achiziţia unui televizor cu eficienţa energetică A, consumatorul va primi un voucher în valoare de 200 de lei, iar pentru aparat similar, dar cu eficienţă energetică A+, suma creşte la 500 de lei.

Înscrierile se vor face direct la magazin (inclusiv online), iar predarea echipamentului uzat se va realiza la momentul livrării celui nou achiziţionat.

Prima ediţie a Programului „Rabla pentru Electrocasnice” a fost lansată pe data de 19 decembrie 2018, cu un buget de 20 de milioane de lei.

Estimările Ministerului Mediului arătau, la acel moment, că peste 60.000 de echipamente electrice şi electronice de uz casnic folosite puteau fi înlocuite cu altele noi, cu consum redus de energie, prin intermediul acestui program.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Social

Noua lege a pensiilor intră în vigoare la 1 septembrie. Ce modificări vor fi

Publicat

pe

Punctul de pensie va creşte de la 1 septembrie cu 15%, la 1.265 lei, odată cu implementarea noii Legi a pensiilor, iar banii sunt prevăzuţi şi nu avem nici o sincopă în acest moment pentru această primă majorare, a declarat, duminică seara, la un post de televiziune, ministrul muncii, Marius Budăi.

Potrivit unei simulări făcute de ministru, o pensie de 803 lei va creşte de la 1 septembrie odată cu majorarea punctului de pensie cu 15% la 924 de lei, la 1 septembrie 2020 va ajunge la 1.296 de lei, iar în 2021 la 1.369 lei.

Ministrul muncii, Marius Budăi, a dat asigurări, duminică seară, într-o emisiune televizată, că sunt bani pentru cele aproximativ 5 milioane de pensii care vor intra la recalculare după noua lege a pensiilor. „La această dată sunt 4,971 milioane de pensionari”, a spus ministrul.

Ministrul muncii a făcut şi o simulare pe o pensie de 803 lei, care va creşte de la 1 septembrie odată cu majorarea punctului de pensie cu 15% la 924 de lei, la 1 septembrie 2020 va ajunge la 1.296 de lei, iar în 2021 la 1.369 lei.

„Anul acesta va fi o majorare a valorii punctului de pensie de la 1.100 de lei la 1.265 de lei, în speţă 15%. În 2021 se va majora valoarea punctului de pensie până la suma de 1.875 de lei, iar între aceste perioade, în 2020, valoarea punctului de pensie va fi la 1.775 de lei. Toate acestea vor fi în paralel cu munca pe care o avem de depus, cu ceea ce avem de făcut, cu achiziţie software, şi mai ales ne dorim să ajungem în situaţia în care să începem să simulăm, să începem să migrăm date din programul actual în noul program informatic, să începem să introducem noile formule de calcul”, a explicat Budăi.

El a precizat că odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a pensiilor mai sunt de implementat şi alte sporuri, dar şi pensiile de agricultori.
„Noi mai avem în lege de implementat acel 25% pentru pensia de urmaş, acel 10% pentru documente care nu au fost luate în calcul, sporuri din anexa 5 la Legea 215, la anexa 263, acele sporuri care nu au avut caracter permanent şi nu au constituit contribuţie, cum este acordul global şi alte sporuri. (…) Mai avem de introdus şi pensiile de agricultori a căror migrare va fi un pic mai dificilă”, a explicat oficialul.

Ministrul a subliniat că, la construcţia bugetului general consolidat pe anul 2019, a fost cuprinsă suma necesară pentru acoperirea acestei majorări de la 1 septembrie.

În ceea ce priveşte cele peste 9.300 de pensii speciale, ministrul muncii este de părere că acestea nu afectează în mod esenţial bugetul României. „Din cele 9.312 pensii (de serviciu, în iunie 2019, n.r.), undeva la 5.306 sunt la peste 10.000 de lei, iar restul de 4.000 sunt la sub 10.000 de lei. Şi o parte din aceste pensii sunt pe bază de contributivitate, completarea vine de la bugetul de stat. Din această valoare nu intră România în colaps sub nici o formă, de fapt din toată valoarea pensiilor a celor 5 milioane de pensionari nu intră România în colaps. Probabil se discută mai mult de moralitate”, a spus Budăi.

Conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice, numărul de beneficiari de pensii de serviciu (speciale) era, la finele lunii mai 2019, de 9.303 persoane.

Cei mai mulţi, respectiv 3.790, erau procurori şi judecători. Pensia medie în cazul acestora a fost de 18.180 lei, din care 16.997 lei din bugetul de stat, iar diferenţa din contribuţii, adică din bugetul asigurărilor sociale.

Mai beneficiază de pensii speciale: 849 de membri ai Corpului diplomatic şi consular, cu o pensie medie de 5.531 lei, din care 3.367 lei de la bugetul de stat; 806 de persoane cu statut de funcţionar public parlamentar, cu o pensie medie de 4.451 de lei (2.694 lei de la bugetul de stat); 1.452 de pensionari provenind din personalul aeronautic din aviaţia civilă din România, cu o pensie medie de 10.875 lei, din care 7.694 lei din bugetul de stat; 604 de beneficiari de la Curtea de Conturi, media fiind de 7.747 lei, din care 4.335 de lei din bugetul de stat; 1.802 pensionari provenind din personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, pensia medie fiind de 4.233 lei, din care 2.554 lei din bugetul de stat.

Citeste mai mult

Social

Bacalaureat 2019. Promovabilitate de 64,64 la sută, în județul Timiș

Publicat

pe

Un singur liceu din Timiş are rată de promovare de sută la sută la examenul de bacalaureat, înainte de contestaţii, Liceul Teoretic „Grigore Moisil” din Timişoara, iar trei absolvenți au obținut media zece.

Pe judeţ, promovabilitatea este de 64,64 la sută, înainte de contestaţii.

Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş, la Liceul Teoretic ”Grigore Moisil” din Timişoara a fost înregistrată o promovabilitate de sută la sută, la examenul de bacalaureat, înaintea contestaţiilor.

Pe locul al doilea se situează Colegiul Naţional Bănăţean din Timişoara (98,65 la sută), urmat de Colegiul Naţional ”C.D. Loga” din Timişoara (98,56 la sută).

În Timiş, trei elevi au obţinut la bacalaureat, media maximă. Aceştia sunt Oana Lepa, de la Colegiul Naţional ”C.D. Loga” din Timişoara, Darian Vodă, de la Colegiul ”Iulia Haşdeu” din Lugoj şi Adriana Camelia Zahariuc, de la Liceul Pedagogic ”Carmen Sylva” din Timişoara.

la Liceul Tehnologic „Petre Mitroi” din Biled, promovabilitatea a fost zero.

Citeste mai mult

Social

Studiu. „Gig economy“ ia amploare în România

Publicat

pe

Un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice pe parcursul a mai bine de un an relevă că noile forme de muncă, cunoscute sub denumirea de „gig economy”, capătă amploare şi în România, iar IPP recomandă statului să ofere un cadru legal suplu pentru astfel de contribuabili.

Aceste noi forme de muncă sunt fie munca la distanţă bazată pe TIC (tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor), fie munca pe bază de proiect, fie munca în colaborare şi au ca numitor comun o mai mare flexibilitate şi faptul că ies din cadrul rigid al unui contract individual de muncă.

„Cred că în timpul vieţii noastre formele tradiţionale de muncă – reprezentate de contractul individual de muncă – vor fi estompate, vor ajunge să reprezinte sub 50%, devenind minoritare. Oricum este pe cale de dispariţie această mentalitate pe care o aveau părinţii noştri – că termini liceul sau facultatea, te angajezi la un loc de muncă, eventual mai avansezi puţin în cadrul acelei companii sau întreprinderi şi ieşi la pensie din acel loc de muncă. Astăzi discutăm în medie, cel puţin la nivel european, de schimbarea locului de muncă la fiecare cinci ani. (…) Aceasta arată o mobilitate foarte mare, dar şi faptul că unele dintre aceste mobilităţi nu mai vin în cadrul unor contracte individuale de muncă”, a explicat pentru Agerpres directorul IPP, Adrian Moraru.

Spre exemplificare, el a precizat că fenomenul de „gig economy” este cel mai vizibil în cazul Uber. Există însă şi alte situaţii: bucătari sau coafeze care, după ce au lucrat timp de cinci-şase ani într-un loc de muncă de tip clasic şi şi-au creat o clientelă, renunţă la angajator şi lucrează pe cont propriu. Noile forme de muncă se mai practică şi în zona de comunicare, relaţii publice, precum şi a programatorilor care se angajează să efectueze proiecte punctuale, obţinute prin intermediul unor platforme online.

„Gig economy” se referă la noile forme de muncă flexibile care au apărut în ultimul timp datorită tehnologiei, precum: partajarea locului de muncă, telemuncă, munca mobilă bazată pe TIC (tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor), muncă ocazională, muncă în colaborare.

„În timpul vieţii noastre, aceste joburi, însumate – chiar dacă ele sunt foarte diverse şi dezagregate – vor deveni majoritare, vor prevala în faţa muncii cu contract individual de muncă. Este un curs al economiei care este de neoprit”, a concluzionat Moraru.

Reprezentanţii IPP au ana­lizat fenomenul „gig economy“ în România, dar şi în Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Macedonia şi Polonia, în cadrul unei conferinţe internaţionale cu tema „Adaptarea relaţiilor industriale la noile forme de muncă”, care a avut loc săptămâna trecută.

În cadrul aceluiaşi proiect, IPP a realizat o cercetare (sondaj de opinie şi focus-grupuri) cu sprijinul Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), care relevă că viitorul pieţei muncii va fi marcat de automatizare şi de penetrare a inteligenţei artificiale. Alte concluzii ale cercetării arată că 1 din 10 angajaţi (12%) din România are astăzi mai mult de un job plătit; 1 din 5 angajaţi lucrează cel puţin câteva zile pe săptămână şi de la propriul domiciliu, iar 7% lucrează în spaţii publice (gară, aeroport, cafenea ş.a.m.d.).

Mai mult, 1 din 10 nu lucrează niciodată la sediul angajatorului; 1 din 4 angajaţi a lucrat în cel puţin una dintre noile forme de muncă practicate deja în ţară, formele cele mai frecvente fiind telemunca sau munca mobilă bazată pe TIC (Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţii), respectiv munca ocazională; 2 din 5 respondenţi sunt de părere că legea actuală a muncii este restrictivă, în sensul că descurajează, mai ales din punct de vedere fiscal, practicarea de noi forme de lucru.

„Dacă statul ar fi dispus să relaxeze, respectiv să eficientizeze condiţiile de înregistrare a contractelor între două persoane fizice, de exemplu, respectiv dacă nivelul contribuţiilor în urma acestor contracte nu ar fi atât de mare, în economia românească ar apărea o nouă categorie de contribuabili”, se spune în studiu.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite