Ne găsiți și pe:

Fonduri europene

Fonduri europene pentru viticultori. Cum puteți obține banii

Publicat

pe

Viticultorii pot accesa fonduri pentru modernizarea şi reconversia suprafeţelor cu viţă-de-vie prin intermediul Programului Naţional de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019-2023.

Beneficiari sunt producătorii viticoli, persoane fizice sau juridice, care deţin şi/sau exploatează suprafeţe de viţă-de-vie cu soiuri nobile. Sprijinul financiar maxim este de 75% din valoarea costurilor restructurării.

Producătorii din România îşi pot moderniza sau restructura plantaţiile cu viţă-de-vie cu sprijin financiar european. Fondurile pot fi accesate prin Programul Naţional de Sprijin (PNS) în Sectorul Vitivinicol 201-2023 în temeiul OMADR nr. 1508/ 2018. „Prin accesarea acestei măsuri, viticultorii au posibilitatea să-şi restructureze sau modernizeze suprafeţele cu viţă-de-vie pentru ca astfel să corespundă cerinţelor actuale ale pieţei”, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Restructurarea plantaţiilor se poate realiza prin reconversia soiurilor, inclusiv prin supraaltoire, reamplasarea parcelelor viticole, replantarea ca urmare a defrişării obligatorii a plantaţiilor viticole din motive sanitare sau fitosanitare, proiectarea, instalarea sau înlocuirea sistemului de susţinere pentru conducere şi palisaj, modernizarea formei de conducere a viţei-de-vie prin trecerea de la cultura joasă la cultura semiînaltă şi înaltă, modernizarea sistemului de susţinere prin înlocuirea sârmelor şi instalarea a trei rânduri de sârme, dintre care minimum două duble la sistemul pentru conducere şi palisaj în vederea susţinerii butucilor şi conducerea lăstarilor, instalarea de sisteme de irigaţii prin picurare, inclusiv pentru viticultorii care au accesat programele anterioare de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole. Sprijinul financiar maxim prevăzut în ordinul Ministerului Agriculturii este de 75% din valoarea costurilor restructurării, iar beneficiari sunt producătorii viticoli, persoane fizice sau juridice, care deţin şi/sau exploatează suprafeţe de viţă-de-vie cu soiuri nobile.

Parcelele viticole pentru care se vor întocmi planuri individuale de restructurare trebuie să fie înscrise în Registrul Plantaţiilor Viticole, suprafaţa minimă a planului individual să fie de 0,50 ha, iar suprafaţa minimă a parcelei viticole care poate beneficia de sprijin la restructurare/reconversie să fie de 0,10 ha. Persoanele fizice pot solicita sprijin pentru o suprafaţă de maximum 20 de hectare de cultură, în cazul în care nu sunt înregistrate fiscal, şi pentru un maxim de 200 de hectare pentru persoanele fizice înregistrate fiscal şi pentru persoanele juridice.

În perioada 2019-2023, România îşi propune să restructureze, anual, o suprafaţă de viţă-de-vie de aproximativ 1.000-1.800 hectare, ceea ce ar reprezenta un procent anual de 0,5%-1% din suprafaţa viticolă totală. În perioada anterioară de programare, 2014-2018, în România a fost supusă măsurii de restructurare/reconversie o suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie de 16.235 de hectare.

Potrivit APIA, din PNS al României se mai acordă ajutoare pentru următoarele măsuri: ajutor financiar la plata primelor de asigurare a recoltei pentru suprafeţele cu soiuri de struguri pentru vin, investiţii în sectorul vinicol, ajutor financiar pentru distilarea subproduselor, promovarea vinurilor.

România ocupa, în 2017, locul 5 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu viţă-de-vie, cu 184.000 de hectare, fiind contabilizate nu mai puţin de 854.000 de exploataţii viticole cu o suprafaţă medie de 0,2 ha, potrivit Eurostat. Tot Oficiul European de Statistică – Eurostat plasa însă ţara noastră pe locul 8 într-un clasament al suprafeţelor viticole de pe care se pot obţine vinuri de calitate.

Fonduri europene

Atenționare Greenpeace: Programul „Casa verde“, blocat

Publicat

pe

Deși programul pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice a fost anunțat în 2018, până acum nici un cetățean nu a primit finanțare pentru a produce energie din surse regenerabile și nu a fost instalat nici un sistem fotovoltaic, susține Greenpeace.

O parte din bani au fost folosiți deja pe cheltuieli colaterale, precum dezvoltarea unei platforme informatice, publicitate sau salariile echipei de proiect.

Programul „Casa Verde Fotovoltaice” al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) nu a ajutat încă nici măcar un cetăţean să îşi producă singur energia din surse regenerabile, nefiind instalat nici măcar un sistem fotovoltaic.

„Anunţat la mijlocul lui 2018, programul «Casa Verde Fotovoltaice» al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) nu a ajutat încă nici măcar un cetăţean să devină prosumator, adică să îşi producă singur energia din surse curate. Mai mult, conform informaţiilor furnizate, la solicitarea Greenpeace România, AFM şi Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA), peste 13 milioane de euro sunt alocaţi în proiect (şi, probabil, parţial cheltuiţi) unor cheltuieli colaterale precum dezvoltarea unei platforme informatice, publicitate sau salariile echipei de proiect“, se arată într-un comunicat al Greenpeace.

Programul Naţional „Casa Verde Fotovoltaice“ prevede instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională. Bugetul alocat acestui program este de 656 de milioane de lei, din care 536 de milioane de lei prin Programul Operaţional Regional (POR) şi 120 de milioane de lei de la AFM.

Finanţarea oferită prin programul „Casa Verde Fotovoltaice” este una generoasă, respectiv maximum 20.000 de lei pentru un sistem fotovoltaic de minimum 3 kW pentru persoanele fizice interesate să îşi producă singure energia electrică.

„Peste 25.000 de cetăţeni din întreaga ţară s-au înscris pentru a obţine finanţare. Din păcate, viteza cu care AFM derulează acest proiect este foarte redusă, nefiind instalat încă nici măcar un sistem fotovoltaic“, arată organizația.

Mai mult, potrivit sursei citate, programul are cheltuieli indirecte inadmisibil de mari, 13% dintre fonduri (peste 13 milioane de euro) fiind folosite, conform informaţiilor de la AFM şi MLPDA, pe dezvoltarea aplicaţiei informatice care gestionează înscrierile, informare şi publicitate, audit, salarii, bani cu care AFM ar fi putut să finanţeze alte peste 3.000 de instalaţii fotovoltaice.

„Este de neînţeles cum o autoritate publică care gestionează bugete uriaşe nu a mai comunicat oficial pe acest subiect urmărit de zeci de mii de beneficiari din 6 noiembrie 2019“, a declarat Marian Mândru, coordonator de campanie la Greenpeace România.

Citeste mai mult

Fonduri europene

Programul „Casa verde“ se reia. Care sunt noutățile

Publicat

pe

Programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională va fi reluat începând cu data de 6 noiembrie 2019, ora 10:00, dată de la care instalatorii validaţi vor putea să continue înscrierea persoanelor fizice în aplicaţia informatică, informează Administraţia Fondului de Mediu (AFM).

AFM precizează că persoanele fizice care nu au depus şi nu au înregistrat documentele la instalatorii validaţi până în data de 10 septembrie vor avea posibilitatea de a depune la instalatori documentele solicitate, cu condiţia ca acestea să fie valabile la data înregistrării în aplicaţia informatică. De precizat că lista instalatorilor validaţi la care se pot înscrie persoanele fizice este disponibilă pe site-ul AFM: https://www.afm.ro/main/programe/sisteme_fotovoltaice/2019/lista_instalatori_contracte_semnate-2019_09_05.pdf.

Cei înscrişi şi acceptaţi în program primesc până la 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, în limita sumei de 20.000 lei. Suma finanţată de AFM se scade de către instalatorul validat din valoarea totală a facturii, iar diferenţa se suportă de către beneficiarul final, din surse financiare proprii.

Valoarea totală a finanţării acordate pentru acest program se ridică la aproximativ 656 milioane de lei, sumă din care 536 milioane de lei sunt alocaţi prin Programul Operaţional Regional.

Scopul programului îl reprezintă creşterea eficienţei energetice, îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin utilizarea sistemelor de panouri fotovoltaice.

Citeste mai mult

Fonduri europene

APIA începe plata avansului subvențiilor pe suprafață săptămâna viitoare

Publicat

pe

Fermierii care au depus cereri unice de plată vor primi în avans, începând de miercuri, 16 octombrie, 70% subvenţiile pe suprafaţă şi până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală, a anunţat, marţi, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Astfel, avansul pentru plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), este de 102,6082 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare (inclusiv 5 ha) şi peste 5 hectare şi până la 30 de hectare inclusiv va fi de 48,7127 euro//ha), plata pentru înverzire (59,3201 euro/ha), iar plata pentru tinerii fermieri (31,2477 euro/ha).

Pentru speciile ovine/caprine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehic, plafonul alocat este de 17,7173 euro/animal.

Avansul se va acorda în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2019, iar din 1 decembrie 2019, APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei între plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, în timp ce pentru plăţile schemelor finanţate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) cursul de schimb valutar este de 4,6635 lei/euro. Acesta a fost stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31 decembrie 2018.

Pe 30 septembrie, ministrul Agriculturii, Petre Daea, declara că aproape 300.000 de dosare au fost procesate dintr-un total de 900.000, pentru acordarea subvenţiilor în avans în agricultură.

Potrivit datelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), peste 846.600 cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane hectare au fost depuse până la data de 15 mai, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, aferente anului 2019. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194.695,83 hectare, fapt care confirmă tendinţa de comasare a terenurilor, notează APIA.

Suma totală alocată României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în 2019 se ridică la 1,94 miliarde de euro.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite