Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Psihologie

DEZVOLTARE PERSONALĂ. Valorile noastre – standardele după care ne ghidăm viața   

Publicat

pe

Când spunem că ne place sau iubim pe cineva, experimentăm atracția interpersonală – forța plăcerii sau a iubirii noastre pentru o altă persoană. Analiza psihologică se poate aplica oricăror tipuri de relații. Atracția interpersonală apare între prieteni, membri ai familiei, în atracția romantică și între persoane în general, în orice context de viață.

Potrivit cunoscutului psiholog român Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), în primele 30 de secunde de întâlnire cu cineva, ambele persoane acordă o atenție deosebită comunicării secundare, însă devenim atrași de alți oameni atunci când valorile noastre se potrivesc, fie că este vorba de statutul nostru socio-economic, de dorința noastră de a învăța și evolua, sau de bucuria noastră de a petrece timpul cu familia sau cu prietenii.

“Deși se spune uneori că „frumusețea este în ochii privitorului” (adică fiecare persoană are propria lui idee despre ceea ce este frumos), acest lucru nu este complet adevărat. Există o bună înțelegere între oameni, inclusiv copii, și în cadrul și între culturi, cu privire la oameni care sunt cei mai atrăgători fizic. Acest acord se datorează parțial normelor comune în cadrul culturilor cu privire la ceea ce este atractiv, care poate varia desigur între culturi, dar se datorează și predispozițiilor evolutive de a participa și de a fi influențat de caracteristicile specifice ale altora. Aceasta tendință este prezentă în orice tip de relații interpersonale, dar, mai ales, în cele de cuplu. Tot ceea ce ne-a plăcut sau nu ne-a plăcut vreodată, a fost rezultatul valorii pe care am acordat-o obiectului, persoanei sau experienței respective. Când oamenii tind să vorbească despre o valoare pe care o deține un individ, ei vorbesc despre idealurile și convingerile individului pe care le consideră mai importante și mai demne de menționat decât altele, respectiv vorbesc despre idealurile și convingerile lor personale pe care le regăsesc în celălalt”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Totodată, specialistul este de părere că valorile noastre sunt standardele după care ne ghidăm viața, obiectivele și ne menținem motivația. Când avem o valoare principală legată de un anumit aspect al identității noastre, cum ar fi sportul/sănătatea de exemplu, nu suntem dispuși să renunțăm la acel aspect al identității noastre, indiferent de ceea ce spun sau fac oamenii despre asta. Este posibil chiar ca, în extremis, unele persoane să prețuiască lucrurile și contextele mai mult decât propria lor viață.

“Valorile fiecărei persoane sunt diferite și fiecare valoare are o anumită importanță și o forță diferită pentru acea persoană. Când ne îndrăgostim, este foarte evident că persoana de care ne îndrăgostim ”ar trebui” (asta căutăm în mod inconștient) să se potrivească valorilor noastre. Avem propriul nostru cadru de realitate care atribuie valori diferite oamenilor, locurilor și lucrurilor. Acest lucru este foarte evident, de exemplu, la o femeie care ”întâlnește” doar bărbați bogați sau ”întâlnește” doar bărbați care știu s-o respecte, un bărbat scund care nu s-ar putea imagina niciodată cu o femeie înaltă, un bărbat care ”întâlnește” doar femei gospodine și casnice sau femei de carieră, care-l provoacă și pe el să crească. Având fiecare valori specifice de viață, pur și simplu nu ne pasă aproape deloc de ceea ce este diferit de ceea ce căutăm”, afirmă psihologul Laura Maria Cojocaru.

Totuși, ceea ce am putea iubi un an poate fi diferit de ceea ce am putea iubi cinci ani în viitor. Care ar fi motivele?

Pe măsură ce experimentăm lucruri noi în viață, sistemele noastre de valori se schimbă în raport cu ceea ce erau, deci putem căuta ceva destul de diferit. Dacă valorile partenerului nostru evoluează diferit de ale noastre, s-ar putea să ne reîndrăgostim (dacă ”flacăra” s-a mai stins) sau să ne pierdem cu totul interesul, deoarece fiecare persoană are propria concepție despre lume și fiecare evoluează în timpul lui, în felul lui și în direcția lui.

“De obicei, căutăm lucruri pe care le percepem ca având o valoare egală sau mai mare cu ceea ce ne definește pe noi și pierdem atracția pentru lucrurile pe care le considerăm mai ”mici”. În mod obișnuit, nu implicăm lucruri despre care considerăm că au o valoare mai mică decât percepția noastră de sine, dar suntem foarte reactivi la lucrurile pe care le percepem ca fiind ”mai mari”. Valoarea este un sistem metric intern de demnitate, care este relativ la percepția cu privire la valoarea celorlalți. Este similar cu statutul social. Aproape fiecare individ are o strategie socială pe termen lung de construire a valorii. Cu cât valoarea este percepută mai mare, cu atât este mai mare atracția față de obiect, context, persoană. Deci, cu cât pare mai greu de obținut, cu atât crește tentația. Când doi oameni se îndrăgostesc, este pentru că valoarea de tip X atrage valoare de tip X. Însă, atenție că nu toate valorile pe care le pun oamenii în prim plan sunt și valori care ne cresc, care ne aduc starea de bine, de împlinire interioară. Pe scurt, nu toate valorile primordiale sunt neapărat și sănătoase”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

Recomandările psihologului Laura Maria Cojocaru

Verifică dacă, ceea ce te motivează să cauți și să menții lângă tine un anumit tip de persoane, este fundamentat pe valori pozitive/utile. De exemplu: sănătate, iubire, respect, libertate, acceptare, flexibilitate, susținere emoțională, iertare, recunoștință, comunicare, negociere, învățare continuă, implicare în muncă, responsabilizare, timp liber de calitate etc.

Verifică dacă valorile (poate că sunt deja pozitive/utile) care te motivează să iei anumite decizii, să faci anumite acțiuni, să te înconjori de anumiți oameni, sunt puse în ordinea sănătoasă a priorităților. De exemplu, dacă pui munca sau banii preponderent înaintea sănătății, s-ar putea ca banii făcuți să ajungi să-i folosești pe tratamente. Dacă pui părerea familiei extinse înaintea nevoilor din cuplu tău, s-ar putea să rămâi singur. Dacă pui timpul cu prietenii, distracțiile sau munca înaintea nevoii timpului de cuplu de calitate, s-ar putea să rămâi fără cuplu. Dacă pui confortul material înaintea iubirii, s-ar putea să fii o persoană nefericită toată viața.

“Dacă dorești să atragi lângă tine oameni de valoare, care să te ajute să-ți atingi cât mai mult potențialul interior și să trăiești starea de împlinire și bucurie, caută să-ți îmbunătățești sistemul de valori și ierarhia acestuia (ce este cu adevărat important, cât și în ce contexte)”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică.

foto: Pixabay

Psihologie

DEZVOLTARE PERSONALĂ. Cinci sfaturi pentru gestionarea inteligenței emoționale în relația de cuplu

Publicat

pe

Cheia pentru ca un cuplu să fie fericit și durabil se află în calitatea legăturii emoționale dintre cele două persoane. Nu este vorba doar despre chimie sau compatibilitate, cât mai ales despre capacitatea de a gestiona propriile emoții și pe ale partenerului. O relație sănătoasă nu este lipsită de conflicte, ci este definită de modul în care partenerii trec prin ele.

Partenerii cu o inteligență emoțională scăzută tind să se confrunte cu dificultăți în relația de cuplu. Greutatea de a-și înțelege propriile emoții sau ale partenerului, poate transforma o conversație care ar trebui să fie constructivă în una dificilă și epuizantă.

Angela Nuțu, psihoterapeut și coach: “Niciunul dintre noi nu este perfect, așa că nici relațiile nu sunt perfecte. Indiferent de persoana cu care ne implicăm, odată ce faza inițială de atracție intensă dispare și nu mai suntem „amețiți” de chimia dintre noi, partenerul nostru nu va reacționa întotdeauna așa cum ne dorim. Este suficient să declanșeze o rană veche, să ne amintească inconștient de o durere ascunsă, și vom suferi – iar de multe ori, această suferință se transformă în furie. Dacă nu știm să ne gestionăm propriile emoții, ajungem să ne învinovățim partenerul pentru ce ni se întâmplă și să încercăm să-l forțăm să se schimbe, doar ca să evităm să ne confruntăm iat cu sentimentele noastre.”

Pentru a gestiona aceste situații inevitabile în orice relație de cuplu, avem nevoie de cei cinci piloni ai inteligenței emoționale.

Conștientizarea de sine

Conștientizarea de sine în relația de cuplu implică capacitatea fiecărui partener de a fi conștient de propriile emoții, gânduri și nevoi. Este important ca fiecare partener să-și cunoască propriile emoții și să-și exprime deschis dorințele și așteptările în cadrul relației. Această conștientizare poate ajuta la evitarea conflictelor și la creșterea intimității emoționale.

Autoreglarea emoțională

Autoreglarea emoțională în relația de cuplu implică capacitatea de a gestiona și controla propriile emoții într-un mod sănătos și constructiv. Acest lucru înseamnă să putem răspunde la provocări sau conflicte fără a ne lăsa copleșiți de furie sau anxietate. Prin autoreglare emoțională, putem menține o comunicare deschisă și constructivă cu partenerul nostru și putem gestiona conflictele într-un mod matur și eficient.

Empatia

Empatia în relația de cuplu este esențială pentru construirea unei conexiuni emoționale profunde. Capacitatea de a înțelege și de a simți emoțiile partenerului nostru ne ajută să fim mai receptivi și mai sensibili la nevoile și dorințele sale. Prin practicarea empatiei în relație, putem crea un spațiu sigur și de înțelegere reciprocă, care contribuie la consolidarea legăturii noastre.

Motivația

Motivația în relația de cuplu se referă la determinarea de a lucra împreună pentru îndeplinirea obiectivelor comune și menținerea unei relații sănătoase și satisfăcătoare. Aceasta implică dedicarea și angajamentul de a investi timp și energie în dezvoltarea relației, precum și în depășirea dificultăților care pot apărea pe parcurs. Motivația comună poate alimenta creșterea și evoluția continuă a relației de cuplu.

Abilitățile sociale

Abilitățile sociale în relația de cuplu se referă la capacitatea de a comunica eficient, de a rezolva conflictele și de a construi și menține o legătură puternică și armonioasă. Aceasta implică ascultarea activă, exprimarea sinceră a sentimentelor și nevoilor, precum și capacitatea de a fi deschiși și receptivi la perspectiva partenerului nostru.

“Îmbunătățirea inteligenței emoționale necesită exercițiu și răbdare. Recomand adesea oamenilor cu care să lucrez să își dezvolte capacitatea de auto-reflecție, să își exprime nevoile clar, fără agresivitate sau pasivitate, și să asculte activ, fără a întrerupe sau judeca. Relațiile nu sunt perfecte, dar cu inteligență emoțională, ele pot deveni mai autentice, mai armonioase și mai împlinite”, concluzionează Angela Nuțu.

Angela Nuțu este Psihoterapeut și unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România, Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză. Are experiență de peste 10 ani în domeniul comunicării și al instruirii adulților și de peste 15 ani în domeniul antreprenoriatului și al afacerilor. Membru Fondator al Asociației Române de Coaching, Formator acreditat ANC, Trainer acreditat NLP și  Psihoterapeut.

Citeste mai mult

Psihologie

DEZVOLTARE PERSONALĂ. 5 sfaturi ca să fii mai fericit

Publicat

pe

De multe ori vorbim despre fericire, suntem într-o continuă căutare, însă foarte rar găsim timp pentru a o defini cu adevărat.

Dintr-un punct de vedere filozofic, conceptul de fericire este deseori legat de ideea de a duce o „viaţă bună”, înfloritoare, plină de virtuți şi de excelenţă, mai degrabă decât de trăirea unor emoţii. Din perspectivă psihologică însă, fericirea este o stare mentală şi emoţională de bunăstare, legată de trăirea unor emoţii pozitive, dar care să aibă şi un sentiment de însemnătate şi satisfacţie, ca urmare a trăirii vieţii.

Mulți dintre noi presupun greșit că evenimentele majore din viață, fie ele pozitive sau negative, vor avea un impact de durată asupra fericirii noastre – de exemplu, câștigarea la loto sau pierderea unui loc de muncă. Cu toate acestea, studiile indică faptul că, după o perioadă relativ scurtă, oamenii tind să revină la un nivel emoțional similar celui dinaintea evenimentului.

Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, afirmă „Circumstanţele sunt responsabile de doar 10% din nivelul personal de fericire. Studiile au demonstrat că, fără să ţinem cont de ce li se întâmplă oamenilor – fie că îşi pierd un membru sau câştigă la loto – nivelul lor de fericire tinde să revină la cel de dinainte de eveniment în aproximativ 2 luni. Acest fenomen se numeşte banda de alergare hedonică sau adaptarea hedonistă”.

Cercetările sugerează că aproximativ 50% din fericirea pe care o putem atinge aceasta este influențată de biologia noastră, în special prin trăsăturile de personalitate care sunt, în mare măsură, determinate genetic.

Aceste trăsături includ factori precum sociabilitatea, stabilitatea emoțională, activitatea și cinstea, care contribuie la felul în care experimentăm și exprimăm fericirea. De exemplu, persoanele cu o personalitate extrovertită sau stabile emoțional tind să aibă o viață mai satisfăcătoare și o capacitate mai mare de a face față stresului

Restul de 40% din fericirea noastră depinde de acțiuni și comportamente, precum alegerile zilnice, gândurile și relațiile pe care le avem. În această categorie intră crearea unor rutine sănătoase, dar și angajamentul în acte de  altruism sau ajutor față de ceilalți, care pot întări sentimentul de împlinire.

Chiar și simpla schimbare a activităților zilnice sau a mediului în care trăim poate să influențeze semnificativ starea de bine.

Astfel, deși genele noastre joacă un rol important în predispozițiile pentru fericire, alegerile și comportamentele conștiente pot contribui în mod semnificativ la îmbunătățirea acesteia:

1.Dezvoltă relații autentice. Oamenii care au relații apropiate cu familia și prietenii sunt de obicei mai fericiți. Interacțiunile sociale sunt esențiale pentru bunăstarea generală.

2.Experiențe noi și aventuri. În loc să te concentrezi doar pe bunuri materiale, încearcă să îți creezi amintiri prin experiențe. Acestea pot include călătorii, hobby-uri noi sau orice activitate care îți aduce bucurie. Când trăiești momente memorabile, savurându-le cu toți simțurile, crești nivelul de fericire, deoarece aceste experiențe te conectează la viață într-un mod autentic.

3.Ajută-i pe alții. Fericirea poate fi cultivată și prin acte de altruism. Studiile arată că cei care ajută pe alții — fie prin voluntariat, donații sau gesturi mici de bunătate — se simt mai împliniți și mai fericiți. Generozitatea întărește relațiile sociale și contribuie la un sentiment profund de satisfacție.

4.Adoptă o perspectivă pozitivă asupra adversității. Chiar și în fața dificultăților, oamenii care reușesc să-și regăsească sensul și să învețe din experiențele negative sunt, de obicei, mai fericiți. Adversitatea poate contribui la creșterea rezilienței, la dezvoltarea unei perspective mai largi asupra vieții și la întărirea optimismului.

5.Practică recunoștința. Recunoștința este un instrument puternic pentru creșterea fericirii. Mulți oameni care practică recunoștința regulat se simt mai fericiți și au o calitate a somnului mai bună. Poți începe prin a-ți nota lucrurile pentru care ești recunoscător, ceea ce îți poate schimba perspectiva asupra vieții. Studiile arată că cei care au practicat acest obicei timp de 6 săptămâni au raportat un nivel mai ridicat de fericire și o reducere a stresului și depresiei.

„Fericirea nu este o destinație finală, ci o practică continuă.Investind timp în activități care contribuie la dezvoltarea personală, în crearea de experiențe și în cultivarea unei perspective pozitive, putem să ne creștem considerabil nivelul de fericire pe termen lung”, ne asigură Eugen Popa.

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.

Citeste mai mult

Psihologie

Crăciunul în era consumerismului. Cum să scăpăm de stresurile din preajma sărbătorilor

Publicat

pe

De la începutul lunii decembrie, pare că toată lumea intră într-o frenezie. Pe măsură ce trece timpul, decorațiunile de Crăciun își fac apariția din ce în ce mai devreme în magazinele din întreaga țară.

Sărbătoarea generozității, conexiunii și păcii se transformă an de an în exces, agitație și stres. Cultura consumerismului asociată Crăciunului are un impact semnificativ asupra psihicului nostru, influențând atât starea noastră de bine, cât și percepția asupra sărbătorii. Acest fenomen este alimentat de așteptările sociale, marketingul agresiv și presiunea de a „trăi sărbătorile perfect.”

Angela Nuțu, psihoterapeut și coach: „Sărbătorile de iarnă reprezintă o perioadă plină de contraste emoționale. Pe de o parte, ele promit bucurie, conexiune și liniște, dar, în realitate, pentru mulți dintre noi, sunt asociate cu stres, presiuni sociale și epuizare emoțională. De la începutul lunii decembrie, suntem bombardați cu mesaje de marketing care ne îndeamnă să cumpărăm: cadouri „perfecte,” brazi „ideali” și decorațiuni „ca în reviste.” În această goană, mulți dintre noi simțim o presiune constantă să facem mai mult, să cheltuim mai mult și să arătăm că „ne descurcăm..”

Schimbarea de la tradiție la consumerism a fost graduală și strategică. În anii 1930, imaginea lui Moș Crăciun a fost popularizată de campanii publicitare ale unor branduri de renume, care au transformat un simbol din folclor într-o figură comercială. Aceasta a fost doar începutul unei exploatări sistematice a spiritului Crăciunului pentru a încuraja consumul.

După al Doilea Război Mondial, creșterea economică a dus la o accentuare a consumerismului. Crăciunul a devenit un pretext ideal pentru a vinde produse, de la cadouri și haine până la decorațiuni și tehnologii de ultimă generație.
Normele sociale și culturale au contribuit și ele la acest fenomen. A oferi cadouri scumpe sau a organiza mese festive a devenit un simbol al succesului și al afecțiunii, făcându-i pe mulți să se simtă obligați să cheltuiască mai mult decât își permit.

În acest fel pentru tot mai multe persoane, Crăciunul a devenit o perioadă de:

Stres financiar: Cheltuielile exagerate pe cadouri, decoruri și petreceri pot crea un dezechilibru în buget, ducând la anxietate și chiar la sentimente de vinovăție.

Perfecționism: Dorința de a avea „sărbători perfecte” pune o presiune uriașă asupra noastră.

Singurătate: Pentru cei care nu au familie sau prieteni apropiați, Crăciunul poate amplifica sentimentul de izolare. Rețelele sociale și reclamele care glorifică imaginea „Crăciunului în familie” contribuie la accentuarea aceastei dureri emoționale.

Anxietate socială: Întâlnirile de familie sau evenimentele festive pot fi copleșitoare pentru cei care se confruntă cu probleme de relaționare sau cu traume nerezolvate.

Există însă și câteva modalități simple prin care poți depăși această perioadă cu mai puțin stres și mai multă liniște interioară și bucurie.

Iată câteva sugestii care te pot ajuta să depășești agitația și consumerismul specific sărbătorilor, păstrând în același timp bucuria și pacea specifice acestor zile:

Planifică bugetul și respectă-l. Stabilește o sumă clară pentru cadouri și cheltuieli festive. Evită achizițiile impulsive care pot adăuga și mai mult stres financiar.

Alege cadouri personale și semnificative. Optează pentru daruri care arată afecțiune și implicare, precum experiențe, obiecte handmade sau gesturi simbolice.

Fii conștient de propriile așteptări. Mulți dintre noi pun presiune pe sine să aibă sărbători perfecte. Încearcă să fii conștient de aceste așteptări și să le relativizezi. Întreabă-te ce înseamnă cu adevărat pentru tine sărbătorile și care sunt momentele care te fac să te simți cu adevărat bine, nu doar ce se presupune că trebuie să faci.

Recunoaște presiunile sociale. Învață să spui „nu” invitațiilor sau cerințelor care îți depășesc limitele emoționale sau financiare.

Fă o pauză de la tehnologie. În perioada sărbătorilor,  rețelele sociale și e-mailurile pot crea o stare constantă de anxietate. Încearcă să îți limitezi timpul petrecut online și fii mai prezent în ceea ce se întâmplă în viața ta.

„Aceste mici schimbări de perspectivă ne pot ajuta să trecem prin această perioadă a sărbătorilor într-un mod mai calm, mai echilibrat și mai conștient de ceea ce contează cu adevărat. Pentru a trece cu bine peste acest „vârtej” de consumerism și agitație, trebuie să învățăm să stabilim limite clare, să ne concentrăm pe ceea ce este cu adevărat important și să punem accent pe calitatea relațiilor, nu pe cantitatea lucrurilor materiale”, concluzionează Angela Nuțu.

Angela Nuțu este Psihoterapeut și unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România, Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză. Are experiență de peste 10 ani în domeniul comunicării și al instruirii adulților și de peste 15 ani în domeniul antreprenoriatului și al afacerilor. Membru Fondator al Asociației Române de Coaching, Formator acreditat ANC, Trainer acreditat NLP și  Psihoterapeut.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite