Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Timp Liber

Nicoleta Nucă, Liviu Teodorescu, Guess Who şi Alexandra Stan ne cântă de Ziua Timișoarei

Publicat

pe

Manifestările vor debuta miercuri, 3 august 2016, de la ora 09.00, în Piaţa Petru Maior, cu o depunere de coroane la bustul colonelului Virgil Economu, cel care s-a aflat în fruntea trupelor române care au intrat în Timişoara, la 3 august 1919.

De la ora 10.00, în Piaţa Unirii, va avea loc o ceremonie publică prin care se vor marca 97 de ani de la unirea Banatului cu România şi, totodată, de la instaurarea administraţiei româneşti în Timişoara.

La ora 13.00 va avea loc întrunirea în şedinţă festivă a Consiliului Local al Municipiului Timişoara, în Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Timişoara.

De la ora 20.00, în Piaţa Victoriei, vor avea loc concerte cu: Nicoleta Nucă, Liviu Teodorescu, Guess Who şi Alexandra Stan.

Joi, 4 august 2016, tot în Piaţa Victoriei, începând cu ora 19.00, iubitorii de blues şi jazz sunt invitaţi la Festivalul Blues pentru Timişoara.

Pe tot parcursul zilei de vineri, 5 august 2016, sunt programate manifestări sportive dedicate zilei oraşului nostru, iar de la ora 20.00, în Parcul Rozelor, va avea loc un spectacol folcloric.

Ziua Timişoarei, 3 August, a devenit ziua oraşului nostru prin Hotărârea de Consiliu Local  nr. 217 din 1999. Prin această hotărâre se marchează ca zi a oraşului momentul intrării trupelor româneşti în Timişoara, la 3 august 1919 şi instaurarea administraţiei româneşti.

În ultimii ani, de Ziua Timişoarei, municipalitatea a oferit timişorenilor momente de bucurie şi destindere cu ocazia zilei oraşului lor.

3 august – miercuri

Piaţa Petru Maior

09.00  Depunere de coroane  la bustul colonelului Virgil Economu

Piaţa Unirii

10.00 Ceremonie publică organizată cu sprijinul Garnizoanei Timişoara, care va marca momentul intrării trupelor române în Timişoara în data de 3 august 1919

Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Timişoara

13.00 Şedinţă festivă – Decernarea Titlului de Cetăţean de Onoare al Municipiului Timişoara

Casa de Cultură a Municipiului Timişoara – Sala Lira

18.00 – Vernisajul expoziției de pictură dedicată Zilei Timişoarei – Asociația Artiștilor Plastici “Romul Ladea”

Piaţa Victoriei           

20.00  concerte

Nicoleta Nucă

Liviu Teodorescu

Guess Who

Alexandra Stan

23.00 Foc de artificii


4 august – joi

Piaţa Victoriei

19.00  Blues pentru Timişoara- concerte

Mike & Blue Spirit Mike Godoroja înfiinţează în anul 1997 Mike & Blue Spirit şi este considerat de către public unul dintre cei mai importanţi “piloni” ai blues-ului autohton. Este un artist cu 25 de ani de experienţă în show-business, cunoscut atât pe partea concertistică, cât şi ca realizator de emisiuni radio şi TV. În prezent, Mike Godoroja a pornit un nou proiect, cu o nouă formulă a trupei, pentru că îi place să se reinventeze, iar acest lucru se observă în repertoriul şi în dinamica pieselor sale. Noua trupă este formată din: Mike Godoroja – voce, Florentin Milcof – keyboarder, Tibi Duţu – bas, Pasha Sokurenko – tobe, Alin Păun – chitară.

Vasko the Patch & Poduene Blues Band Vasko Georgiev s-a născut la Sofia în iunie 1959 şi  cântă la muzicuţă, tobe şi chitară. Este autor şi interpret de blues. El a fondat primul Blues Band bulgăresc profesionist în ’89, Poduene Blues Band, numindu-l după cartierul rău famat de săraci din Sofia, unde a crescut. Formaţia a început să cânte blues în întreaga ţară, interpretând melodii proprii, povestind despre o viaţă grea, dar şi amuzantă precum şi despre libertate. Primul concert al trupei a avul loc în martie 1989, la Penitenciarul din Sofia. Vasko the Patch & Poduene Blues Band a lansat 17 albume în Bulgaria şi unul în Germania. Componenţa trupei: Vasil Georgiev, alias Vasko Krupkata (The Patch) – voce, muzicuţă, chitară, tobe, Krasi Tabacov – chitară, Smilen Slavshtenski – bas, Emil Tasev- Teleskopa – baterie.

Bega Blues Band şi Marcian Petrescu Bega Blues Band este grupul cel mai longeviv de blues-jazz din România, cu o activitate de peste 30 de ani. Întemeiat de Bela Kamocsa și de Johnny Bota,  grupul a lansat în 1993 primul CD de blues-jazz din România, „Blues de Timişoara”. Bega Blues Band a obținut, în 2004, premiul pentru cel mai bun grup de blues-jazz din România și Diploma de Excelență a Municipiului Timişoara „pentru întreaga activitate muzicală și pentru promovarea imaginii Timișoarei în țară și în lume”.

Grupul este format din Maria Chioran – voce, Lucian Nagy – instrumente de suflat şi percuţie,  Toni Kühn – claviaturi, Mircea Bunea – chitară, Johnny Bota – bas, Lică Dolga – tobe. Invitat special: Marcian Petrescu, care este cotat drept cel mai bun interpret de blues la muzicuţă din România. De curînd, Bega Blues Band a lansat un nou CD, Brassica Soup, care conţine şapte compoziţii ale lui Johnny Bota şi Lucian Nagy şi o piesă a lui Mongo Santamaria.

Suba Attila & The SoulFool Band La sfârşitul anului 2013, bluesmanul Suba Attila a format trupa SoulFool. Cercetând în jazzul începuturilor, în bluesurile clasice şi chiar în leagănul bluesului, New Orleans, el a redescoperit farmecul acestora pe care îl împărtăşeşte cu publicul larg. Acest band tânăr abordează piese legendare, cum ar fi cele din repertoriul lui Louis Armstrong, Lou Rawls, Ray Charles, Jimmy Witherspoon şi Louis Jordan. Suba Attila va fi însoţit pe scenă de: Vidákovich Izsák – saxofon, Hebenstreit Máté –clape,  Dominik Hermán – percuţie şi Peter Matus – bas.

5 august – vineri

Program acţiuni sportive

“Cupa oraşelor înfrăţite„ – turneu de mini fotbal cu echipe de amatori

Baza Sportivă Colterm

09.00 – 17.00 Participă echipe reprezentând municipiul Timişoara şi echipe invitate care reprezintă oraşele înfrăţite şi partenere. Parteneri: Asociaţia Judeţeană de Fotbal Timiş, Sport Club Municipal Timişoara.

Piaţa Sf. Gheorghe

10.00-22.00 Cupa oraşului Timişoara – Turneu internaţional de streetball 3×3, recunoscut de FIBA. Sistemul de participare este open, pe categorii de vârstă, la masculin şi feminin, după cum urmează: 11-14 ani; 15-18 ani; seniori 18-35 ani; master, peste 35 ani. Turneul se desfăşoară pe două terenuri profesionale, amplasate în Piaţa Sf. Gheorghe. Parteneri: Asociaţia Judeţeană de Baschet Timiş, Sport Club Municipal Timişoara.

Se vor acorda: tricouri şi dipolme, premii în bani, medalii şi cupe.

Teatrul de Vară din Parcul Rozelor

20.00 Spectacol folcloric cu Ansamblul Timişul

Crosul nocturn Timişoara – “Timişoara, primul oraş electrificat, primul cros noaptea alergat!”

22.00 Crosul nocturn a ajuns la cea de-a cincea ediţie şi este organizat în sistem de participare open. Limita de vârstă a concurenţilor este de minim 18 ani. Cu excepţie, pot participa şi concurenţi cu vârsta de 16 ani, care trebuie să prezinte acordul scris al părinţilor. Formularele de înscriere se pot descărca de pe site-ul  www.crosnocturn.ro.

Crosul nocturn se va desfăşura pe un traseu de cca 4 km şi va avea startul începând cu orele 22.00, de pe Bv. C.D.Loga nr.1( în faţa Primăriei Municipiului Timişoara), unde va avea loc şi sosirea. Traseul este următorul: str. 20 Decembrie 1989 – Bv. Vasile Pârvan, pe sub pasajul Michelangelo, continuare pe Bv. Corneliu Coposu, întoarcere la fântâna de la pasarela din Parcul Copiilor, Bv. Corneliu Coposu, pe sub pasajul Michelangelo – Bv.Vasile Pârvan, Podul Mihai Viteazul, str. 20 Decembrie 1989, finish Primărie Bv. C.D. Loga nr. 1 (vis a vis de Filarmonica Banatul). Se vor acorda: tricouri şi diplome pentru toţi participanţii, cupe şi vouchere pentru echipamente sportive.

Crosul este realizat în parteneriat cu Asociaţia Atletic Club Maraton şi cu Sport Club Municipal Timişoara. Detalii: www.crosnocturn.ro

 

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spiritualitate

Înălțarea Domnului. Cinstirea eroilor, sărbătoarea bisericească națională

Publicat

pe

Înălţarea Domnului Iisus Hristos este prăznuită la 40 de zile după Înviere, în Joia din săptămâna a 6-a după Paşti. Această sărbătoare este cunoscută în popor şi sub denumirea de Ispas.

În această zi creştinii se salută cu „Hristos S-a înălţat!“ şi „Adevărat S-a înălţat!“.

Timp de 40 de zile de la dumnezeiasca Sa Înviere din morţi, Hristos-Domnul S-a arătat ucenicilor Săi şi prin multe semne doveditoare i-a încredinţat că El este Mântuitorul Hristos înviat. La sfârşitul acestei perioade, S-a arătat pentru ultima oară ucenicilor Săi, le-a făgăduit trimiterea Duhului Sfânt şi, mergând în afara Ierusalimului, S-a înălţat sub privirile lor la cer, binecuvântându-i.

Atunci, doi îngeri s-au arătat zicând: „Bărbaţi galileeni, de ce staţi privind la cer? Acest Iisus care S-a înălţat de la voi la cer, astfel va şi veni, precum L-aţi văzut mergând la cer”.

Înălţarea Domnului este şi sărbătoare naţională bisericească, zi în care sunt pomeniţi eroii neamului.

Astfel, la sărbătoarea Înălțării Domnului şi Ziua Eroilor din ziua de joi, 25 mai 2023, după Sfânta Liturghie, vor fi oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troiţele şi monumentele închinate acestora din ţară şi străinătate.

Apoi, la ora 12.00, clopotele bisericilor ortodoxe vor fi trase în semn de recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară.

Pomenirea eroilor neamului românesc la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920. Această decizie a fost consfinţită prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001 prin care această zi a fost proclamată ca sărbătoare națională bisericească.

Prin legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos, a fost proclamată Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Sfinții împărați Constantin și Elena, prăznuiți de credincioșii ortodocși

Publicat

pe

La 21 mai, credincioșii ortodocși și catolici laolaltă îi celebrează pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena, “cei întocmai cu apostolii”. Sfinții Constantin și Elena şi-au dedicat vieţile credinţei creştine și sunt ocrortitorii familiei.

Cine s-ar fi gândit că rodul iubirii dintre un general roman și o frumoasă hangiță va ajunge, într-o bună zi, împărat și, peste veacuri, alături de mama sa, sfânt prăznuit cu mare fast în lumea creștină?! Este vorba despre Constantin cel Mare, care a ajuns împărat la Imperiului Roman, la numai 21 de ani.

Semnul crucii aduce biruință

Potrivit istoricilor bisericeşti, victoria armatei lui Constantin cel Mare împotriva oştilor mult mai numeroase ale lui Maxentiu, în anul 312, s-a datorat unui vis al împăratului, în care i s-a înfăţişat însuşi Iisus Hristos. Iisus i-a arătat semnul crucii luminos pe cer, spunându-i că dacă va pune crucea pe steaguri, prin acest semn va învinge. Minunea a avut loc şi Constantin a devenit adept al creştinismului. Cu aceeaşi credinţă puternică, mama sa, Elena, a mers la Ierusalim, în căutarea locurilor sfinte din Evanghelii. Ea a descoperit Sfântul Mormânt şi lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus. Acolo, Elena a zidit biserica Sfântului Mormânt, bisericile din Betleem, din Nazaret şi alte sfinte locaşuri. Tot ea a contribuit la mutarea capitalei imperiului, în vechiul Bizanţ, numit apoi Constantinopol, făcând ca oraşul să strălucească mai puternic decât Roma antică, în semn de preţuire şi ca rod al credinţei în Dumnezeu.

Sfinții Constantin și Elena au eliberat credința

Constantin a rămas în istorie drept împăratul care a dat libertate creştinismului, transformându-l în religie permisă de lege, în anul 313, prin Edictul de la Milano. Sub conducerea lui au fost adoptate măsuri favorabile Bisericii, după o lungă perioadă de interdicţii şi persecuţii. Preoţii au primit subvenţii si au fost scutiţi de anumite obligaţii. Spiritul creştin şi-a pus amprenta şi asupra legilor, renunţându-se la pedepsele prea aspre, îmbunătăţindu-se viaţa în închisori, simplificându-se eliberarea sclavilor prin declararea libertăţii lor de către episcopi şi preoţi în biserici, protejându-i pe sărmani, orfani şi văduve. Împăratul Constantin e cel care a decretat duminica zi de odihnă, sărbătoare săptămânală, în care până şi soldaţii mergeau la biserică. Şi tot el a luptat pentru unitatea credinţei, fiind autorul unei mari părţi a Crezului rostit astăzi de toţi creştinii. Constantin cel Mare a murit la zi mare, în Duminica Rusaliilor, fiind înmormântat într-una dintre ctitoriile sale religioase.

Ce se face de Constantin și Elena?

Este important de știut ce se face de Constantin și Elena. Se crede că, în ziua de 21 mai, când Biserica îi sărbătorește pe Sfinții Constantin și Elena, păsările își învață puii să zboare, sub stricta supraveghere a lui Constantin Graur sau Costandinul puilor. Dacă ziua e respectată cum se cuvine, zburătoarele dăunătoare nu vor ataca lanurile şi viile. Celor ce muncesc le ard bucatele pe câmp şi au parte de pagube mari. Este ultima zi de semănat porumb, ovăz și mei. Tot cu mare cinste şi fără muncă trebuie celebrat şi Ioan Fierbe-Piatra, pe 25 mai. Altminteri, se zice că urmează cumpene grele în viaţă, vijelii dezlănţuite şi grindină, multă durere şi boli.

 Sursa: Libertatea pentrufemei.ro

Citeste mai mult

Spiritualitate

Săptămâna Luminată se încheie cu Duminica Tomii sau Paștile Mic

Publicat

pe

Duminica Tomii este o zi de pomenire a morților. În prezent, de Paștele Blajinilor, fiecare familie merge la cimitir, aducând colivă, ouă roșii, cozonac, pască. Ele sunt sfințite de preot și împărțite femeilor, copiilor sau oamenilor sărmani prezenți la această pomenire.

În tradiția poporului român se vorbește despre Paștele Blajinilor, care în unele zone etnografice era serbat în Duminica Tomii, iar în altele a doua zi, lunea. În trecut, de Paștele Blajinilor, românii se adunau prin poieni și dumbrăvi, se așezau pe iarbă și se bucurau mâncând ouă roșii, pască, miel fript și bând vin sau rachiu fiert, îndulcit cu miere. Nimeni nu lucra de Paștele Blajinilor.

Ziua era ținută prin nelucrare pentru ca pământul să rodească. În timp, Paștele Blajinilor a fost asimilat cultului funerar românesc. În prezent, prin „blajini” sunt desemnați morții din familia fiecăruia. În trecutul nu foarte îndepărtat, în Moldova, femeile mai în vârstă strângeau ouăle vopsite la Paști, le duceau în grădină și le dădeau de-a dura pe iarbă. Le culegeau copiii ca pomană pentru sufletele celor trecuți la Domnul.

Strămoșii noștri credeau și ei în existența unor oameni de odinioară care nu s-au remarcat prin puterile lor fizice, ci prin virtuțile creștine. Acestea i-au făcut vestiți peste mări și țări.

Numele lor variază: li se spune blajini în Moldova, rohmani în Bucovina, răgmani în Maramureș. Cele mai multe informații despre ei le găsim în culegerile vechi de folclor întreprinse de Elena Niculiță Voronca și Simion Florea Marian, care era și preot. Informațiile sunt disparate – situație tipică pentru viziunea despre lume a omului arhaic. Legendele nu au coerența unei teorii, din simplul motiv că țăranul român își explica lumea prin povești, nu prin enunțuri abstracte și reci. Legendele, de multe ori, se contraziceau sau se completau ca piesele unui joc de puzzle.

De aceea, despre originea blajinilor întâlnim mai multe versiuni. Ce erau ei în mentalitatea autohtonă, arhaică? Un popor creștin – „un neam tare bun de oameni”, „nu fac stricăciune nimănuia” -, care viețuia într-un tărâm îndepărtat: unii credeau că trăiesc sub pământ, alții în ostroavele mărilor sau chiar în pustietate. Neavând case, viețuiau la umbra pomilor. Principala trăsătură a lor era evlavia față de Dumnezeu: postesc mult și se roagă continuu. Sunt buni la inimă, blajini. Ducând o viață sfântă, când mor, merg neabătut spre rai.

Mai ales în Bucovina și Moldova, românii credeau că, neavând calendar, blajinii nu știu în ce dată cade Paștele − cea mai importantă sărbătoare a lor. Româncele îi ajutau și se considera că este o mare greșeală să faci altminteri: strângeau într-o sită sau covățică cojile de la ouăle pe care le foloseau pentru pregătirea pascăi și a diverselor prăjituri și copturi, iar în sâmbăta de dinaintea Învierii Domnului le aruncau pe o apă curgătoare.

Credeau cu tărie că, purtate de râuri, cojile vor ajunge în Apa Sâmbetei – des întâlnită în basmele românești -, care le va duce în tărâmul blajinilor. Văzându-le, aceștia se bucurau cu negrăită bucurie și începeau și ei să prăznuiască Învierea Domnului. În unele legende românești, româncele gospodine nu doar îi înștiințau pe blajini de venirea Paștelui, ci îi și hrăneau: din cojile ajunse în țara lor se fac la loc, prin minune, ouă întregi din care mănâncă nu mai puțin de doisprezece blajini deodată.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite