Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Timp Liber

Nicoleta Nucă, Liviu Teodorescu, Guess Who şi Alexandra Stan ne cântă de Ziua Timișoarei

Publicat

pe

Manifestările vor debuta miercuri, 3 august 2016, de la ora 09.00, în Piaţa Petru Maior, cu o depunere de coroane la bustul colonelului Virgil Economu, cel care s-a aflat în fruntea trupelor române care au intrat în Timişoara, la 3 august 1919.

De la ora 10.00, în Piaţa Unirii, va avea loc o ceremonie publică prin care se vor marca 97 de ani de la unirea Banatului cu România şi, totodată, de la instaurarea administraţiei româneşti în Timişoara.

La ora 13.00 va avea loc întrunirea în şedinţă festivă a Consiliului Local al Municipiului Timişoara, în Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Timişoara.

De la ora 20.00, în Piaţa Victoriei, vor avea loc concerte cu: Nicoleta Nucă, Liviu Teodorescu, Guess Who şi Alexandra Stan.

Joi, 4 august 2016, tot în Piaţa Victoriei, începând cu ora 19.00, iubitorii de blues şi jazz sunt invitaţi la Festivalul Blues pentru Timişoara.

Pe tot parcursul zilei de vineri, 5 august 2016, sunt programate manifestări sportive dedicate zilei oraşului nostru, iar de la ora 20.00, în Parcul Rozelor, va avea loc un spectacol folcloric.

Ziua Timişoarei, 3 August, a devenit ziua oraşului nostru prin Hotărârea de Consiliu Local  nr. 217 din 1999. Prin această hotărâre se marchează ca zi a oraşului momentul intrării trupelor româneşti în Timişoara, la 3 august 1919 şi instaurarea administraţiei româneşti.

În ultimii ani, de Ziua Timişoarei, municipalitatea a oferit timişorenilor momente de bucurie şi destindere cu ocazia zilei oraşului lor.

3 august – miercuri

Piaţa Petru Maior

09.00  Depunere de coroane  la bustul colonelului Virgil Economu

Piaţa Unirii

10.00 Ceremonie publică organizată cu sprijinul Garnizoanei Timişoara, care va marca momentul intrării trupelor române în Timişoara în data de 3 august 1919

Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Timişoara

13.00 Şedinţă festivă – Decernarea Titlului de Cetăţean de Onoare al Municipiului Timişoara

Casa de Cultură a Municipiului Timişoara – Sala Lira

18.00 – Vernisajul expoziției de pictură dedicată Zilei Timişoarei – Asociația Artiștilor Plastici “Romul Ladea”

Piaţa Victoriei           

20.00  concerte

Nicoleta Nucă

Liviu Teodorescu

Guess Who

Alexandra Stan

23.00 Foc de artificii


4 august – joi

Piaţa Victoriei

19.00  Blues pentru Timişoara- concerte

Mike & Blue Spirit Mike Godoroja înfiinţează în anul 1997 Mike & Blue Spirit şi este considerat de către public unul dintre cei mai importanţi “piloni” ai blues-ului autohton. Este un artist cu 25 de ani de experienţă în show-business, cunoscut atât pe partea concertistică, cât şi ca realizator de emisiuni radio şi TV. În prezent, Mike Godoroja a pornit un nou proiect, cu o nouă formulă a trupei, pentru că îi place să se reinventeze, iar acest lucru se observă în repertoriul şi în dinamica pieselor sale. Noua trupă este formată din: Mike Godoroja – voce, Florentin Milcof – keyboarder, Tibi Duţu – bas, Pasha Sokurenko – tobe, Alin Păun – chitară.

Vasko the Patch & Poduene Blues Band Vasko Georgiev s-a născut la Sofia în iunie 1959 şi  cântă la muzicuţă, tobe şi chitară. Este autor şi interpret de blues. El a fondat primul Blues Band bulgăresc profesionist în ’89, Poduene Blues Band, numindu-l după cartierul rău famat de săraci din Sofia, unde a crescut. Formaţia a început să cânte blues în întreaga ţară, interpretând melodii proprii, povestind despre o viaţă grea, dar şi amuzantă precum şi despre libertate. Primul concert al trupei a avul loc în martie 1989, la Penitenciarul din Sofia. Vasko the Patch & Poduene Blues Band a lansat 17 albume în Bulgaria şi unul în Germania. Componenţa trupei: Vasil Georgiev, alias Vasko Krupkata (The Patch) – voce, muzicuţă, chitară, tobe, Krasi Tabacov – chitară, Smilen Slavshtenski – bas, Emil Tasev- Teleskopa – baterie.

Bega Blues Band şi Marcian Petrescu Bega Blues Band este grupul cel mai longeviv de blues-jazz din România, cu o activitate de peste 30 de ani. Întemeiat de Bela Kamocsa și de Johnny Bota,  grupul a lansat în 1993 primul CD de blues-jazz din România, „Blues de Timişoara”. Bega Blues Band a obținut, în 2004, premiul pentru cel mai bun grup de blues-jazz din România și Diploma de Excelență a Municipiului Timişoara „pentru întreaga activitate muzicală și pentru promovarea imaginii Timișoarei în țară și în lume”.

Grupul este format din Maria Chioran – voce, Lucian Nagy – instrumente de suflat şi percuţie,  Toni Kühn – claviaturi, Mircea Bunea – chitară, Johnny Bota – bas, Lică Dolga – tobe. Invitat special: Marcian Petrescu, care este cotat drept cel mai bun interpret de blues la muzicuţă din România. De curînd, Bega Blues Band a lansat un nou CD, Brassica Soup, care conţine şapte compoziţii ale lui Johnny Bota şi Lucian Nagy şi o piesă a lui Mongo Santamaria.

Suba Attila & The SoulFool Band La sfârşitul anului 2013, bluesmanul Suba Attila a format trupa SoulFool. Cercetând în jazzul începuturilor, în bluesurile clasice şi chiar în leagănul bluesului, New Orleans, el a redescoperit farmecul acestora pe care îl împărtăşeşte cu publicul larg. Acest band tânăr abordează piese legendare, cum ar fi cele din repertoriul lui Louis Armstrong, Lou Rawls, Ray Charles, Jimmy Witherspoon şi Louis Jordan. Suba Attila va fi însoţit pe scenă de: Vidákovich Izsák – saxofon, Hebenstreit Máté –clape,  Dominik Hermán – percuţie şi Peter Matus – bas.

5 august – vineri

Program acţiuni sportive

“Cupa oraşelor înfrăţite„ – turneu de mini fotbal cu echipe de amatori

Baza Sportivă Colterm

09.00 – 17.00 Participă echipe reprezentând municipiul Timişoara şi echipe invitate care reprezintă oraşele înfrăţite şi partenere. Parteneri: Asociaţia Judeţeană de Fotbal Timiş, Sport Club Municipal Timişoara.

Piaţa Sf. Gheorghe

10.00-22.00 Cupa oraşului Timişoara – Turneu internaţional de streetball 3×3, recunoscut de FIBA. Sistemul de participare este open, pe categorii de vârstă, la masculin şi feminin, după cum urmează: 11-14 ani; 15-18 ani; seniori 18-35 ani; master, peste 35 ani. Turneul se desfăşoară pe două terenuri profesionale, amplasate în Piaţa Sf. Gheorghe. Parteneri: Asociaţia Judeţeană de Baschet Timiş, Sport Club Municipal Timişoara.

Se vor acorda: tricouri şi dipolme, premii în bani, medalii şi cupe.

Teatrul de Vară din Parcul Rozelor

20.00 Spectacol folcloric cu Ansamblul Timişul

Crosul nocturn Timişoara – “Timişoara, primul oraş electrificat, primul cros noaptea alergat!”

22.00 Crosul nocturn a ajuns la cea de-a cincea ediţie şi este organizat în sistem de participare open. Limita de vârstă a concurenţilor este de minim 18 ani. Cu excepţie, pot participa şi concurenţi cu vârsta de 16 ani, care trebuie să prezinte acordul scris al părinţilor. Formularele de înscriere se pot descărca de pe site-ul  www.crosnocturn.ro.

Crosul nocturn se va desfăşura pe un traseu de cca 4 km şi va avea startul începând cu orele 22.00, de pe Bv. C.D.Loga nr.1( în faţa Primăriei Municipiului Timişoara), unde va avea loc şi sosirea. Traseul este următorul: str. 20 Decembrie 1989 – Bv. Vasile Pârvan, pe sub pasajul Michelangelo, continuare pe Bv. Corneliu Coposu, întoarcere la fântâna de la pasarela din Parcul Copiilor, Bv. Corneliu Coposu, pe sub pasajul Michelangelo – Bv.Vasile Pârvan, Podul Mihai Viteazul, str. 20 Decembrie 1989, finish Primărie Bv. C.D. Loga nr. 1 (vis a vis de Filarmonica Banatul). Se vor acorda: tricouri şi diplome pentru toţi participanţii, cupe şi vouchere pentru echipamente sportive.

Crosul este realizat în parteneriat cu Asociaţia Atletic Club Maraton şi cu Sport Club Municipal Timişoara. Detalii: www.crosnocturn.ro

 

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spiritualitate

Începe postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Mai multe rugăciuni și fapte bune

Publicat

pe

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel 2025 va avea o durată de 13 zile, începând cu data de luni, 16 iunie.

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel are durată schimbătoare, în funcție de data Sfintelor Paști. Anul acesta începe în mod clasic, luni după Duminica Tuturor Sfinților, însă atunci când Învierea este serbată mai târziu de 1 mai se aplică reguli excepționale pentru a asigura o durată minimă de post.

Sărbătoarea celor doi mari Apostoli, Petru și Pavel, este precedată de post pentru a fi cinstit cum se cuvine rolul major pe care ei l-au avut în răspândirea creștinismului.

În acest timp de pregătire pentru sărbătoare, creștinii meditează la zelul misionar al Sfinților Apostoli și încearcă să pună în practică exemplul lor în propria viață. Pregătirea constă în abstinență, sporirea rugăciunii, a faptelor bune, lecturarea scrierilor celor doi apostoli și a altor cărți duhovnicești.

În acest timp de pregătire pentru sărbătoare, creștinii meditează la zelul misionar al Sfinților Apostoli și încearcă să pună în practică exemplul lor în propria viață. Pregătirea constă în abstinență, sporirea rugăciunii, a faptelor bune, lecturarea scrierilor celor doi apostoli și a altor cărți duhovnicești.

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este un post ușor. Anul acesta, din cele 13 zile de post, 6 vor fi cu dezlegare la pește.

Pe întreaga durată a acestui post, ca și în cazul celorlalte posturi din cursul anului bisericesc, nu se fac nunți, pentru că perioada de postire nu este compatibilă cu petrecerile care însoțesc de regulă aceste evenimente.

Sursa: basilica.ro

Citeste mai mult

Spiritualitate

Sfânta Treime – ziua în care biserica îl prăznuiește pe Sfântul Duh

Publicat

pe

De Sfanta Treime, Biserica Ortodoxa prăznuiește pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi, precum indică Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii:

„În această zi, în Lunea Rusaliilor, prăznuim pe însuşi Preasfântul de viaţă Făcătorul şi întru tot puternicul Duh, Unul din Treime, Dumnezeu, Cel de o cinstire, de o fiinţă şi de o slavă cu Tatăl şi cu Fiul.

În ziua Cincizecimii S-a pogorât Duhul Sfânt, în chip de limbi de foc, peste Sfinţii Apostoli, în foişorul unde stăteau ei, şi s-a aşezat peste flecare dintr-înşii. Pentru cinstirea Sfântului Duh, dumnezeieştii Părinţi, care pe toate bine le-a tocmit, cu prilejul Cincizecimii, au rânduit o sărbătoare deosebită, în această zi a Rusaliilor.

Mântuitorul făgăduise înainte de patima Sa venirea Sfântului Duh, zicând: «De folos este ca Eu să Mă duc; că de nu Mă voi duce Eu, Mângâietorul nu va veni». Şi iarăşi: «Voi ruga pe Tatăl şi alt Mângâietor va trimite vouă: Duhul adevărului, Care din Tatăl purcede». Iar după patimă, înainte de înălţarea la cer, iarăşi a zis: «Iar voi să rămâneţi în Ierusalim, până când vă veţi îmbrăca cu putere de sus». Deci, făgăduindu-le pe Mângâietorul, acum L-a trimis lor pe Acesta.

Pe când Ucenicii se găseau în foişor, în ziua Cincizecimii, cam pe la ceasul al treilea din zi, s-a făcut pe neaşteptate tunet din cer, în aşa fel, încât a străbătut mulţimea adunată la Ierusalim, din toată lumea; şi Duhul Sfânt S-a văzut în chip de limbi de foc, pogorând nu numai peste cei doisprezece Apostoli, ci şi peste cei şaptezeci de ucenici; şi aceştia au început să grăiască în limbi străine, fiecare din Apostoli grăind limbile tuturor neamurilor. Astfel, nu numai cel de alt neam auzea pe Apostol grăind în limba sa proprie, ci şi Apostolul înţelegea şi grăia limba fiecărui neam. Din pricina aceasta mulţimea socotea că sunt beţi, că neînţelegând cum fiecare Apostol poate grăi tuturor în limba fiecăruia, îl socotea pe acela beat. Alţii, însă, se mirau zicând: Ce înseamnă aceasta? Mulţimea, adunată la Ierusalim pentru praznic, era din toate părţile pământului: părţi, mezi şi elimiţi, care fuseseră robiţi puţin mai înainte, de Antioh.

Deci, Duhul Sfânt a venit după ce au trecut zece zile de la înălţare, iar nu îndată după înălţare, spre a face pe Ucenici să-L aştepte cu şi mai multă înflăcărare. Tradiţia zice că în fiecare zi venea să se închine acelui Trup îndumnezeit al lui Hristos câte una din cetele îngerilor. Deci, după împlinirea celor nouă zile, împăcarea fiind săvârşită prin Fiul, în a zecea zi a venit în lume şi Mângâietorul. În ce priveşte Pogorârea Duhului după cincizeci de zile de la Paşti, aceasta ar fi în amintirea Legii Vechi; că Israel a primit cele zece porunci după un timp de cincizeci de zile de la trecerea prin Marea Roşie. Să se mai ţină seamă şi de asemănări: Acolo era un munte, aici un foişor; acolo s-a văzut foc, aici limbi de foc; iar în locul tunetului şi negurei din Sinai, aici s-a auzit un vuiet de vifor năpraznic.

Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de limbi de foc, ca să arate că este în legătură cu Cuvântul cel viu; sau pentru că Apostolii trebuiau să înveţe mulţimile şi să le aducă la Hristos şi prin mijlocirea Cuvântului. S-a pogorât apoi, în chip de foc, ca să arate pe de o parte, că Dumnezeu este foc mistuitor, iar pe de alta, pentru nevoia de curăţire; şi S-a împărţit în limbi, pentru haruri. Şi precum odinioară a amestecat pe cei ce ştiau numai o limbă şi i-a împărţit în mai multe limbi tot aşa şi acum, celor ce cunoşteau numai o limbă, le-a dat să cunoască multe limbi, ca să adune pe cei ce erau de diferite limbi, risipiţi în toate laturile lumii. Faptul s-a petrecut într-o zi de sărbătoare, pentru a fi cât mai mulţi cei adunaţi şi ca prin ei vestea să se răspândească pretutindeni; apoi şi pentru ca cei ce se aflau acolo de Paşti şi văzuseră cele săvârşite atunci asupra lui Hristos, să aibă de ce să se minuneze. Faptul s-a petrecut apoi în ziua Cincizecimii, fiindcă se cuvenea ca tot în timpul în care se dăduse Legea cea Veche, să se reverse şi harul Duhului; după cum şi Hristos săvârşind un nou Paşte propriu, făcuse în loc de Paştile cel obişnuit, Paştile cel adevărat.

Duhul nu S-a aşezat pe buzele Apostolilor, ci pe capetele lor, căci capul este ocârmuitorul şi partea cea mai aleasă a trupului şi cuprinde în el mintea, de la care şi limba îşi trage graiul. Pe de altă parte, este ca şi cum Duhul Şi-ar lăsa glasul prin limbă, aşezându-Se asupra capetelor Apostolilor şi rânduindu-i astfel învăţători ai tuturor celor de sub soare. Vuietul care a avut loc şi focul s-a întâmplat din pricină că ele au fost şi în Sinai, arătând prin aceasta, că şi atunci şi acum Duhul este Acelaşi, dând Legea şi orânduind toate. Mulţimea s-a tulburat de vuietul suflării, fiindcă socotea că vine împlinirea tuturor celor prevestite de Iisus, iudeilor, cu privire la nimicirea lor. Se spune «ca de foc», ca să nu cugete cineva despre Duhul Sfânt că ar fi avut vreo însuşire trupească.

Apostolii au fost învinuiţi de beţie. Dar Petru, sculându-se şi vorbind în mijlocul mulţimii, a dovedit că lucrul acesta nu este adevărat, aducând mărturie cuvântului proorocului Ioil. Astfel a înduplecat dintre ei, cu cuvântul, ca la trei mii, să vină la Hristos”.

sursa: ziarullumina.ro

Citeste mai mult

Spiritualitate

Rusaliile, prăznuite de creștinii ortodocși. Tradiții și obiceiuri

Publicat

pe

Rusaliile sau Cincizecimea, una dintre cele mai vechi sărbători creştine, este prăznuită la 50 de zile de la Învierea Domnului, când Duhul Sfânt s-a coborât la apostoli, fiind cunoscută şi ca ziua întemeierii Bisericii, când s-au convertit la creştinism 3.000 de oameni.

Ortodocşii sărbătoresc, duminică şi luni, Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli, sărbătoare creştină care mai este cunoscută în popor ca Rusalii sau Duminica Mare.

Sărbătoarea Rusaliilor este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea sfinţilor apostoli. Până către sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh. Apoi, sărbătoarea a fost separată, Cincizecimea rămânând numai ca Pogorâre a Duhului Sfânt.

Când s-au împlinit cincizeci de zile de la Înviere, s-a auzit un tunet care a străbătut mulţimea adunată la Ierusalim din toată lumea. Duhul Sfânt s-a văzut în chip de limbi de foc, pogorând nu numai peste cei doisprezece apostoli, ci şi peste cei şaptezeci de ucenici. Apostolii au început să vorbească în limbile tuturor neamurilor şi să se înţeleagă între ei, iar mulţimea a crezut că sunt beţi. Atunci, Sfântul Apostol Petru a vorbit în mijlocul mulţimii, iar 3.000 de oameni s-au convertit la creştinism. Se crede astfel că Cincizecimea este sărbătoarea întemeierii Bisericii Creştine, pentru că cei 3.000 de oameni au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

Ce tradiții trebuie respectate

De Rusalii se mai leagă şi alte tradiţii şi obiceiuri, care diferă de la o regiune la alta. În unele zone, oamenii îşi împdobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile. Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor. Flăcăii le aduc din păduri, după care se sfinţesc la biserică, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane.

Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se zice că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.
Tot de Rusalii, în unele regiuni se dansează „Jocul Căluşarilor”. Se spune în popor că leacul cel mai folosit pentru cei atinşi de Rusalii este jocul căluşarilor.

În unele zone, femeile fac descântece pentru a alunga Ielelor, iar uşile se ung cu usturoi, pentru că se crede că aşa va fi păzită casa de rele şi ghinion tot restul anului.
Spiritele rele se mai alungă prin ritualuri gălăgioase şi pocnituri cu ramuri de tei.

În unele gospodării se prepară unsori care se dau pe ugerele vacilor, pentru a spori laptele.

În Ardeal este obiceiul cunoscut ca “udatul nevestelor”. Femeile sunt stropite cu apă, pentru a fi sănătoase şi frumoase tot restul anului.

În unele zone se spune că dacă de Rusalii este timp frumos, toată vara va fi frumoasă şi rodnică.

Rusaliile sunt, în credinţa populară, spiritele morţilor, numite în popor Iele sau zâne rele.

Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizeaza sărbatoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împaratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau.

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ şi încep să facă rele oamenilor.

Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: iele, zâne sau frumoase. Există superstiţia că aceste spirite stau pe lângă izvoare şi pot, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăvească. Boala seamană, se spune în popor, cu o transă ce nu poate fi înlăturată decât de puterea dansului căluşarilor.

Superstiţii de Rusalii

Legendele spun că Ielele sau Rusaliile sunt fiinţe fantastice, care umblă prin văzduh şi pot lua minţile oamenilor dacă nu respectă ziua. Rusaliile, cunoscute sub diferite nume – iele, zâne, şoimane, împărătesele-văzduhului, ursoaice -, umblă îmbracate în alb, iar locurile în care dansează rămân arse şi neroditoare.

Se spune că Rusaliile răpesc uneori un tânar frumos ca să joace cu el, apoi îl eliberează, dar acesta nu trebuie să spună ce a văzut, pentru că altfel ar putea fi pedepsit.

În unele sate, oamenii cred că în zilele de Rusalii nu este bine să mergi la câmp, pentru că te prind şi te pedepsesc Ielele. De Rusalii, oamenii nu trebuie să intre în vie sau să meargă în locuri pustii, pentru că s-ar putea întâlni cu spiritele rele.

În unele zone se spune că cine nu respectă sărbătoarea Rusaliilor, va fi pedepsit de Iele, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”. De asemenea, nu este bine să te cerţi cu cineva în ziua de Rusalii, pentru că vei fi “luat din Rusalii”.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite