Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Spiritualitate

A început ITO 2023, la Timișoara. Prietenia omului cu Dumnezeu, lumina cea mai sigură a vieții

Publicat

pe

Întâlnirea Tinerilor Ortodocși (ITO) 2023, care are ca temă prietenia omului cu Dumnzeu ca fundament al prieteniei între oameni și popoare, a început joi seară cu o festivitate inaugurală organizată în Parcul Rozelor din Timișoara.

Alături de Patriarhul Daniel și Mitropolitul Ioan al Banatului, au participat Mitropolitul grec Gheorghe de Kitros, Katerini și Platamon, Arhiepiscopul Timotei al Aradului, Episcopul antiohian Qais Sadiq al Erzurumului și Episcopul sârb Lukijan de Buda, precum și episcopii vicari Emilian Crișanul al Arhiepiscopiei Aradului și Paisie Lugojanul al Arhiepiscopiei Timișoarei.

Au fost prezente numeroase oficialități centrale și locale, printre care: Secretarul de Stat pentru Culte Ciprian Olinici, Consilierul Romeo Moșoiu de la Ministerul Educației, Prefectul județului Timiș Mihai Ritivoiu, Președintele Consiliului Județean Timiș Alin Nica și Primarul Dominic Fritz.

Mediul academic a fost reprezentat la festivitate de prof. univ. dr. Marilen Pirtea, Rectorul Universității de Vest Timișoara.

Zidul ateismului s-a sfărâmat la Timișoara în 1989

După Imnul României, interpretat de Corala bărbătească „Contrast” din Timișoara, Părintele Mitropolit Ioan, ca gazdă, a rostit un mesaj de bun venit.

„Vă îndemn să fiți buni creștini în patriile în care trăiți fiecare. Iubiți-vă patria, iubiți-vă Biserica, căci frățiile voastre sunteți icoanele vii ale Bisericii”, le-a spus Înaltpreasfinția Sa tinerilor participanți.

„Fiți alături de preoții dumneavoastră, nu-i lăsați singuri. El, la altar, duce rugăciunile frățiilor voastre și cheamă puterea harului Duhului Sfânt, ca, din bobul de grâu, să se facă Trupul Domului nostru Iisus Hristos, pe care ni l-a dat ca pâine a vieții.”

De la Timișoara, în decembrie 1989, „s-a sfărâmat zidul ateismului și a fost lăsat Hristos să umble liber în cetatea acesta și în toate cetățile neamului nostru românesc”, a mai spus părintele mitropolit.

A urmat o slujbă de Te Deum oficiată de Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul și prezentarea delegațiilor de tineri participanți la ITO 2023.

Aceștia provin din toate eparhiile Patriarhiei Române – inclusiv din teritoriile istorice locuite de români din jurul granițelor și din diaspora română – dar și din Biserici Ortodoxe Surori; din Patriarhia Ecumenică, din Bisericile Ortodoxe ale Alexandriei, Antiohiei, Ierusalimului, Bulgariei, Georgiei, Greciei, Poloniei, Albaniei, din Biserica Ortodoxă din Ținuturile Cehiei și Slovaciei și din Arhiepiscopia de Ohrida și a Macedoniei de Nord.

Prietenia omului cu Dumnezeu, lumina vieții

Ceremonia a continuat cu un cuvânt al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel către tinerii participanți.

Pornind de la tema ITO 2023, Patriarhul Românei a subliniat că „prietenia omului cu Dumnezeu, prin rugăciune, și cu semenii, prin fapte bune, este lumina cea mai sigură a vieții, lumina pe care o va purta fiecare om în sufletul său la orice vârstă, în orice loc, în timp și în eternitate”.

„Tinerii sunt binecuvântare și bucurie pentru familie, Biserică și popor”, a mai afirmat Patriarhul României.

„De aceea, Biserica este chemată să transmită tinerilor iubirea lui Hristos pentru copii și tineri și să-i ajute să devină prieteni ai lui Hristos și prieteni ai tuturor oamenilor, copii, tineri, adulți și vârstnici, care au nevoie de prezența și acțiunea tinerilor credincioși și prietenoși, rugători și ajutători.”

Spectacol inaugural

În a doua parte a ceremoniei a fost cântat Imnul ITO și a fost adusă Torța ITO, apoi numeroși artiști au susținut recitaluri.

Concertul inaugural ITO 2023 a fost deschis de Arhim. Nikodimos Kabarnos, care a cântat muzică psaltică.

Mai multe piese religioase în diverse limbi și din diverse tradiții creștine au fost interpretate apoi de Corul „Solaris”, care reunește copii de la Liceul teoretic special „Iris”, pentru nevăzători, și copii beneficiari ai Centrului de zi pentru minori „Sfântul Nicolae”, instituție care reintegrează în societate copiii străzii.

Concertul a continuat cu un recital de cântece tradiționale prezentate de Corala bărbătească „Contrast” din Timișoara, formată din teologi și muzicieni timișoreni.

Momentele artistice au continuat cu Fanfara de la Coștei din Serbia, cu un recital de poezie în grai bănățean și cu un recital al Corului Operei Naționale Timișoara.

Întâlnirea Tinerilor Ortodocși 2023 de la Timișoara continuă în zilele următoare cu prelegeri pe diferite teme spirituale, culturale și sociale, cu ateliere și cu momente de rugăciune în comun.

Sursa: basilica.ro

Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși, la Timișoara, în prezența patriarhului Daniel. PROGRAMUL evenimentului

Spiritualitate

Înălțarea Domnului. Cinstirea eroilor, sărbătoarea bisericească națională

Publicat

pe

Înălţarea Domnului Iisus Hristos este prăznuită la 40 de zile după Înviere, în Joia din săptămâna a 6-a după Paşti. Această sărbătoare este cunoscută în popor şi sub denumirea de Ispas.

În această zi creştinii se salută cu „Hristos S-a înălţat!“ şi „Adevărat S-a înălţat!“.

Timp de 40 de zile de la dumnezeiasca Sa Înviere din morţi, Hristos-Domnul S-a arătat ucenicilor Săi şi prin multe semne doveditoare i-a încredinţat că El este Mântuitorul Hristos înviat. La sfârşitul acestei perioade, S-a arătat pentru ultima oară ucenicilor Săi, le-a făgăduit trimiterea Duhului Sfânt şi, mergând în afara Ierusalimului, S-a înălţat sub privirile lor la cer, binecuvântându-i.

Atunci, doi îngeri s-au arătat zicând: „Bărbaţi galileeni, de ce staţi privind la cer? Acest Iisus care S-a înălţat de la voi la cer, astfel va şi veni, precum L-aţi văzut mergând la cer”.

Înălţarea Domnului este şi sărbătoare naţională bisericească, zi în care sunt pomeniţi eroii neamului.

Astfel, la sărbătoarea Înălțării Domnului şi Ziua Eroilor din ziua de joi, 25 mai 2023, după Sfânta Liturghie, vor fi oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troiţele şi monumentele închinate acestora din ţară şi străinătate.

Apoi, la ora 12.00, clopotele bisericilor ortodoxe vor fi trase în semn de recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară.

Pomenirea eroilor neamului românesc la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920. Această decizie a fost consfinţită prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001 prin care această zi a fost proclamată ca sărbătoare națională bisericească.

Prin legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos, a fost proclamată Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Sfinții împărați Constantin și Elena, prăznuiți de credincioșii ortodocși

Publicat

pe

La 21 mai, credincioșii ortodocși și catolici laolaltă îi celebrează pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena, “cei întocmai cu apostolii”. Sfinții Constantin și Elena şi-au dedicat vieţile credinţei creştine și sunt ocrortitorii familiei.

Cine s-ar fi gândit că rodul iubirii dintre un general roman și o frumoasă hangiță va ajunge, într-o bună zi, împărat și, peste veacuri, alături de mama sa, sfânt prăznuit cu mare fast în lumea creștină?! Este vorba despre Constantin cel Mare, care a ajuns împărat la Imperiului Roman, la numai 21 de ani.

Semnul crucii aduce biruință

Potrivit istoricilor bisericeşti, victoria armatei lui Constantin cel Mare împotriva oştilor mult mai numeroase ale lui Maxentiu, în anul 312, s-a datorat unui vis al împăratului, în care i s-a înfăţişat însuşi Iisus Hristos. Iisus i-a arătat semnul crucii luminos pe cer, spunându-i că dacă va pune crucea pe steaguri, prin acest semn va învinge. Minunea a avut loc şi Constantin a devenit adept al creştinismului. Cu aceeaşi credinţă puternică, mama sa, Elena, a mers la Ierusalim, în căutarea locurilor sfinte din Evanghelii. Ea a descoperit Sfântul Mormânt şi lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus. Acolo, Elena a zidit biserica Sfântului Mormânt, bisericile din Betleem, din Nazaret şi alte sfinte locaşuri. Tot ea a contribuit la mutarea capitalei imperiului, în vechiul Bizanţ, numit apoi Constantinopol, făcând ca oraşul să strălucească mai puternic decât Roma antică, în semn de preţuire şi ca rod al credinţei în Dumnezeu.

Sfinții Constantin și Elena au eliberat credința

Constantin a rămas în istorie drept împăratul care a dat libertate creştinismului, transformându-l în religie permisă de lege, în anul 313, prin Edictul de la Milano. Sub conducerea lui au fost adoptate măsuri favorabile Bisericii, după o lungă perioadă de interdicţii şi persecuţii. Preoţii au primit subvenţii si au fost scutiţi de anumite obligaţii. Spiritul creştin şi-a pus amprenta şi asupra legilor, renunţându-se la pedepsele prea aspre, îmbunătăţindu-se viaţa în închisori, simplificându-se eliberarea sclavilor prin declararea libertăţii lor de către episcopi şi preoţi în biserici, protejându-i pe sărmani, orfani şi văduve. Împăratul Constantin e cel care a decretat duminica zi de odihnă, sărbătoare săptămânală, în care până şi soldaţii mergeau la biserică. Şi tot el a luptat pentru unitatea credinţei, fiind autorul unei mari părţi a Crezului rostit astăzi de toţi creştinii. Constantin cel Mare a murit la zi mare, în Duminica Rusaliilor, fiind înmormântat într-una dintre ctitoriile sale religioase.

Ce se face de Constantin și Elena?

Este important de știut ce se face de Constantin și Elena. Se crede că, în ziua de 21 mai, când Biserica îi sărbătorește pe Sfinții Constantin și Elena, păsările își învață puii să zboare, sub stricta supraveghere a lui Constantin Graur sau Costandinul puilor. Dacă ziua e respectată cum se cuvine, zburătoarele dăunătoare nu vor ataca lanurile şi viile. Celor ce muncesc le ard bucatele pe câmp şi au parte de pagube mari. Este ultima zi de semănat porumb, ovăz și mei. Tot cu mare cinste şi fără muncă trebuie celebrat şi Ioan Fierbe-Piatra, pe 25 mai. Altminteri, se zice că urmează cumpene grele în viaţă, vijelii dezlănţuite şi grindină, multă durere şi boli.

 Sursa: Libertatea pentrufemei.ro

Citeste mai mult

Spiritualitate

Săptămâna Luminată se încheie cu Duminica Tomii sau Paștile Mic

Publicat

pe

Duminica Tomii este o zi de pomenire a morților. În prezent, de Paștele Blajinilor, fiecare familie merge la cimitir, aducând colivă, ouă roșii, cozonac, pască. Ele sunt sfințite de preot și împărțite femeilor, copiilor sau oamenilor sărmani prezenți la această pomenire.

În tradiția poporului român se vorbește despre Paștele Blajinilor, care în unele zone etnografice era serbat în Duminica Tomii, iar în altele a doua zi, lunea. În trecut, de Paștele Blajinilor, românii se adunau prin poieni și dumbrăvi, se așezau pe iarbă și se bucurau mâncând ouă roșii, pască, miel fript și bând vin sau rachiu fiert, îndulcit cu miere. Nimeni nu lucra de Paștele Blajinilor.

Ziua era ținută prin nelucrare pentru ca pământul să rodească. În timp, Paștele Blajinilor a fost asimilat cultului funerar românesc. În prezent, prin „blajini” sunt desemnați morții din familia fiecăruia. În trecutul nu foarte îndepărtat, în Moldova, femeile mai în vârstă strângeau ouăle vopsite la Paști, le duceau în grădină și le dădeau de-a dura pe iarbă. Le culegeau copiii ca pomană pentru sufletele celor trecuți la Domnul.

Strămoșii noștri credeau și ei în existența unor oameni de odinioară care nu s-au remarcat prin puterile lor fizice, ci prin virtuțile creștine. Acestea i-au făcut vestiți peste mări și țări.

Numele lor variază: li se spune blajini în Moldova, rohmani în Bucovina, răgmani în Maramureș. Cele mai multe informații despre ei le găsim în culegerile vechi de folclor întreprinse de Elena Niculiță Voronca și Simion Florea Marian, care era și preot. Informațiile sunt disparate – situație tipică pentru viziunea despre lume a omului arhaic. Legendele nu au coerența unei teorii, din simplul motiv că țăranul român își explica lumea prin povești, nu prin enunțuri abstracte și reci. Legendele, de multe ori, se contraziceau sau se completau ca piesele unui joc de puzzle.

De aceea, despre originea blajinilor întâlnim mai multe versiuni. Ce erau ei în mentalitatea autohtonă, arhaică? Un popor creștin – „un neam tare bun de oameni”, „nu fac stricăciune nimănuia” -, care viețuia într-un tărâm îndepărtat: unii credeau că trăiesc sub pământ, alții în ostroavele mărilor sau chiar în pustietate. Neavând case, viețuiau la umbra pomilor. Principala trăsătură a lor era evlavia față de Dumnezeu: postesc mult și se roagă continuu. Sunt buni la inimă, blajini. Ducând o viață sfântă, când mor, merg neabătut spre rai.

Mai ales în Bucovina și Moldova, românii credeau că, neavând calendar, blajinii nu știu în ce dată cade Paștele − cea mai importantă sărbătoare a lor. Româncele îi ajutau și se considera că este o mare greșeală să faci altminteri: strângeau într-o sită sau covățică cojile de la ouăle pe care le foloseau pentru pregătirea pascăi și a diverselor prăjituri și copturi, iar în sâmbăta de dinaintea Învierii Domnului le aruncau pe o apă curgătoare.

Credeau cu tărie că, purtate de râuri, cojile vor ajunge în Apa Sâmbetei – des întâlnită în basmele românești -, care le va duce în tărâmul blajinilor. Văzându-le, aceștia se bucurau cu negrăită bucurie și începeau și ei să prăznuiască Învierea Domnului. În unele legende românești, româncele gospodine nu doar îi înștiințau pe blajini de venirea Paștelui, ci îi și hrăneau: din cojile ajunse în țara lor se fac la loc, prin minune, ouă întregi din care mănâncă nu mai puțin de doisprezece blajini deodată.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite