Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Spiritualitate

Festivalul „În glas de toacă“, la Giroc

Publicat

pe

Arhiepiscopia Timişoarei, în colaborare cu Primăria Giroc, a organizat marţi festivalul cultural-spiritual „În glas de toacă“.

Manifestarea a debutat, în biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, cu Slujba Deniei, oficiată de un sobor de preoți, format din părintele Zaharia Pereș, consilier cultural al Arhiepiscopiei Timișoarei, pr. asist. univ. Adrian Covan, de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din Timișoara, și pr. Daniel Marius Mateia de la parohia gazdă.

La finalul slujbei, părintele Zaharia Pereș a rostit o omilie în cadrul căreia a vorbit despre importanța duhovnicească a primelor trei zile din Săptămâna Patimilor.

În continuare, credincioșii și tinerii din Parohia Giroc, îmbrăcați în costume populare, au pornit, în alai și în sunetul toacei, spre grădina de vară a  căminului cultural din Giroc, unde primăria a pregătit un număr de 33 de toace, după anii Mântuitorului petrecuţi pe pământ.

Manifestarea a fost deschisă de către primarul comunei Giroc, Ionel Toma, care a vorbit despre importanța organizării unui astfel de festival. În continuare, părintele consilier Zaharia Pereș a vorbit despre importanța și semnificația toacei în spiritualitatea răsăriteană, iar, la finalul cuvântului, a transmis binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului.

La ediția din acest an au participat grupuri de tineri, precum și membrii Ansamblului Ghiocelul din Giroc. Prin acest festival, organizatorii urmăresc continuarea tradiţiilor de Sfintele Paşti şi transmiterea lor, prin Biserică, generaţiilor viitoare de creștini.

Toaca, instrument muzical de percuţie

Toaca este un instrument muzical de percuție, din clasa idiofonelor, folosit în cultul Bisericii Ortodoxe.  Percuția se face în mod ritmic și, în funcție de locul în care placa de lemn sau metal este lovită, se pot obține sunete cu înălțimi diferite, creându-se astfel o linie melodică simplă.

Într-un text apocrif siriac din secolul al V-lea sau al VI-lea (Peștera comorilor), este prezentată o legendă ce explică apariția și folosirea toacei. După ce Noe a terminat de construit arca, Dumnezeu i-a poruncit să confecționeze o toacă din lemn de trei coți lungime și un cot și jumatate lățime și un ciocan din același lemn.

În această toacă Noe trebuia să bată de trei ori pe zi, dimineața devreme, la prânz și seara, după apusul soarelui, pentru a-i aduna și informa pe oameni despre iminența potopului și a-i îndemna să se pocăiască și să se convertească.
Atestare documentară

Toaca este atestată documentar încă din secolele IV-V. Sfântul Ioan Casian (+435) spune că, în Galia, exista obiceiul de fi a chemaţi călugarii la rugăciune prin bătai cu ciocanul în uşa chiliilor. Istoricul bisericesc, Paladie (364-425) confirmă acelaşi obicei în Bitinia.

De la bătaia în usa fiecărui creștin s-a ajuns, în chip firesc, la bătaia într-un lemn special lucrat, printre casele creștinilor sau din turla bisericii. Ca obiect liturgic, toaca cheamă credincioșii la rugăciune, marcând trecerea de la timpul cotidian la timpul liturgic.

Și Sfântul Sofronie al Ierusalimului vorbește în sec. VII despre doua tipuri de toacă (de lemn și de fier), evidențiind semnificația ei simbolică, anume aceea „de trâmbită a îngerilor”. În actele Sinodului VII Ecumenic se mentionează obiceiul de chemare la Biserică prin lovire cu ciocanul într-o scândură, numită „Sfântul Lemn Sunător”.

Între Joia Mare si noaptea Sfintei Învierii, bataia clopotelor este înlocuită cu sunetul lin al toacei, amintind de cuiele care au fost batute in mainile si picioarele Mantuitorului Hristos la Rastiginirea Lui pe Golgota. Așadar, nu numai sunetul aduce aminte de Patimile lui Hristos, ci si simbolistica lemnului este legată de aceasta, amintind de lemnul Sfintei Cruci.

sursa: basilica.ro

Spiritualitate

Ziua Sfântului Ioan Botezătorul încheie sărbătorile de iarnă

Publicat

pe

Creştinii îl consideră pe Sfântul Ioan Botezătorul cel mai mare dintre sfinţi, după Fecioara Maria. În calendarul ortodox, el are trei zile de pomenire: 24 iunie – naşterea sa (sărbătoarea numită Drăgaica sau Sânzienele), 7 ianuarie – ziua Sfântului Ioan ca botezător al Domnului şi 29 august – tăierea capului Sfântului Ioan.

Sfântul Ioan mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut.

Potrivit învăţăturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos.

Tradiţia spune că, în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. De asemenea, conform tradiţiei populare, după Sfântul Ion „se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească.

De Sfântul Ioan, există obiceiul numit „Udatul Ionilor”. În Bucovina, de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere.

În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.

Peste 2 milioane de români îşi serbează onomastica, luni, când este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul.

Cele mai răspândite nume sunt Ioan, Ion, Ionuţ, Ioana, Ionela şi Oana, alături de derivatele lor Nelu, Ivan, Jana, Ionuţa, Nela, Onuţa, Ionelia şi Jan.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Boboteaza – ziua în care toată firea lumească să sfințește

Publicat

pe

Biserica Ortodoxă prăznuieşte în fiecare an, pe 6 ianuarie, Botezul Domnului nostru Iisus Hristos (Boboteaza sau Dumnezeiasca Arătare), zi specială în care firea apelor este sfinţită.

În 5 ianuarie, este Ajunul Botezului Domnului, o zi de post cu ajunare, ca pregătire pentru „împărtăşirea din lumina şi sfinţenia Duhului Sfânt”, zi în care vor fi oficiate mai multe slujbe speciale.

În ziua Botezului Domnului, luni, 6 ianuarie, va fi săvârşită Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și Sfinţirea cea mare a apei.

Agheasma Mare se consumă înainte de a lua anafura, deci pe nemâncate, de la Bobotează, timp de 9 zile, cât ţine praznicul Botezului Domnului

Boboteaza aduce credincioșilor binecuvântarea lui Dumnezeu prin Agheasma Mare, care în aceste zile este luată cu evlavie pentru gustare și binecuvântarea caselor, spre tămăduirea și sfințirea întregii făpturi.

Despre raţiunile pentru care Hristos-Domnul S-a botezat în Iordan de către Ioan Botezătorul ne vorbeşte deosebit de sugestiv Sfântul Ioan Gură de Aur: „Pentru aceasta S-a botezat Hristos, ca să arate că împlineşte toată Legea. Acestea sunt pricinile Botezului Domnului. De aceea şi Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de porumbel, căci acolo unde-i împăcarea cu Dumnezeu, acolo-i şi porumbelul. La corabia lui Noe a venit o porumbiţă cu o ramură de măslin, semn al iubirii de oameni a lui Dumnezeu şi al scăpării de potop; aici, la Botez, vine Duhul, în chip de porumbel, nu în trup de porumbel – trebuie ştiut bine lucrul acesta – ca să vestească lumii mila lui Dumnezeu, dar în acelaşi timp să arate că un om duhovnicesc trebuie să fie fără viclenie, fără răutate şi curat (…). Corabia aceea a lui Noe, după ce s-a terminat potopul, a rămas pe pământ; Corabia aceasta, după ce ne-a adus pacea cu Dumnezeu, a fost răpită în cer şi Trupul acela neîntinat şi neprihănit este acum la dreapta Tatălui. Toate acestea le-a lucrat Hristos-Domnul ca să avem parte de bunătăţile cele veşnice”1 (Cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur la praznicul Botezului Domnului). (sursa: basilica.ro)
Iată ce tradiții și superstiții se practică în popor în această zi sfântă!

Tradiții și superstiții

În tradiţia românească există numeroase practici legate de Bobotează, multe preluate în creştinism din tradiţii anterioare, menite să sporească fertilitatea, să purifice şi să ţină departe forţele răului.

În această zi se recomandă să mănânci neapărat piftie, grâu fiert şi să bei vin roşu, întrucât în ajunul Bobotezei trebuie pregătită o masă asemănătoare celei din Ajunul Crăciunului.

Fetele care vor să îşi vadă ursitul de Bobotează trebuie să îşi lege pe degetul inelar un fir roşu de mătase şi să îşi pună sub pernă busuioc, pentru a-l visa peste noapte.

Pentru a fi ferit de rele tot anul, ideal este să nu te cerţi cu cei dragi în această zi şi să nu dai nimic cu împrumut.

Vrei să afli cât vei trăi? Ei bine, în Ajun de Bobotează se spune că trebuie să iei atâţia cărbuni aprinşi câţi membri are familia şi să îi denumeşti pe fiecare în parte. Se crede că va avea viaţă lungă cel al cărui cărbune se stinge ultimul.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Programul slujbelor de Bobotează și Sfântul Ioan, la Catedrala Mitropolitană din Timișoara

Publicat

pe

Luni, 5 ianuarie – Ajunul Botezului Domnului

07:00 Ceasurile împărătești urmate de Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia

17:00 Pavecernița Mare cu Litia

Marți, 6 ianuarie – Botezul Domnului (Boboteaza – Dumnezeiasca Arătare)

07:45 Utrenia

09:30 Sfânta Liturghie arhierească urmată de Slujba Sfințirii Mari a apei (Agheasma Mare)

17:00 Vecernia și Litia

Miercuri, 7 ianuarie – Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului

08:00 Utrenia

10:00 Sfânta Liturghie

17:00 Vecernia

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite