Ne găsiți și pe:

Spiritualitate

Mare sărbătoare pentru creștini. Azi e Sfântul Dumitru

Publicat

pe

Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir este prăznuit de către Biserica Ortodoxă în fiecare an în 26 octombrie. Sfantul Dumitru a cunoscut tainele sfintei credinţe şi tot ceea ce putea învăţa despre Dumnezeu şi despre Mântuitor, despre minunile pe care Dumnezeu le-a făcut şi despre milostenia de care a dat dovadă de-a lungul vieţii Sale. Aceste lucruri reprezintă începuturile lui Dimitrie în slujba lui Dumnezeu.

Conform credinţei populare, este foarte important să nu rămâi cu datorii vechi în această zi sfântă. Sfântul Dumitru este ziua în care toate socotelile sunt lichidate (chirii, împrumuturi), care au fost făcute cu şase luni în urmă, însă şi încheierea altora noi.

Mai mult, de Sfântul Dumitru, servitorii se tocmesc pentru diverse treburi şi se strică stânele. În unele zone, ţăranii îl prăznuiesc pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir, că fiind cel care a dat oamenilor vinul, folosit la Sfânta Împărtăşanie.

Printre cele mai spectaculoase obiceiuri care se săvârșesc în ajun de Sâmedru sunt focurile vii. În ajunul sărbătorii, în noaptea de 25 octombrie se ţine „Focul lui Sâmedru”, moment în care oamenii obişnuiesc să aprindă focuri în curţi sau pe dealuri, peste care copiii sar pentru a fi sănătoşi iar tinerii să se căsătorească.

Conform tradiţiei, persoanele care sar peste flăcări vor fi sănătoşi întregul an şi feriţi de necazuri, nenorociri şi boli. Rolul focului este de a alunga atât fiarele, având şi puteri roditoare, astfel încât după ce este stins oamenii obişnuiesc să arunce în grădină cenuşă şi cărbuni.

Femeile mai înaintate în vârstă, în special cele din mediul rural, obişnuiesc să împartă covrigi, nuci, mere, pâine, struguri şi prune uscate tuturor celor care sar peste foc, conform calendarulortodox.ro.

 De asemenea, în această zi se pomenesc şi morţii şi se dă de pomană colivă de Sâmedru dar şi colaci în formă de cruce.

 Conform tradiţiei, Sânmedru era considerat patronul păstorilor care adaugă în cadrul superstiţiilor un străvechi obicei care în regiunea Moldovei se practică şi în zilele noastre. Pentru a putea vedea cum va fi iarnă care vine, păstorii obişnuiesc să îşi aşeze cojocul pe iarbă în mijlocul oilor, aşteptând să vadă care oaie se va aşeza pe el. Dacă o oaie neagră se aşează înseamnă că iarnă va fi una bună, în timp ce dacă se va culcă o oaie albă, iarnă va fi aprigă.

O altă datină prin care oamenii obişnuiau să vadă cum va fi vremea era mersul oilor în dimineaţă de Sfântul Dumitru. Dacă se va trezi prima oară o oaie albă şi va merge spre sud iarnă va fi una grea, iar dacă se va trezi una neagră şi va merge pe nord, iarnă va fi uşoară.

De sărbătoarea Sfântului Dumitru Izvorâtorul de Mir se întâlnesc foarte multe obiceiuri frumoase şi în alte regiuni ale ţării de 26 octombrie.

De exemplu, în Bucovina, persoanele care vor semăna usturoiul după Sânmedru vor avea parte anul viitor doar de pagubă. În regiunea Olteniei, oamenii cred că doar dacă vei respecta toate tradiţiile acestei sărbători vei fi într-adevăr protejat de necazuri şi primejdii. Oamenii de la ţară obişnuiau să respecte aceste superstiţii cu stricteţe pentru a-şi proteja animalele de lupi.

Tot astăzi se taie şi coama cailor tineri pentru ca aceasta să crească frumoasă. Totuşi, de Sfântul Dumitru nu trebuie folosit piaptănul. În caz contrar vei atrage asupra ta necazuri şi primejdii.

Sf. Mare Mucenic Dimitrie a trăit pe vremea lui Diocleţian şi Maximilian Galeriu, împăraţi faimoşi ai Imperiului Roman. Dimitrie era fiul voievodului din cetatea Tesalonicului. Acesta a fost botezat în taină, părinţii săi temându-se de ceea ce ar fi putut păţi atât ei, cât şi copilul în acea perioadă în care păgânii persecutau creştinii. Acesta a fost învăţat despre Dumnezeu şi creştinism într-o cameră ascunsă a palatului lor.

Sf. Mare Mucenic Dimitrie a cunoscut tainele sfintei credinţe şi tot ceea ce putea învăţa despre Dumnezeu şi despre Mântuitor, despre minunile pe care Dumnezeu le-a făcut şi despre milostenia de care a dat dovadă de-a lungul vieţii Sale. Aceste lucruri reprezintă începuturile lui Dimitrie în slujba lui Dumnezeu.

Pe măsură ce anii treceau, Dimitrie devenea tot mai înţelept. În momentul în care părinţii acestuia s-au dus la Dumnezeu, el a rămas singur, moştenitor al averilor şi al numelui.

Împăratul Maximian, auzind de moartea tatălui lui Dimitrie, îl cheamă pe acesta la el. Văzând faptul că este o persoană foarte înţeleaptă decide că Dimitrie ar trebui să devină voievod al cetăţii. Toţi credincioşii din cetate s-au bucurat la auzul veştii şi l-au întâmpinat cu mare bucurie. Dimitrie i-a îndrumat cu vrednicie şi a adus pe calea cea dreaptă foarte mulţi oameni.

Auzind faptul că Dimitrie este creştin, Maximian a devenit foarte mânios. Întorcându-se de la o bătălie împotriva sciţilor, Maximian ordonă organizarea de praznice în fiecare cetate, în cinstea zeilor. Astfel, împăratul ajunge la Tesalonic unde îl întreabă pe Dimitrie dacă tot ceea ce auzise despre el este adevărat. Dimitrie, fără să stea pe gânduri, îi răspunde sincer şi direct lui Maximian, mărturisindu-i că el este creştin. Răspunsul lui Dimitrie l-a enervat şi mai tare pe Maximian, care ordonă ca Dimitrie să fie închis în temniţă până în momentul în care jocurile care erau date în cinstea venirii sale ar fi luat sfârşit.

Sursa: realitatea.net

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spiritualitate

Sărbătoare. Creștinii îl prăznuiesc pe Sfântul Andrei, ocrotitorul României

Publicat

pe

Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, este sărbătorit în fiecare an,  în 30 noiembrie, în Biserica Ortodoxă.

În România, Sfântul Andrei se bucură de o cinstire deosebită, fiind considerat Apostolul românilor sau creștinătorul poporului român. De aceea, numeroase mănăstiri și biserici de mir l-au luat ca ocrotitor și îl prăznuiesc în fiecare an, organizând ample evenimente religioase și culturale, sfântul fiind ocrotitorul românilor de pretutindeni.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în anul 1995 ca ziua Sfântului Apostol Andrei să fie însemnată cu cruce roșie în calendarul bisericesc, iar în 1997 a fost proclamat Ocrotitorul României.

Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare națională bisericească, ca urmare a hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001.

Datorită evlaviei pe care o au credincioșii ortodocși români față de Sfântul Apostol Andrei, a fost ales drept ocrotitor al Catedralei Mântuirii Neamului, fiind cel de-al doilea hram.

Moaștele sale au fost aduse pentru prima dată în țara noastră la Iași, în anul 1996. De numele Sfântului Apostol Andrei este legată și originea Bisericii dreptmăritoare din România. Din mărturiile istoricilor și din Sfânta Tradiție reiese că Sfântul Andrei este și primul propovăduitor al Evangheliei la strămoșii noștri daco-romani. Deci, creștinismul românesc are origine apostolică.

Sfântului i-au fost încredințate spre evanghelizare ținuturile din preajma Mării Negre. Este cert că în drumul său Apostolul Întâi chemat a predicat Evanghelia atât în sudul Basarabiei, cât și în Sciția Mică (Dobrogea de azi).

Numai astfel se explică faptul că primul centru episcopal cunoscut pe teritoriul țării noastre a fost la Tomis. De asemenea, tradițiile și obiceiurile populare românești consideră pe Sfântul Andrei ca un părinte spiritual al neamului nostru, ziua de 30 noiembrie fiind însoțită la români de bogate și semnificative elemente folclorice.

La noi în țară se află peştera Sfântului Apostol Andrei, fiind cea mai veche biserică creştină de pe teritoriul României, și considerată Bethleemul creştinismului românesc.

Peştera Sfântului Apostol Andrei este aşezată într-o poiană din pădurea Migilet, din marginea localităţii Ion Corvin, judeţul Constanța, în vechea provincie romană Scythia Minor, la numai câţiva kilometri de cetatea antică Adamclisi şi de monumentul Tropaeum Traiani. Tradiţia şi unele descoperiri arheologice acreditează această peşteră ca fiind locul în care, pentru o perioadă de timp, a locuit însuşi Apostolul Andrei, ajuns pe meleagurile strămoşilor noştri geto-daci în misiunea lui de propovăduire a Evangheliei.

Prin Legea nr. 147 din 23 iulie 2012, adoptată de Senatul României în 23 noiembrie 2011 și de Camera Deputaților în 26 iunie 2012, iar apoi promulgată prin Decretul nr. 517/20 iulie 2012 al președintelui României, ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, a fost consacrată ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Peste 700.000 români își aniversează ziua onomastică de Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Părintele Arsenie Boca a fost comemorat la Mănăstirea Prislop

Publicat

pe

Părintele Arsenie Boca a fost comemorat duminică la locul său de odihnă, Mănăstirea Prislop, la împlinirea a 32 de ani de la trecerea la cele veşnice.

A fost oficiată o slujbă de pomenire în biserica mănăstirii imediat după Sfânta Liturghie şi alta în cimitir la locul unde a fost înhumat.

Slujbele au fost oficiate de Mitropolitul Laurenţiu al Ardealului, Episcopul Andrei al Covasnei şi Harghitei, de Episcopul Daniil, locţiitor al Daciei Felix şi de Arhiereul vicar Nestor Hunedoreanul al Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

Episcopiil Daniil, care l-a cunoscut timp de un deceniu pe Părintele Arsenie Boca, a explicat de ce îl consideră steaua fixă de pe cerul României şi al Bisericii Ortodoxe Române.

„Părintele nostru Arsenie Boca doreşte să continue jertfa sfinţiei sale pentru mântuirea noastră ca şi credincioşi ortodocşi români, ca Biserică Ortodoxă, ca ţară. De aceea, l-am numit şi-l numesc public pe părintele nostru Arsenie Boca Steaua fixă de pe cerul României, din vremurile noastre şi de pe cerul Bisericii Ortodoxe Române”.

„Steaua fixă este steaua după care se călăuzesc alte stele, după care se căluzesc cei ce merg noaptea prin deşert sau prin pustiu, cei ce navighează sau călătoresc pe mări sau pe oceane. Părintele Arsenie Boca, în viziunea mea, ca episcop care l-am cunoscut vreme de aproximativ zece ani, este steaua fixă a României”, a subliniat PS Daniil.

Mitropolitul Ardealului despre canonizare: „Știe Dumnezeu“

Părintele Arsenie Boca a trecut la cele veșnice în data de 28 noiembrie 1989, iar mormântul său a devenit un adevărat loc de pelerinaj pentru toți cei care l-au cunoscut și l-au preţuit.

Subcomisia sinodală pentru canonizarea sfinților români analizează propunerea de canonizare înaintată de Mitropolia Ardealului la finalul anului 2019.

Mitropolitul Ardealului a fost întrebat joi, în cadrul unei conferinţe, când va fi canonizat Părintele Arsenie Boca. Potrivit Agerpres, ierarhul a răspuns: „Ştie Dumnezeu. Noi când facem previziuni din acestea, nu am darul premoniţiei, nu ştiu. Va vrea Dumnezeu! Când vrea Dumnezeu şi când vrea şi părintele şi va fi. Noi nădăjduim”.

IPS Laurenţiu a explicat că se adună în continuare dovezi ale minunilor înfăptuite de Părintele Arsenie Boca, însă a atras atenţia că nu este cazul să se exagereze unele vorbe ale sale.

„Este adevărat că părintele a spus că nu mai merge mult, nu mai rabdă Dumnezeu mult, dar nu i-a pomenit niciodată numele lui Ceauşescu, pentru că era foarte atent cu reacţia oamenilor, cu senzaţionalul. (…) În momentul de faţă nu are nevoie de mistificările unora. Unele sunt chiar aşa mistificări, că l-a văzut unul aici şi l-a văzut şi dincolo. (…) unele sunt caraghioase, pur şi simplu caraghioase şi pe noi nu ne-au amuzat, ci ne-au întristat, deci comisia de cercetare, de canonizare a fost pur şi simplu uimită de unele afirmaţii, dar aşa sunt oamenii”.

„Dar cele bune întotdeauna au trecut peste celelalte, au răzbătut. Aşa se cerne şi rămân numai lucrurile adevărate şi folositoare”, a explicat ierarhul.

Mitropolitul Ardealului a mai afirmat că l-a cunoscut personal pe Părintele Arsenie Boca, a primit sfaturi de la el şi este convins că acesta era „un om al lui Dumnezeu”, „o mare personalitate, acest părinte duhovnicesc care a lăsat urme adânci în viaţa spirituală a credincioşilor din întreaga ţară, nu numai din Ardeal, dar mai ales din Ardeal”.

sursa: basilica.ro

Citeste mai mult

Spiritualitate

Creştinii prăznuiesc Intrarea Maicii Domnului în Biserică

Publicat

pe

Sărbătoarea creştină este cunoscută în popor sub denumirea de Vovidenia sau Ovedenia. Este prima mare sărbătoare din postul Crăciunului. Cei care ţin post au voie să mănâce peşte în această zi.

Ioachim şi Ana nu aveau copii, asa că L-au rugat pe Dumnezeu să îi facă părinţi. Ei au făgăduit că dacă vor avea un copil îl vor duce la templu şi îl vor închina Lui. Un înger le-a vestit că vor avea o fată, pe care o vor numi Maria. Sfinţii Ioachim şi Ana nu au uitat de promisiunea făcută lui Dumnezeu şi la trei ani de la naşterea Maicii Domnului, au dus-o pe fiica lor la templu. Au fost întâmpinaţi de marele preot Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, care a dus-o pe Maria în cea mai sfântă încăpere din Biserica, unde a stat până la vârsta de 15 ani.

În unele locuri, astăzi, copiii pun crengi de măr în vase cu apă şi le folosesc în noaptea de Anul Nou drept sorcove.

În credinţa populară se spune că dacă nuieluşa Sfântului Nicolae, care trebuie să fie din măr, înfloreşte până la sărbătoarea Naşterii Domnului, înseamnă că Sfântul l-a iertat pe cel pedepsit cu ea.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite