Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Spiritualitate

Sărbători religioase numeroase în luna noiembrie

Publicat

pe

Luna care tocmai a început, noiembrie sau brumar, aduce pentru credincioșii ortodocși o serie de sărbători importante.

4 noiembrie
Sărbătoarea Sf. Gheorghe din Drama – Cuviosul Părinte Gheorghe s-a născut în anul 1901, în orașul Arghiropolis din ținutul Pontului (astăzi Gümüșhane, Turcia). În anul 1959 și-a prevăzut sfârșitul, vestind aceasta în mai multe rânduri ucenicilor apropiați.
A fost trecut în calendarul Biserici noastre în cadrul ședinței Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 28 octombrie 2015. În Paraclisul istoric Sfântul Mare Mucenic Gheorghe al Reşedinţei Patriarhale se află o icoană şi o raclă cu un fragment din moaştele Sfântului Cuvios Gheorghe. Acestea au fost de Înaltpreasfințitul Părinte Pavlos de Drama în data de 22 iulie 2011.

8 noiembrie
Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil – Ca sărbătoare a îngerilor, aceasta a fost prăznuită de Biserică începând cu secolul al V-lea. Sfinții Voievozi sunt pictați pe ușile diaconești ale Sfântului Altar, unul purtând crini în mână, semn al Bunei Vestiri, iar celalalt o sabie de foc. Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt, în România, ocrotitori spirituali ai Jandarmeriei Române.

9 noiembrie
Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina este numit şi Taumaturgul pentru vindecările miraculoase, îndeosebi de cancer. Poporul român are mare evlavie la acest sfânt născut la 1 octombrie 1846, în orășelul Silivria, pe țărmul Mării Marmara.
Fragmente din moaştele sale se află la Catedrala Patriarhală şi la mănăstirea Radu Vodă din Capitală.
În Bucureşti se află un centru de Îngrijire Paliative ocrotit de Sfântul Ierarh Nectarie.

11 noiembrie
În a 11-a zi a lunii îl vom pomeni pe Sfântul Mare Mucenic Mina. Un fragment din moaștele sale se află, din anul 1874, la Biserica Vergu din Capitală.

12 noiembrie
În această zi calendarul Bisericii noastre îi consemnează pe Sfinții Martiri și Mărturisitori Năsăudeni, canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română în şedinţa Sfântului Sinod din 22-24 octombrie 2007. Proclamarea oficială a canonizării acesora a avut loc în 11 mai 2008, la Mănăstirea Salva.

13 noiembrie
În această zi se face pomenirea Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului. Un fragment din moaștele sale se află  la paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, lăcașul de cult sărbătorindu-și cu acest prilej unul dintre hramuri.

14 noiembrie
În ziua în care cinstim pe Sfântul Grigorie Palama se lasă sec pentru Postul Nașterii Domnului. Acesta are durată fixă și se încheie în ziua praznicului Nașterii Domnului, în 25 decembrie.

15 noiembrie
Tot în noiembrie, în data de 15, îl vom prăznui pe Sfântul Paisie de la Neamț. Cuviosul a reînviat tradiția isihastă în zona Balcanică, în secolul al XVIII-lea. A fost canonizat de Biserica noastră în anul 1992.

16 noiembrie
Aceasta este ziua de pomenire a Sfântului Apostol și Evanghelist Matei.
În data de 16 noiembrie 1881 au fost deschise cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti; au fost sistate în 1883 şi reluate în 4 noiembrie 1884. Tot într-o zi de 16 noiembrie, în 1903, s-a născut Părintele Dumitru Stăniloae.

20 noiembrie
În data de 20 noiembrie este cinstit Sfântul Grigorie Decapolitul. Moaştele sale se află la mănăstirea Bistriţa, jud. Vâlcea. În anul 2016, racla cu sfintele moaşte a fost adusă în pelerinaj la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Capitală.

21 noiembrie
Cea mai importantă sărbătoare a lunii este Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Sărbătoarea, numită în popor şi Vovidenia, aminteşte faptul aducerii cu evlavie, în biserica Legii vechi, adică în templul din Ierusalim, a copilei de trei ani, care avea să fie Maica Domnului nostru Iisus Hristos.
În 21 noiembrie 1918 s-a născut părintele Constantin Galeriu.

25 noiembrie
În ziua odovaniei praznicului Intrării în Biserică a Maicii Domnului îi pomenim pe Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina și pe Sfântul Mc. Mercurie. Cu acest prilej, paraclisul facultăţii de teologie din Bucureşti, Biserica Sf. Ecaterina din Capitală, îşi sărbătoreşte hramul.

26 noiembrie
Sfântul Stelian Paflagonul, ocrotitorul copiilor, este cinstit în data de 26 octombrie. În Biserica Lucaci din Capitală se păstrează un fragment din moaștele sale.

30 noiembrie
Ultima mare sărbătoare a lunii este închinată ocrotitorului României, Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat. Din anul 2011, în data 30 noiembrie, Biserica noastră face și pomenirea Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei. Ziua de 30 noiembrie este zi nelucrătoare.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spiritualitate

Schimbarea la Față a Domnului, sărbătoarea care marchează despărțirea de vară

Publicat

pe

Creştinii ortodocşi şi catolici sărbătoresc în fiecare an, în 6 august, Schimbarea la Faţă a Domnului, ce aminteşte de o minune a lui Iisus, sărbătoare numită în popor Pobreajenul şi considerată a marca despărţirea de vară.

Sărbătoarea se referă la momentul schimbării minunate la faţă a lui Iisus, în Muntele Taborului, în faţa ucenicilor săi Petru, Ioan şi Iacov, cu care a urcat pe munte ca să se roage.

Aceasta a fost prima minune a Mântuitorului asupra Sa, prin care Şi-a arătat slava dumnezeiască înaintea apostolilor: „Şi după şase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan, fratele lui, şi i-a dus într-un munte înalt, de o parte. Şi S-a schimbat la faţă, înaintea lor, şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina” (Matei 17, 1-2).

Pe lângă semnificaţia religioasă, Schimbarea la Faţă a fost asimilată în popor ca zi ce marchează desparţirea de vară, altfel spus, schimbarea veşmintelor naturii, dar şi ale oamenilor, cu cele ale noului anotimp care se pregăteşte să sosească. De-acum, frunzele încep a se îngălbeni, apele a se răci, iar păsările migratoare încep a-şi pregăti plecarea. În această zi nu se lucrează, iar credincioşii duc la biserică fructe din noua recoltă, care se binecuvântează şi apoi se împart. Tot acum se adună şi plante de leac. Până în 6 august, agricultorii trebuie să fi terminat cositul şi pregătitul fânului, pentru că iarba îmbătrâneşte.

Tot în popor se mai spune că de Schimbarea la Faţă nu este bine să te cerţi cu nimeni şi nici să te certe cineva, că aşa vei fi tot anul, până la următoarea Schimbare la Faţă. De asemenea, se spune că fetele nu trebuie să se pieptene deoarece nu le mai creşte părul, iar călătoriile trebuie evitate pentru că se spune că vă veţi rătăci.

Dacă vor posti azi, femeile însărcinate vor avea parte de o naştere uşoară şi de copii sănătoşi.

Din aceasta zi se interzice scăldatul, dar şi culcatul afară.

Pentru că este în timpul postului de Sfânta Maria, Schimbarea la Faţă se prăznuieşte prin dezlegare la peşte.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Postul Adormirii Maicii Domnului. Ce rugăciuni se citesc zilnic

Publicat

pe

Postul Adormirii Maicii Domnului sau Postul Sfintei Mării, cum este cunoscut în popor, începe vinere, 1 august și durează două săptămâni.

Anul acesta, postul se va încheia tot într-o zi de vineri, ceea ce înseamnă că se prelungește cu o zi, conform Liturgicii Generale.

„Postul se prelungește și în ziua sărbătorii însăși, dacă aceasta cade miercurea sau vinerea, făcându-se dezlegare la untdelemn, pește și vin”, precizează pr. prof. Ene Braniște.

Această perioadă dintre a fost instituită de Biserică pentru a o cinsti pe Născătoarea de Dumnezeu și virtuțile ei. Timp de două săptămâni Biserica recomandă citirea zilnică a paraclisului Maicii Domnului și a altor rugăciuni închinate Fecioarei Maria.

Acest post este considerat mai ușor din punct de vedere alimentar decât Postul Mare, dar mai aspru decât postul Crăciunului și al Sfinților Apostoli.

Sfaturi pentru post

Conform Tipicului cel Mare și Învățăturii pentru posturi din Ceaslovul Mare, în Postul Adormirii Maicii Domnului se ajunează lunea, miercurea și vinerea, până la Ceasul IX (aproximativ ora 15:00), când se consumă mâncare uscată.

Marțea și joia se consumă legume fierte, fără untdelemn, iar sâmbăta și duminica este dezlegare la untdelemn și vin.

De sărbătoarea Schimbării la Față se poate mânca pește.

Încă din primele secole, Postul Adormirii Maicii Domnului nu se ținea peste tot în același timp și în același mod. Creștinii din Antiohia posteau doar o singură zi, la praznicul Schimbării la Față a Domnului.

În partea Constantinopolului se postea doar patru zile. Doar creștinii din Ierusalim posteau opt zile. Această situație a condus la stabilirea unor reglementări generale vizavi de acest post.

Astfel, în anul 1166, la Constantinopol a avut loc întrunirea unui sinod prezidat de Patriarhul Luca Chrisoberg, unde s-a hotărât ca „postul să înceapă în ziua de 1 august și să se termine în dimineața zilei de 15 august, când începem sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului”.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Sfântul Ilie, prăznuit de credincioșii ortodocși. Ce tradiții se respectă

Publicat

pe

Biserica Ortodoxă îl sărbăto­reşte vineri, 20 iulie, pe Sfântul și slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul. El este unul dintre cei mai im­portanţi proroci ai Vechiului Testament şi se bucură de o săr­bă­toare cu cruce roşie în calendarul Bisericii noastre.

El s-a născut în Tesba Galaadului (de unde numele de Tesviteanul) şi a trăit în veacul al IX-lea î.Hr, în timpul regilor din dinastia Omri a regatului Israel: Ahab (871-852 î.Hr.) şi Ohozia (852- 851 î.Hr.) şi a fost înălţat la cer de Domnul în timpul regelui Ioram.

Sfântul Ilie era o persoană cu o înflăcărare cu adevărat divină. Puterea şi semnificaţia tulbură­toare a faptelor sale vin din perfecta lor adaptare la cerinţele Domnului. De aceea, el este model pentru noi toţi în ceea ce priveşte împlinirea voii divine şi în păs­trarea nealterată a adevăratei credinţe.

Din cartea IV Regi, capitolul 2, aflăm că Sfântul Proroc Ilie, după ce a lăsat ca urmaș pe Elisei, a fost luat de un car de foc și înălțat la cer, fără a trece prin moarte. Despre ridicarea la cer a profetului, Sfântul Ioan Gură de Aur susține că a fost îmbrăcat de Dumnezeu în haină îngerească, iar Sfântul Maxim Mărturisitorul afirmă: „Dumnezeu a arătat din vechime măririle minunilor și semnelor și S-a folosit de modul înnoirii, mutând spre alt chip de viață decât cel în trupul supus stricăciunii pe fericiții Ilie și Enoh, nu prin prefacerea firii, ci prin schimbarea conducerii și îndru­mării ei”.

Cinstea deosebită de care se bucură Sfântul Ilie înaintea lui Dumnezeu se vede în prezența sa pe Muntele Tabor alături de Moise, atunci când Mântuitorul S-a schimbat la Față înaintea ucenicilor Lui. Moise și Ilie au fost de față lângă Domnul în slavă, primul ca primitorul și dătătorul Legii, al doilea drept cel mai neînfricat luptător în apărarea credin­ţei într-un singur Dumnezeu. Prezenţa sa la Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos ne arată importanţa exemplului său de mărturisire a dreptei cre­dinţe, iar viaţa lui este mai ales un model anahoretic pe care îl oferă lumii monahale creştine.

Poporul dreptcredincios îl cinsteşte în mod deosebit şi îl consideră mare făcător de minuni, de aceea peste 120.000 de români îi poartă numele. Sfântul Proroc Ilie este ocrotitorul Forţelor Aeriene Române. Multe biserici din oraşele şi satele ţării noastre îl au ca ocrotitor.

Ziua în care se consumă mere

Potrivit tradiţiei, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Şi tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.

Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făceau bube în gură.

Tot tradiţia spune că nu era voie să se consume mere pâna la 20 iulie şi nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu cădea grindina, obiceiul acesta fiind păstrat şi astăzi. Tot în 20 iulie, merele, considerate fructele Sfântului Ilie, sunt duse la biserică pentru a fi sfinţite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.

Tot de Sfântul Ilie, românii îşi aminteau şi de sufletele morţilor, în special de cele ale copiilor. Femeile chemau copii străini sub un măr, pe care îl scuturau ca să dea de pomană merele căzute. Astfel, se considera că morţii se veselesc.

Bisericile sunt pline, în această zi, cu bucate pentru pomenirea morţilor (Moşii de Sfântul Ilie), iar la casele gospodarilor se organizează praznice mari.

Se credea şi se mai crede şi astăzi că, dacă tună de Sfântul Ilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.

Oamenii mai spun că, după ziua Sfântului Ilie, vor începe ploile mari de vară.

În această perioadă, la sate, apicultorii recoltează mierea de albine, activitate numită şi retezatul stupilor. Recoltarea mierii se face, şi acum, în multe locuri, potrivit datinei, numai de către bărbaţi curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupină. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii invitaţi la acest moment festiv, gustau din mierea nouă şi se cinsteau cu ţuică îndulcită cu miere.

Ziua Sfântului Ilie marchează şi miezul verii pastorale, când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.

Ca divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile şi hotărăşte unde şi când să bată grindina.
Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este şi ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite