Ne găsiți și pe:

Spiritualitate

Sunt așteptați peste 3.000 de oameni la hramul Mănăstirii Sfântul Nectarie

Publicat

acum 10 ani

pe

Peste 3.000 de persoane sunt așteptate să participe miercuri 9 noiembrie la hramul Mănăstirii Sfântul Nectarie Taumaturgul din satul Feneș, comuna Armeniș (Caransebeș). Aproape din nimic, în mai puțin de trei ani, la Feneș a înflorit o manastire frumoasă, totul sub îndrumarea și cu râvna starețului Hristofor Abălașei și oamenilor pe care i-a strâns în jurul lui. Miercuri va avea  loc și sfințirea bisericii construite în curtea mănăstirii. La orele 07,00 va fi ceremonia de sfințire a apei, la 08,00 Taina Sfântului Maslu, iar la orele 10,00 va începe Sfânta Liturghie, oficiată de P.S. Lucian, episcopul Caransebeșului, alături de un sobor de preoți. 

 ”Lucrările au mers mai bine decât ne-am fi așteptat, și am avansat destul de mult, cu ajutorul bunului Dumnezeu. Am găsit aici oameni minunaţi, inimoşi care ne-au ajutat și sunt alături de noi. Cu sprijin de la Centrul Eparhial, al Ministerului Culturii şi Cultelor, de la Primăria Armeniș şi nu în ultimul rând al unor oameni de bună-credinţă, s-a amenajat o capelă pentru desfăşurarea sfintelor slujbe, stăreţie, trapeză, iar în altă clădire chilii pentru vieţuitorii acestui aşezământ, în prezent se fac demersurile pentru proiectarea întregului ansamblu mănăstiresc”, a declarat starețul Hristofor Abălașei. 

Miercuri, aici va avea loc Sfințirea Mare a bisericii care va avea hramul Sfântului Nectarie Taumaturgul (9 noiembrie) și al Sfântului Ierarh Luca al Crimeii (10 august). Pentru că are loc sfințirea bisericii, în mod excepțional, femeile vor putea intra în Sfântul Altar.

Sfintele Moaște ale Sf. Nectarie Taumaturgul vor fi așezate în Sfânta Masă. Despre Sfântul Nectarie se spune că, în timpul vieții, tămăduia prin simpla mângâiere, iar după moarte prin atingerea moaștelor sale. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Constantin Stoica, a declarat recent pentru Gindul, că: în ultimii ani sunt tot mai multi credincioși care s-au vindecat de o serie de boli incurabile după ce s-au închinat la moaștele Sfântului Nectarie de le Egina, vindecătorul de boli”. 

 Sfantul Nectarie Taumaturgul (1846 -1920) este unul dintre cei mai iubiți și mai căutați sfinți, de către toți credincioșii din Grecia de astăzi dar și de către români. Pe langă faptul că este un sfânt contemporan, un sfânt al secolului nostru, el atrage îndeosebi prin mulțimea minunilor săvârșite, atât în timpul viețuirii sale, cât și după adormirea sa întru Domnul.

Olimpiu Bulzan

 

ACATISTUL SFANTULUI NECTARIE TAUMATURGUL  (sursa: crestinortodox.ro)

 

Condacul 1

 

Pe steaua cea nou stralucitoare a Ortodoxiei,

Pe al Bisericii nou zid de aparare,

Cu bucurie in inimi sa il laudam.

Slavit fiind de lucrarea Duhului,

Izvoraste tamaduiri si har bogat,

Pentru aceea ii strigam, bucura-te parinte Nectarie.

 

Icosul 1

 

Om purtator al bucuriilor celor ceresti, te-ai aratat in lume Nectarie, arhiereule al lui Hristos, in viata neprihanita petrecand, drept, cuvios si de Dumnezeu inspirat, in toate daruit; pentru aceasta si de la noi auzi unele ca acestea:

Bucura-te, cel prin care se inalta cei credinciosi;

Bucura-te, cel prin care sunt risipiti cei dusmanosi;

Bucura-te, vas aurit al intelepciunii;

Bucura-te, cel prin care se invinge rautatea lumii;

Bucura-te, locas al sfinteniei si al lucrarii ceresti;

Bucura-te, carte dumnezeiasca a noii cetati ingeresti;

Bucura-te, cel care pe deplin Sfant te-ai aratat;

Bucura-te, cel care de cele materiale te-ai lepadat;

Bucura-te, a credintei rasplata stralucitoare;

Bucura-te, mijlocitor al harului cucernic si tare;

Bucura-te, cel prin care Biserica se slaveste;

Bucura-te, cel prin care insula Eghina se veseleste;

Bucura-te, parinte Nectarie.

 

Condacul al 2-lea

 

Intelepciune avand, inca din tinerete, de raza cea dumnezeiasca ti-ai luminat sufletul si stralucirii poruncilor celor sfinte ai urmat, Cuvioase. De aceea, in virtuti inaintand, de mic copil ai cantat lui Hristos: Aliluia!

 

Icosul al 2-lea

 

Mergand in orasul Sfantului Constantin, ai avut frica de Dumnezeu ca indrumator si cercetarea celor sfinte ca aparator. De aceea, hranindu-te din intelepciunea cea dumnezeiasca, pe cei pe care cu cuvantul tau i-ai umplut de bucurie sfanta, ii auzi strigand unele ca acestea:

Bucura-te, vita a vesniciei;

Bucura-te, nectar al ambroziei;

Bucura-te, ca de Mantuitorul ne-ai fost trimis vindecator luminat;

Bucura-te, ca parintilor celor din vechime ai urmat;

Bucura-te, piatra cea noua a zidirii cugetatoare;

Bucura-te, cununa nou impletita, a Bisericii dreptmaritoare;

Bucura-te, cel ce te-ai aratat ca un trandafir proaspat inflorit;

Bucura-te, cel ce de Dumnezeu ai fost daruit;

Bucura-te, steaua cea noua a credintei poporului;

Bucura-te, cel ce stralucesti in slava Creatorului;

Bucura-te, bunule chivenisitor al poruncilor ceresti;

Bucura-te, chip al slavitelor virtuti ingeresti;

Bucura-te parinte Nectarie.

 

Condacul al 3-lea

 

Slavita intelepciune ai cautat-o si ti-ai dorit-o din tineretile tale, si pe Hristos L-ai rugat cu lacrimi fierbinti ca sa te impodobeasca cu inalta ei frumusete. Pentru aceea Nectarie, cu credinta si plecaciune strig catre Domnul: AIiluia!

 

Icosul al 3-lea

 

S-a bucurat sufletul tau, ca oarecand al marilor Parinti, Vasile si Grigorie, mergand la Atena sa dobandesti invatatura cea folositoare. Pentru aceea, cu bucurie iti strigam unele ca acestea:

Bucura-te, fiu al luminii celei ceresti;

Bucura-te, vlastar al evlaviei celei ingeresti ;

Bucura-te, cel ce ai fugit de amagirile cele lumesti ;

Bucura-te, ca cele spre indumnezeire n-ai incetat sa doresti ;

Bucura-te, minte purtatoare de Dumnezeu, plina de intelesuri divine;

Bucura-te, carbune al dumnezeiescului Duh, focul aprins al cugetarii  crestine;

Bucura-te, cel ce viata fara de pata ai trait;

Bucura-te, cel ce inselaciunea lui Veliar ai zdrobit;

Bucura-te, cel ce ai deschis usa sufletului, iubirii lui  Hristos;

Bucura-te, cel in care a inflorit savarsirea binelui luminos;

Bucura-te, sprijinul cel tare al celor credinciosi;

Bucura-te, sageata de mult plans a celor dusmanosi;

Bucura-te parinte Nectarie!

 

Condacul al 4-lea

Avand in tine ravna cea dumnezeiasca a Cuviosilor Parinti, fara incetare ti-ai dorit viata cea ingereasca. De aceea, in Hios, cu bucurie ai intrat in cerescul cin monahal si pe vrajmasul l-ai  Iasat pagubit, cantand Domnului  neincetat: AIiluia!

 

IcosuI al 4-lea

 

Auzit-a Arhiereul Cel dintru inaltime rugaciunea ta, strigat-ai catre Dansul din toata inima ta. De aceea, de graba a Iinistit apele marii si furtuna a potolit. Vazand acestea, cei ce au fost salvati prin rugaciunile tale, cu multumire si credinta iti canta unele ca acestea:

Bucura-te, cel ce de Ia Dumnezeu ne-a  fost trimis vindecator;

Bucura-te, izvor nesecat al minunilor;

Bucura-te, astrul cel nou al Bisericii, prealuminat;

Bucura-te, ca in randul Tuturor Sfintilor ai intrat;

Bucura-te, vas nepretuit al darurilor ceresti ;

Bucura-te, gradina inflorita a fericitelor virtuti ingeresti;

Bucura-te, cel ce furtuna marii o Iinistesti ;

Bucura-te, ca strigatul huIitorilor il potolesti ;

Bucura-te, noule ales al lui Hristos;

Bucura-te, al virtutilor gradinar cuvios;

Bucura-te, iubitorule de viata duhovniceasca;

Bucura-te, cel ce ai fost rasplatit cu bucuria cereasca;

Bucura-te parinte Nectarie!

 

Condacul al 5-lea

 

Sfant Ierarh te-ai aratat, in aceste vremuri de pe urma, vrednic de cinstire, ca oarecand Sfintii cei de demult. Caci in acelasi chip ca si ei viata ti-ai  petrecut si slavite minuni ai savarsit, izbavindu-i din toate necazurile pe cei 

care striga: AIiluia! 

 

Icosul al 5-lea

 

Arhiereu intelept, ales de Dumnezeu te-ai aratat cu adevarat in tara Egiptului, pastor luminat al Pentapolisului, alergand, ca oarecand marele Pavel, spre viata in Hristos. De aceea si cei credinciosi, cunoscand virtutile tale, cu glas de bucurie striga unele ca acestea:

Bucura-te, a cetatii marire;

Bucura-te, a evlaviei fire;

Bucura-te, cel asemenea Cuviosilor pustiei;

Bucura-te, podoba cea noua a preotiei;

Bucura-te, vas al blandetii si tezaurul iubirii;

Bucura-te, datatorul pacii si izvoratorul milei;

Bucura-te, ca Bisericii te-ai aratat stralucitor;

Bucura-te, ca celor cuviosi te arati indrumator;

Bucura-te, chip al trairii celei neprihanite;

Bucura-te, candela a indumnezeirii primite;

Bucura-te, ca Arhiereu desavarsit celor inalte slujesti;

Bucura-te, cuvantator neintrecut al celor dumnezeiesti;

Bucura-te parinte Nectarie!

 

Condacul al 6-lea

 

Vazut-au crestinii din toata Biserica Egiptului, ca esti un adevarat pastor al Evangheliei. Pentru aceea, multimea credinciosilor ce ascultau cuvantul invataturii tale, gandeau ca au dobandit un nou Sfant parinte, ce cu putere invata. Si impreuna cu tine nu incetau sa strige Domnului: Aliluia!

 

Icosul al 6-lea

 

Stralucit-ai si in pamantul elen, asemenea unui nou Apostol, Iuminand inimile credinciosilor cu focul sfintelor invataturi si cu razele vietii tale, Cuvioase. Pentru aceasta, luminati fiind si noi de stralucirea ta, iti strigam unele ca acestea:

Bucura-te, luminator al Bisericii Domnului ;

Bucura-te, trambita cea tare a adevarului;

Bucura-te, cel ce ai avut ravna Apostolilor;

Bucura-te, izvorul harului si al vindecarilor;

Bucura-te, retor indumnezeit al cuvintelor vietii;

Bucura-te, ca pline de har sunt omiliile tale, intelept al cetatii;

Bucura-te, cel ce cureti sufletele, de robia patimilor;

Bucura-te, ca potolesti pornirile inimilor;

Bucura-te, mare invatator al credinciosilor;

Bucura-te,ascet tare, lui Hristos urmator;

Bucura-te, ca multe ispite ai indurat;

Bucura-te, ca sufletele, spre Hristos le-a indreptat;

Bucura-te, parinte Nectarie!

 

Condacul al 7 -lea

 

Mare intre Ierarhi si intelept intre invatatori, dar si smerit ascet al lui Hristos n-ai incetat a fi, Cuvioase. De aceea, parinte duhovnicesc, al celor ce se pregateau pentru slujirea preoteasca, ai fost chemat. Cu ei impreuna, te slavim si strigam: AIiluia!

 

Icosul al 7-lea

 

Nectar al dreptatii, si fruct de viata sfanta, caii dumnezeiesti ai urmat si norului duhovnicesc; iar pe noi  cei aflati la vreme de stramtoare, neincetat ne-ai izbavit. Pentru aceasta, sufletele noastre se bucura, cand iti canta tie unele ca acestea:

Bucura-te, carare a bucuriei;

Bucura-te, adiere a vesniciei;

Bucura-te, cel ce izvorasti apele harului;

Bucura-te, cel ce ai pecetluit gura balaurului;

Bucura-te, primavara sfinteniei, ce alungi iarna din gand;

Bucura-te, stralucire ce luminezi intunericul cel adanc;

Bucura-te, cel ce incurci gandurile celor pacatosi;

Bucura-te, cel ce bucuri inima celor credinciosi;

Bucura-te, sprijin al dreptmaritorilor;

Bucura-te, nimicitorul ereziilor;

Bucura-te, caderea defaimatorilor;

Bucura-te, vindecatorul bolnavilor !

Bucura-te, parinte Nectarie!

 

Condacul al 8-lea

 

Straine minuni parinte, izvorasc din mila ta cea mare, si ii ridica pe cei aflati in dureri. De aceea, si la Sfanta ta Manastire, fara incetare soseste multime de lume, cerand vindecarea si izbavirea de boli si cantandu-ti neincetat: Aliluia!

 

Icosul al 8-lea

 

Liman izbavitor, in insula Eghina, este Manastirea ta, Sfinte. Aici, sufletele monahiilor le-ai condus duhovniceste spre mantuire si Ie-ai indreptat cu intelepciune spre Hristos. Pentru aceasta, neincetat se vor ruga catre tine zicand:

Bucura-te, a mintii sfanta Iucrare;

Bucura-te ocean de rabdare;

Bucura-te, chip viu al smereniei;

Bucura-te, tezaur sfant al curatiei:

Bucura-te, candela a puritatii si chivot al nepatimirii;

Bucura-te, Iocas al virtutilor si sanctuar al cumpatarii;

Bucura-te, ca spre Dumnezeu conduci Manastirea ta;

Bucura-te, ca toata puterea si ravna, ti-ai pus pentru ea.

Bucura-te, al Eghinei stralucit veghetor;

Bucura-te, ca degrab’credinciosilor le dai ajutor;

Bucura-te, ca pre multi din pericole i-ai salvat;

Bucura-te, ca pe amagitorul, in prapastia cea adanca l-ai aruncat;

Bucura-te, Parinte Nectarie!

 

Condacul al 9-lea

 

Pline de har sfant si de miros de buna mireasma duhovniceasca sunt Sfintele tale Moaste. Mirul ce izvoraste din ele bine inmirezmeaza, nu doar Sfanta ta Manastire, ci si intrega insula a Eghinei, sfintindu-i pe aceia care, nu inceteaza a striga catre tine: Aliluia!

 

Icosul al 9-lea

 

Izvoratoare de har sunt Sfintele tale Moaste si de bogate daruri ceresti. Multime de bolnavi sunt vindecati si cei slabanogi indreptati. De aceea si noi, impreuna cu dansii, strigam unele ca acestea:

Bucura-te, scaldatoarea vindecarilor;

Bucura-te, dezlegarea suferintelor;

Bucura-te, cel ce degraba alergi in ajutor;

Bucura-te, ca in vis sau in chip tainic te arati tuturor;

Bucura-te, fantana ce parinteasca iubire izvorasti;

Bucura-te, liman al bucuriei sufletesti;

Bucura-te, ca de ingrozitorul cancer, pe multi i-ai vindecat;

Bucura-te, ca demonilor rana de mult plans le-ai dat;

Bucura-te, cel ce vanitatea intelepciunii lumesti ai ingenunchiat;

Bucura-te, ca in chip minunat pe credinciosi i-ai ajutat;

Bucura-te, podoaba de mult pret a Ierarhilor;

Bucura-te, cel ce luminezi mintea nestiutorilor;

Bucura-te Parinte Nectarie!

 

Condacul al 10-lea

 

Ajutor si acoperitor te numesc toti credinciosii, care s-au indulcit de hrana binefacerilor tale. Caci  dintre cei ce te-au chemat cu credinta, nici unul nu a ramas nemangaiat prin harul tau. De aceea, toti cu bucurie canta: Aliluia!

 

Icosul al 10-lea

 

Vestea minunilor tale s-a raspandit pretutindeni, purtatorule de Dumnezeu. Iar tu, si celor de departe, degraba le-ai venit in ajutor salvandu-i de pericole si de necazuri. De aceea, catre tine alearga zicand:

Bucura-te, ca Mare ai fost numit intre parinti;

Bucura-te, ca loc de cinste ai intre Sfinti ;

Bucura-te, ca la fel cu cei de demult esti laudat;

Bucura-te, ca intre Sfintii parinti ai fost incununat;

Bucura-te, triumf al credintei, zid de aparare al crestinilor;

Bucura-te, izvor al harului, rusinarea necredinciosilor;

Bucura-te, cel ce ne descoperi slava adevarului;

Bucura-te, cel ce pecetluiesti gura pacatosului;

Bucura-te, bucuria si puterea credinciosilor;

Bucura-te, sprijinul si intarirea sufletelor;

Bucura-te, cel prin care Hristos se slaveste;

Bucura-te, cel prin care diavolul se starpeste;

Bucura-te, parinte Nectarie! 

 

Condacul al 11-lea

 

Imne de multumire nenumarate, iti inaltam tie parinte, noi cei izbaviti sub acoperamantul tau. Caci in toate necazurile noastre, de graba ai venit sa ne alungi tristetea. De aceea, cu ajutorul tau, il slavim pe Hristos strigand: Aliluia!

 

Icosul al 11-lea

 

Ai ars zelul demonilor, cu flacarile minunilor tale si cu osardie ai venit in ajutorul credinciosilor. In suferinte grele le-ai stins durerea si i-ai vindecat de multime de boli. Pentru aceea, cu evlavie rostesc unele ca acestea:

Bucura-te, vindecatorul bolnavilor;

Bucura-te, spaima demonilor;

Bucura-te, ca pe cei chinuiti de friguri i-ai vindecat;

Bucura-te, ca pe slabanogi i-ai indreptat;

Bucura-te, cel ce ai inmultit apa fantanii secate;

Bucura-te, ca ai binecuvantat Eghina, cu rugaciuni neincetate;

Bucura-te, ca prin tine, mila lui Dumnezeu se arata;

Bucura-te, cel ce seceta ai oprit si ai dat ploaie bogata;

Bucura-te, izvorul harului nesecat;

Bucura-te, stea care pe toti i-a luminat;

Bucura-te, cel ce al Manastirii iscusit duhovnic te-ai aratat;

Bucura-te, ca de la monahii imne auzi neincetat;

Bucura-te parinte Nectarie.

 

Condacul al 12-1ea

 

Harul Mangaietorului, cu bogatie se revarsa prin Sfintele tale Moaste. Si asemenea unui izvor nesecat, adapa sufletele chinuite si vindeca bolile trupesti ale celor ce striga neincetat catre Domnul:Aliluia!

 

Icosul al 12-lea 

 

Cantand impreuna cu Cetele cele Ingeresti, imnul Treimii Celei Intreit Sfinte, priveste dintru inaltime si spre noi pacatosii si cu milostivirea ta cea mare, nu inceta sa ne ajuti, pe cei ce cu credinta, strigam catre tine unele ca acestea:

Bucura-te, fiu al Silivriei;

Bucura-te, slava Bisericii;

Bucura-te, mandria Eghinei;

Bucura-te, pazitorul Eladei;

Bucura-te, chip si model de cucernic Ierarh;

Bucura-te, pavaza si scapare pentru orice monah;

Bucura-te, Luceafarul cel nou al Bisericii;

Bucura-te, darul prin care se intaresc cucernicii;

Bucura-te, cel prin care patimile se curatesc;

Bucura-te, ca prin tine pe Dumnezeu Il slavesc; .

Bucura-te, aparator neobosit al credinciosilor;

Bucura-te, grabnic mijlocitor catre Creator;

Bucura-te, Parinte Nectarie.

 

Condacul al 13-lea

 

O, Preabunule parinte, luminatorul Ortodocsilor, Ierarhule al lui Hristos, Nectarie! Stand in fata Tronului lui Dumnezeu, roaga-te neincetat, pentru iertarea pacatelornoastre si pentru intoarcerea noastra spre infierea harului. Caci neincetat catre Mantuitorul strigam: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori ) 

 

Pe steaua cea nou luminoasa a Ortodoxiei ,

Si pe al Bisericii nou zid de aparare,

Cu bucurie in inimi sa il laudam.

Slavit fiind de lucrarea Duhului,

Izvoraste tamaduiri si har bogat,

Pentru aceea ii strigam, bucura-te Parinte Nectarie.

 

Apoi se zice iarasi Icosul intai: Om purtator al

bucuriilor celor ceresti… si se face otpustul.

 

Troparul Sfantului Nectarie AUDIO

474
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spiritualitate

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele) marchează mijlocul verii

Publicat

acum 3 zile

pe

23 iunie 2026

de

Sfântul Ioan Botezătorul este ultimul dintre prorocii Legii Vechi, acela care a unit Vechiul Testament cu Noul Testament, învrednicindu-se să boteze cu apă pe Iisus, Mesia cel aşteptat. Însuşi Mântuitorul Hristos a spus despre Ioan: „Adevărat zic vouă: Nu s-a ridicat între cei născuţi din femei unul mai mare decât Ioan Botezătorul” (Matei 11;11). Pentru că între sfinţii şi cei aleşi ai lui Dumnezeu, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul se deosebeşte în sfinţenie şi cinste.

Aşa cum este arătat în Sfânta Scriptură, naşterea sa a stat sub semnul unei minuni, căci a venit pe lume din părinţi mai înainte neroditori, preotul Zaharia şi Elisabeta. După rugăciuni stăruitoare înălţate la Dumnezeu pentru a putea avea un fiu, dorinţa le-a fost îndeplinită într-un mod deosebit.

Vestea naşterii Sfântul Proroc şi Botezător Ioan s-a făcut prin mijlocirea Arhanghelului Gavriil, care s-a arătat preotului Zaharia pe când acesta slujea la Templu. Nu un înger oarecare a fost trimis de Dumnezeu să vestească naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, spune arhimandritul Ilie Cleopa (Vol. Predici la praznice împărăteşti şi la sfinţii de peste an, 1996), ci Arhanghelul Gavriil, care va vesti şi Fecioarei Maria că va naşte pe Hristos.

Pentru că nu a crezut cuvintele celui trimis de Dumnezeu, preotul Zaharia a fost pedepsit prin neputinţa de a vorbi până la naşterea pruncului când, revenindu-i glasul, a rostit şi numele celui nou-născut.

Biserica Ortodoxă are şase zile de prăznuire pentru Sfântul Ioan Botezătorul. În ordine calendaristică, de la începutul anului bisericesc (1 septembrie), datele pentru pomenirea şi sărbătorirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul sunt: 23 septembrie – Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul; 7 ianuarie – Soborul Sfântului Proroc, Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan (a doua zi după Teofanie – Bobotează -, 6 ianuarie); 24 februarie – Întâia şi a doua aflare a Capului Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan; 25 mai – A treia aflare a capului Sf. Ioan Botezătorul; 24 iunie – Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare care în popor poartă numele de Sânziene sau Drăgaică; 29 august – Tăierea capului Înaintemergătorului (pe care Biserica a rânduit-o ca zi de post negru).

Drăgaica, Sanzienele in traditia populara

In calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscuta sub denumirea de Sanziene sau Dragaica. Desi sunt asociate sarbatorii crestine a Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul si a Aducerii Moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, Sanzienele isi au originea intr-un stravechi cult solar. Denumirea este preluata probabil, de la Sancta Diana, zeita silvestra. Sanzienele erau considerate, inca din vremea lui Cantemir, ca reprezentari fitomorfe (Florile de Sanziene) si divinitati antropomorfe.

In credinta populara, Sanzienele erau considerate a fi niste femei frumoase, niste adevarate preotese ale soarelui, divinitati nocturne ascunse prin padurile intunecate, neumblate de om.
Nu este exclus ca in vremuri indepartate populatia din munti sa se fi intalnit la momentele solstitiale (Sanzienele) sau echinoctiale pentru a savarsi ritualuri inchinate Soarelui. Megalitii din Muntii Calimani pe care s-au descoperit insemne solare (rozete, soarele antropomorfizat), pot fi marturii in acest sens.

Conform traditiei, Sanzienele plutesc in aer sau umbla pe pamant in noaptea de 23 spre 24 iunie, canta si danseaza, impart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile casatorite, inmultesc animalele si pasarile, umplu de leac si miros florile si tamaduiesc bolile si suferintele oamenilor.

Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentari fantastice aducatoare de rele, Sanzienele sunt zane bune. Dar ele pot deveni si forte daunatoare, lovindu-i pe cei pacatosi cu „lantul Sanzienelor”, pot starni din senin si vijelii, pot aduce grindina, lasand campul fara de rod si florile fara de leac.

In ajunul sau in ziua de Sanziene se intalneau practici si obiceiuri de divinatie, de aflare a ursitei si a norocului in gospodarie.

In dimineata de Sanziene inainte de rasaritul soarelui oamenii strangeau buchete de Sanziene pe care le impleteau in coronite si le aruncau pe acoperisul caselor. Se considera ca omul va trai mult in cazul in care coronita ramanea pe casa sau, dimpotriva ca va muri repede, atunci cand coronita aluneca spre marginea acoperisului sau cadea de pe acoperis.

Fetele strangeau flori de Sanziene pentru a le pune sub perna, in noaptea premergatoare sarbatoarii, in credinta ca isi vor visa ursitul. In unele zone fetele isi faceau coronite din Sanziene pe care le lasau peste noapte in gradini sau in locuri curate. Daca dimineata gaseau coronitele pline de roua, era semn sigur de maritis in vara care incepea.

Gospodarii incercau sa afle care le va fi norocul la animale, tot cu ajutorul florilor de Sanziene, in seara din ajunul sarbatorii agatau cununi de Sanziene la coltul casei orientat catre rasarit si daca, a doua zi, in coronite erau prinse par de la anumite animale, sau puf/pene de la pasari considerau ca anul va fi bun mai ales pentru acestea.
Florile culese in ziua de Sanziene prinse in coronite sau legate in forma de cruce, erau duse la biserica pentru a fi sfintite si erau pastrate, apoi, pentru diverse practici magice.

Sarbatoarea Sanzienelor care marcheaza mijlocul verii, era considerata si momentul optim pentru culegerea plantelor de leac.

Tot acum se faceau previziuni meteorologice: in functie de momentul in care rasarea Constelatia Gainusei, se determina perioada prielnica pentru semanatul graului de toamna.

Sarbatoarea Sanzienelor mai este cunoscuta in popor si sub denumirea de Amutitul Cucului. Se crede ca daca cucul inceteaza sa cante inainte de Sanziene, inseamna ca vara va fi secetoasa.

Pentru a fi sanatosi si avea spor in munca, in acest moment de inceput al secerisului, oamenii se incingeau peste sale cu tulpini de cicoare.

Pentru a fi placute feciorilor, fetele se spalau pe cap, in aceasta zi cu fiertura de iarba mare. Pentru a scapa de boli, fetele si nevestele se scaldau ritual in ape curgatoare iar pentru a se umple de fertilitate, femeile se tavaleau dezbracate in roua, dimineata, inainte de rasaritul Soarelui.

Pentru alungarea spiritelor malefice se aprindeau focuri in care se aruncau substante puternic mirositoare, se buciuma si se striga in jurul focurilor.

Pentru pomenirea mortilor se fac pomeni imbelsugate si se pun flori mirositoare pe morminte.

26
Citeste mai mult

Spiritualitate

Începe Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, cel mai lung din ultimii opt ani

Publicat

acum 3 săptămâni

pe

7 iunie 2026

de

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel va începe, anul acesta, luni, 8 iunie.

Perioada de pregătire pentru sărbătoarea celor doi mari Apostoli se va încheia în 28 iunie, în ajunul praznicului din 29 iunie, având astfel o durată de 21 de zile. Este cel mai lung post al Sfinților Apostoli din ultimii opt ani.

Durata acestui post este influențată de data Paștilor. În anul 2026, Învierea Domnului a fost sărbătorită în 12 aprilie, ceea ce determină o perioadă mai lungă de postire înaintea praznicului Sfinților Apostoli Petru și Pavel.

Un post cu multe dezlegări

Deși este o perioadă de înfrânare mai lungă, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este considerat unul dintre cele mai ușoare posturi de peste an din punct de vedere alimentar.

Potrivit calendarului bisericesc, din cele 21 de zile de post, 12 vor avea dezlegare la pește. Chiar prima zi a postului, 8 iunie, este cu dezlegare la pește.

Sărbătorile importante din perioada postului sunt Sf. Ap. Bartolomeu (11 iunie) și Nașterea Sf. Prooroc Ioan Botezătorul (24 iunie). Dezlegare la pește va fi și în zilele de prăznuire a sfinților români mucenici Nicandru și Marcian (8 iunie), Isihie (15 iunie) și Sfinții Mitropoliți Neofit Cretanul (16 iunie) și Grigorie Dascălul (22 iunie), precum și în zilele de week-end.

În cinstea Sfinților Apostoli

Numit în popor și „Postul Sânpetrului”, acest timp de pregătire este rânduit în cinstea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, doi dintre cei mai importanți vestitori ai Evangheliei și modele de credință, pocăință și jertfelnicie pentru întreaga Biserică.

Prin post, rugăciune și fapte bune, credincioșii sunt chemați să urmeze râvna apostolică a celor doi sfinți și să se pregătească duhovnicește pentru sărbătoarea lor. Pregătirea poate include participarea mai deasă la slujbele bisericii, citirea epistolelor Sfinților Apostoli Petru și Pavel, lecturarea cărților duhovnicești și intensificarea faptelor de milostenie.

Ca în toate perioadele de post de peste an, în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel nu se săvârșesc nunți religioase. Tradiția Bisericii consideră că perioada de postire, dedicată pocăinței și înfrânării, nu este compatibilă cu petrecerile care însoțesc în mod obișnuit astfel de evenimente.

Sursa: Basilica.ro

7
Citeste mai mult

Spiritualitate

Sfânta Treime – ziua în care biserica îl prăznuiește pe Sfântul Duh

Publicat

acum 4 săptămâni

pe

31 mai 2026

de

De Sfanta Treime, Biserica Ortodoxa prăznuiește pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi, precum indică Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii:

„În această zi, în Lunea Rusaliilor, prăznuim pe însuşi Preasfântul de viaţă Făcătorul şi întru tot puternicul Duh, Unul din Treime, Dumnezeu, Cel de o cinstire, de o fiinţă şi de o slavă cu Tatăl şi cu Fiul.

În ziua Cincizecimii S-a pogorât Duhul Sfânt, în chip de limbi de foc, peste Sfinţii Apostoli, în foişorul unde stăteau ei, şi s-a aşezat peste flecare dintr-înşii. Pentru cinstirea Sfântului Duh, dumnezeieştii Părinţi, care pe toate bine le-a tocmit, cu prilejul Cincizecimii, au rânduit o sărbătoare deosebită, în această zi a Rusaliilor.

Mântuitorul făgăduise înainte de patima Sa venirea Sfântului Duh, zicând: «De folos este ca Eu să Mă duc; că de nu Mă voi duce Eu, Mângâietorul nu va veni». Şi iarăşi: «Voi ruga pe Tatăl şi alt Mângâietor va trimite vouă: Duhul adevărului, Care din Tatăl purcede». Iar după patimă, înainte de înălţarea la cer, iarăşi a zis: «Iar voi să rămâneţi în Ierusalim, până când vă veţi îmbrăca cu putere de sus». Deci, făgăduindu-le pe Mângâietorul, acum L-a trimis lor pe Acesta.

Pe când Ucenicii se găseau în foişor, în ziua Cincizecimii, cam pe la ceasul al treilea din zi, s-a făcut pe neaşteptate tunet din cer, în aşa fel, încât a străbătut mulţimea adunată la Ierusalim, din toată lumea; şi Duhul Sfânt S-a văzut în chip de limbi de foc, pogorând nu numai peste cei doisprezece Apostoli, ci şi peste cei şaptezeci de ucenici; şi aceştia au început să grăiască în limbi străine, fiecare din Apostoli grăind limbile tuturor neamurilor. Astfel, nu numai cel de alt neam auzea pe Apostol grăind în limba sa proprie, ci şi Apostolul înţelegea şi grăia limba fiecărui neam. Din pricina aceasta mulţimea socotea că sunt beţi, că neînţelegând cum fiecare Apostol poate grăi tuturor în limba fiecăruia, îl socotea pe acela beat. Alţii, însă, se mirau zicând: Ce înseamnă aceasta? Mulţimea, adunată la Ierusalim pentru praznic, era din toate părţile pământului: părţi, mezi şi elimiţi, care fuseseră robiţi puţin mai înainte, de Antioh.

Deci, Duhul Sfânt a venit după ce au trecut zece zile de la înălţare, iar nu îndată după înălţare, spre a face pe Ucenici să-L aştepte cu şi mai multă înflăcărare. Tradiţia zice că în fiecare zi venea să se închine acelui Trup îndumnezeit al lui Hristos câte una din cetele îngerilor. Deci, după împlinirea celor nouă zile, împăcarea fiind săvârşită prin Fiul, în a zecea zi a venit în lume şi Mângâietorul. În ce priveşte Pogorârea Duhului după cincizeci de zile de la Paşti, aceasta ar fi în amintirea Legii Vechi; că Israel a primit cele zece porunci după un timp de cincizeci de zile de la trecerea prin Marea Roşie. Să se mai ţină seamă şi de asemănări: Acolo era un munte, aici un foişor; acolo s-a văzut foc, aici limbi de foc; iar în locul tunetului şi negurei din Sinai, aici s-a auzit un vuiet de vifor năpraznic.

Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de limbi de foc, ca să arate că este în legătură cu Cuvântul cel viu; sau pentru că Apostolii trebuiau să înveţe mulţimile şi să le aducă la Hristos şi prin mijlocirea Cuvântului. S-a pogorât apoi, în chip de foc, ca să arate pe de o parte, că Dumnezeu este foc mistuitor, iar pe de alta, pentru nevoia de curăţire; şi S-a împărţit în limbi, pentru haruri. Şi precum odinioară a amestecat pe cei ce ştiau numai o limbă şi i-a împărţit în mai multe limbi tot aşa şi acum, celor ce cunoşteau numai o limbă, le-a dat să cunoască multe limbi, ca să adune pe cei ce erau de diferite limbi, risipiţi în toate laturile lumii. Faptul s-a petrecut într-o zi de sărbătoare, pentru a fi cât mai mulţi cei adunaţi şi ca prin ei vestea să se răspândească pretutindeni; apoi şi pentru ca cei ce se aflau acolo de Paşti şi văzuseră cele săvârşite atunci asupra lui Hristos, să aibă de ce să se minuneze. Faptul s-a petrecut apoi în ziua Cincizecimii, fiindcă se cuvenea ca tot în timpul în care se dăduse Legea cea Veche, să se reverse şi harul Duhului; după cum şi Hristos săvârşind un nou Paşte propriu, făcuse în loc de Paştile cel obişnuit, Paştile cel adevărat.

Duhul nu S-a aşezat pe buzele Apostolilor, ci pe capetele lor, căci capul este ocârmuitorul şi partea cea mai aleasă a trupului şi cuprinde în el mintea, de la care şi limba îşi trage graiul. Pe de altă parte, este ca şi cum Duhul Şi-ar lăsa glasul prin limbă, aşezându-Se asupra capetelor Apostolilor şi rânduindu-i astfel învăţători ai tuturor celor de sub soare. Vuietul care a avut loc şi focul s-a întâmplat din pricină că ele au fost şi în Sinai, arătând prin aceasta, că şi atunci şi acum Duhul este Acelaşi, dând Legea şi orânduind toate. Mulţimea s-a tulburat de vuietul suflării, fiindcă socotea că vine împlinirea tuturor celor prevestite de Iisus, iudeilor, cu privire la nimicirea lor. Se spune «ca de foc», ca să nu cugete cineva despre Duhul Sfânt că ar fi avut vreo însuşire trupească.

Apostolii au fost învinuiţi de beţie. Dar Petru, sculându-se şi vorbind în mijlocul mulţimii, a dovedit că lucrul acesta nu este adevărat, aducând mărturie cuvântului proorocului Ioil. Astfel a înduplecat dintre ei, cu cuvântul, ca la trei mii, să vină la Hristos”.

sursa: ziarullumina.ro

29
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite