Spiritualitate
Sunt așteptați peste 3.000 de oameni la hramul Mănăstirii Sfântul Nectarie
Publicat
acum 9 anipe
de
Adina Pop
Peste 3.000 de persoane sunt așteptate să participe miercuri 9 noiembrie la hramul Mănăstirii Sfântul Nectarie Taumaturgul din satul Feneș, comuna Armeniș (Caransebeș). Aproape din nimic, în mai puțin de trei ani, la Feneș a înflorit o manastire frumoasă, totul sub îndrumarea și cu râvna starețului Hristofor Abălașei și oamenilor pe care i-a strâns în jurul lui. Miercuri va avea loc și sfințirea bisericii construite în curtea mănăstirii. La orele 07,00 va fi ceremonia de sfințire a apei, la 08,00 Taina Sfântului Maslu, iar la orele 10,00 va începe Sfânta Liturghie, oficiată de P.S. Lucian, episcopul Caransebeșului, alături de un sobor de preoți.
”Lucrările au mers mai bine decât ne-am fi așteptat, și am avansat destul de mult, cu ajutorul bunului Dumnezeu. Am găsit aici oameni minunaţi, inimoşi care ne-au ajutat și sunt alături de noi. Cu sprijin de la Centrul Eparhial, al Ministerului Culturii şi Cultelor, de la Primăria Armeniș şi nu în ultimul rând al unor oameni de bună-credinţă, s-a amenajat o capelă pentru desfăşurarea sfintelor slujbe, stăreţie, trapeză, iar în altă clădire chilii pentru vieţuitorii acestui aşezământ, în prezent se fac demersurile pentru proiectarea întregului ansamblu mănăstiresc”, a declarat starețul Hristofor Abălașei.
Miercuri, aici va avea loc Sfințirea Mare a bisericii care va avea hramul Sfântului Nectarie Taumaturgul (9 noiembrie) și al Sfântului Ierarh Luca al Crimeii (10 august). Pentru că are loc sfințirea bisericii, în mod excepțional, femeile vor putea intra în Sfântul Altar.
Sfintele Moaște ale Sf. Nectarie Taumaturgul vor fi așezate în Sfânta Masă. Despre Sfântul Nectarie se spune că, în timpul vieții, tămăduia prin simpla mângâiere, iar după moarte prin atingerea moaștelor sale. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Constantin Stoica, a declarat recent pentru Gindul, că: în ultimii ani sunt tot mai multi credincioși care s-au vindecat de o serie de boli incurabile după ce s-au închinat la moaștele Sfântului Nectarie de le Egina, vindecătorul de boli”.
Sfantul Nectarie Taumaturgul (1846 -1920) este unul dintre cei mai iubiți și mai căutați sfinți, de către toți credincioșii din Grecia de astăzi dar și de către români. Pe langă faptul că este un sfânt contemporan, un sfânt al secolului nostru, el atrage îndeosebi prin mulțimea minunilor săvârșite, atât în timpul viețuirii sale, cât și după adormirea sa întru Domnul.
Olimpiu Bulzan
ACATISTUL SFANTULUI NECTARIE TAUMATURGUL (sursa: crestinortodox.ro)
Condacul 1
Pe steaua cea nou stralucitoare a Ortodoxiei,
Pe al Bisericii nou zid de aparare,
Cu bucurie in inimi sa il laudam.
Slavit fiind de lucrarea Duhului,
Izvoraste tamaduiri si har bogat,
Pentru aceea ii strigam, bucura-te parinte Nectarie.
Icosul 1
Om purtator al bucuriilor celor ceresti, te-ai aratat in lume Nectarie, arhiereule al lui Hristos, in viata neprihanita petrecand, drept, cuvios si de Dumnezeu inspirat, in toate daruit; pentru aceasta si de la noi auzi unele ca acestea:
Bucura-te, cel prin care se inalta cei credinciosi;
Bucura-te, cel prin care sunt risipiti cei dusmanosi;
Bucura-te, vas aurit al intelepciunii;
Bucura-te, cel prin care se invinge rautatea lumii;
Bucura-te, locas al sfinteniei si al lucrarii ceresti;
Bucura-te, carte dumnezeiasca a noii cetati ingeresti;
Bucura-te, cel care pe deplin Sfant te-ai aratat;
Bucura-te, cel care de cele materiale te-ai lepadat;
Bucura-te, a credintei rasplata stralucitoare;
Bucura-te, mijlocitor al harului cucernic si tare;
Bucura-te, cel prin care Biserica se slaveste;
Bucura-te, cel prin care insula Eghina se veseleste;
Bucura-te, parinte Nectarie.
Condacul al 2-lea
Intelepciune avand, inca din tinerete, de raza cea dumnezeiasca ti-ai luminat sufletul si stralucirii poruncilor celor sfinte ai urmat, Cuvioase. De aceea, in virtuti inaintand, de mic copil ai cantat lui Hristos: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Mergand in orasul Sfantului Constantin, ai avut frica de Dumnezeu ca indrumator si cercetarea celor sfinte ca aparator. De aceea, hranindu-te din intelepciunea cea dumnezeiasca, pe cei pe care cu cuvantul tau i-ai umplut de bucurie sfanta, ii auzi strigand unele ca acestea:
Bucura-te, vita a vesniciei;
Bucura-te, nectar al ambroziei;
Bucura-te, ca de Mantuitorul ne-ai fost trimis vindecator luminat;
Bucura-te, ca parintilor celor din vechime ai urmat;
Bucura-te, piatra cea noua a zidirii cugetatoare;
Bucura-te, cununa nou impletita, a Bisericii dreptmaritoare;
Bucura-te, cel ce te-ai aratat ca un trandafir proaspat inflorit;
Bucura-te, cel ce de Dumnezeu ai fost daruit;
Bucura-te, steaua cea noua a credintei poporului;
Bucura-te, cel ce stralucesti in slava Creatorului;
Bucura-te, bunule chivenisitor al poruncilor ceresti;
Bucura-te, chip al slavitelor virtuti ingeresti;
Bucura-te parinte Nectarie.
Condacul al 3-lea
Slavita intelepciune ai cautat-o si ti-ai dorit-o din tineretile tale, si pe Hristos L-ai rugat cu lacrimi fierbinti ca sa te impodobeasca cu inalta ei frumusete. Pentru aceea Nectarie, cu credinta si plecaciune strig catre Domnul: AIiluia!
Icosul al 3-lea
S-a bucurat sufletul tau, ca oarecand al marilor Parinti, Vasile si Grigorie, mergand la Atena sa dobandesti invatatura cea folositoare. Pentru aceea, cu bucurie iti strigam unele ca acestea:
Bucura-te, fiu al luminii celei ceresti;
Bucura-te, vlastar al evlaviei celei ingeresti ;
Bucura-te, cel ce ai fugit de amagirile cele lumesti ;
Bucura-te, ca cele spre indumnezeire n-ai incetat sa doresti ;
Bucura-te, minte purtatoare de Dumnezeu, plina de intelesuri divine;
Bucura-te, carbune al dumnezeiescului Duh, focul aprins al cugetarii crestine;
Bucura-te, cel ce viata fara de pata ai trait;
Bucura-te, cel ce inselaciunea lui Veliar ai zdrobit;
Bucura-te, cel ce ai deschis usa sufletului, iubirii lui Hristos;
Bucura-te, cel in care a inflorit savarsirea binelui luminos;
Bucura-te, sprijinul cel tare al celor credinciosi;
Bucura-te, sageata de mult plans a celor dusmanosi;
Bucura-te parinte Nectarie!
Condacul al 4-lea
Avand in tine ravna cea dumnezeiasca a Cuviosilor Parinti, fara incetare ti-ai dorit viata cea ingereasca. De aceea, in Hios, cu bucurie ai intrat in cerescul cin monahal si pe vrajmasul l-ai Iasat pagubit, cantand Domnului neincetat: AIiluia!
IcosuI al 4-lea
Auzit-a Arhiereul Cel dintru inaltime rugaciunea ta, strigat-ai catre Dansul din toata inima ta. De aceea, de graba a Iinistit apele marii si furtuna a potolit. Vazand acestea, cei ce au fost salvati prin rugaciunile tale, cu multumire si credinta iti canta unele ca acestea:
Bucura-te, cel ce de Ia Dumnezeu ne-a fost trimis vindecator;
Bucura-te, izvor nesecat al minunilor;
Bucura-te, astrul cel nou al Bisericii, prealuminat;
Bucura-te, ca in randul Tuturor Sfintilor ai intrat;
Bucura-te, vas nepretuit al darurilor ceresti ;
Bucura-te, gradina inflorita a fericitelor virtuti ingeresti;
Bucura-te, cel ce furtuna marii o Iinistesti ;
Bucura-te, ca strigatul huIitorilor il potolesti ;
Bucura-te, noule ales al lui Hristos;
Bucura-te, al virtutilor gradinar cuvios;
Bucura-te, iubitorule de viata duhovniceasca;
Bucura-te, cel ce ai fost rasplatit cu bucuria cereasca;
Bucura-te parinte Nectarie!
Condacul al 5-lea
Sfant Ierarh te-ai aratat, in aceste vremuri de pe urma, vrednic de cinstire, ca oarecand Sfintii cei de demult. Caci in acelasi chip ca si ei viata ti-ai petrecut si slavite minuni ai savarsit, izbavindu-i din toate necazurile pe cei
care striga: AIiluia!
Icosul al 5-lea
Arhiereu intelept, ales de Dumnezeu te-ai aratat cu adevarat in tara Egiptului, pastor luminat al Pentapolisului, alergand, ca oarecand marele Pavel, spre viata in Hristos. De aceea si cei credinciosi, cunoscand virtutile tale, cu glas de bucurie striga unele ca acestea:
Bucura-te, a cetatii marire;
Bucura-te, a evlaviei fire;
Bucura-te, cel asemenea Cuviosilor pustiei;
Bucura-te, podoba cea noua a preotiei;
Bucura-te, vas al blandetii si tezaurul iubirii;
Bucura-te, datatorul pacii si izvoratorul milei;
Bucura-te, ca Bisericii te-ai aratat stralucitor;
Bucura-te, ca celor cuviosi te arati indrumator;
Bucura-te, chip al trairii celei neprihanite;
Bucura-te, candela a indumnezeirii primite;
Bucura-te, ca Arhiereu desavarsit celor inalte slujesti;
Bucura-te, cuvantator neintrecut al celor dumnezeiesti;
Bucura-te parinte Nectarie!
Condacul al 6-lea
Vazut-au crestinii din toata Biserica Egiptului, ca esti un adevarat pastor al Evangheliei. Pentru aceea, multimea credinciosilor ce ascultau cuvantul invataturii tale, gandeau ca au dobandit un nou Sfant parinte, ce cu putere invata. Si impreuna cu tine nu incetau sa strige Domnului: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Stralucit-ai si in pamantul elen, asemenea unui nou Apostol, Iuminand inimile credinciosilor cu focul sfintelor invataturi si cu razele vietii tale, Cuvioase. Pentru aceasta, luminati fiind si noi de stralucirea ta, iti strigam unele ca acestea:
Bucura-te, luminator al Bisericii Domnului ;
Bucura-te, trambita cea tare a adevarului;
Bucura-te, cel ce ai avut ravna Apostolilor;
Bucura-te, izvorul harului si al vindecarilor;
Bucura-te, retor indumnezeit al cuvintelor vietii;
Bucura-te, ca pline de har sunt omiliile tale, intelept al cetatii;
Bucura-te, cel ce cureti sufletele, de robia patimilor;
Bucura-te, ca potolesti pornirile inimilor;
Bucura-te, mare invatator al credinciosilor;
Bucura-te,ascet tare, lui Hristos urmator;
Bucura-te, ca multe ispite ai indurat;
Bucura-te, ca sufletele, spre Hristos le-a indreptat;
Bucura-te, parinte Nectarie!
Condacul al 7 -lea
Mare intre Ierarhi si intelept intre invatatori, dar si smerit ascet al lui Hristos n-ai incetat a fi, Cuvioase. De aceea, parinte duhovnicesc, al celor ce se pregateau pentru slujirea preoteasca, ai fost chemat. Cu ei impreuna, te slavim si strigam: AIiluia!
Icosul al 7-lea
Nectar al dreptatii, si fruct de viata sfanta, caii dumnezeiesti ai urmat si norului duhovnicesc; iar pe noi cei aflati la vreme de stramtoare, neincetat ne-ai izbavit. Pentru aceasta, sufletele noastre se bucura, cand iti canta tie unele ca acestea:
Bucura-te, carare a bucuriei;
Bucura-te, adiere a vesniciei;
Bucura-te, cel ce izvorasti apele harului;
Bucura-te, cel ce ai pecetluit gura balaurului;
Bucura-te, primavara sfinteniei, ce alungi iarna din gand;
Bucura-te, stralucire ce luminezi intunericul cel adanc;
Bucura-te, cel ce incurci gandurile celor pacatosi;
Bucura-te, cel ce bucuri inima celor credinciosi;
Bucura-te, sprijin al dreptmaritorilor;
Bucura-te, nimicitorul ereziilor;
Bucura-te, caderea defaimatorilor;
Bucura-te, vindecatorul bolnavilor !
Bucura-te, parinte Nectarie!
Condacul al 8-lea
Straine minuni parinte, izvorasc din mila ta cea mare, si ii ridica pe cei aflati in dureri. De aceea, si la Sfanta ta Manastire, fara incetare soseste multime de lume, cerand vindecarea si izbavirea de boli si cantandu-ti neincetat: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Liman izbavitor, in insula Eghina, este Manastirea ta, Sfinte. Aici, sufletele monahiilor le-ai condus duhovniceste spre mantuire si Ie-ai indreptat cu intelepciune spre Hristos. Pentru aceasta, neincetat se vor ruga catre tine zicand:
Bucura-te, a mintii sfanta Iucrare;
Bucura-te ocean de rabdare;
Bucura-te, chip viu al smereniei;
Bucura-te, tezaur sfant al curatiei:
Bucura-te, candela a puritatii si chivot al nepatimirii;
Bucura-te, Iocas al virtutilor si sanctuar al cumpatarii;
Bucura-te, ca spre Dumnezeu conduci Manastirea ta;
Bucura-te, ca toata puterea si ravna, ti-ai pus pentru ea.
Bucura-te, al Eghinei stralucit veghetor;
Bucura-te, ca degrab’credinciosilor le dai ajutor;
Bucura-te, ca pre multi din pericole i-ai salvat;
Bucura-te, ca pe amagitorul, in prapastia cea adanca l-ai aruncat;
Bucura-te, Parinte Nectarie!
Condacul al 9-lea
Pline de har sfant si de miros de buna mireasma duhovniceasca sunt Sfintele tale Moaste. Mirul ce izvoraste din ele bine inmirezmeaza, nu doar Sfanta ta Manastire, ci si intrega insula a Eghinei, sfintindu-i pe aceia care, nu inceteaza a striga catre tine: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Izvoratoare de har sunt Sfintele tale Moaste si de bogate daruri ceresti. Multime de bolnavi sunt vindecati si cei slabanogi indreptati. De aceea si noi, impreuna cu dansii, strigam unele ca acestea:
Bucura-te, scaldatoarea vindecarilor;
Bucura-te, dezlegarea suferintelor;
Bucura-te, cel ce degraba alergi in ajutor;
Bucura-te, ca in vis sau in chip tainic te arati tuturor;
Bucura-te, fantana ce parinteasca iubire izvorasti;
Bucura-te, liman al bucuriei sufletesti;
Bucura-te, ca de ingrozitorul cancer, pe multi i-ai vindecat;
Bucura-te, ca demonilor rana de mult plans le-ai dat;
Bucura-te, cel ce vanitatea intelepciunii lumesti ai ingenunchiat;
Bucura-te, ca in chip minunat pe credinciosi i-ai ajutat;
Bucura-te, podoaba de mult pret a Ierarhilor;
Bucura-te, cel ce luminezi mintea nestiutorilor;
Bucura-te Parinte Nectarie!
Condacul al 10-lea
Ajutor si acoperitor te numesc toti credinciosii, care s-au indulcit de hrana binefacerilor tale. Caci dintre cei ce te-au chemat cu credinta, nici unul nu a ramas nemangaiat prin harul tau. De aceea, toti cu bucurie canta: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Vestea minunilor tale s-a raspandit pretutindeni, purtatorule de Dumnezeu. Iar tu, si celor de departe, degraba le-ai venit in ajutor salvandu-i de pericole si de necazuri. De aceea, catre tine alearga zicand:
Bucura-te, ca Mare ai fost numit intre parinti;
Bucura-te, ca loc de cinste ai intre Sfinti ;
Bucura-te, ca la fel cu cei de demult esti laudat;
Bucura-te, ca intre Sfintii parinti ai fost incununat;
Bucura-te, triumf al credintei, zid de aparare al crestinilor;
Bucura-te, izvor al harului, rusinarea necredinciosilor;
Bucura-te, cel ce ne descoperi slava adevarului;
Bucura-te, cel ce pecetluiesti gura pacatosului;
Bucura-te, bucuria si puterea credinciosilor;
Bucura-te, sprijinul si intarirea sufletelor;
Bucura-te, cel prin care Hristos se slaveste;
Bucura-te, cel prin care diavolul se starpeste;
Bucura-te, parinte Nectarie!
Condacul al 11-lea
Imne de multumire nenumarate, iti inaltam tie parinte, noi cei izbaviti sub acoperamantul tau. Caci in toate necazurile noastre, de graba ai venit sa ne alungi tristetea. De aceea, cu ajutorul tau, il slavim pe Hristos strigand: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Ai ars zelul demonilor, cu flacarile minunilor tale si cu osardie ai venit in ajutorul credinciosilor. In suferinte grele le-ai stins durerea si i-ai vindecat de multime de boli. Pentru aceea, cu evlavie rostesc unele ca acestea:
Bucura-te, vindecatorul bolnavilor;
Bucura-te, spaima demonilor;
Bucura-te, ca pe cei chinuiti de friguri i-ai vindecat;
Bucura-te, ca pe slabanogi i-ai indreptat;
Bucura-te, cel ce ai inmultit apa fantanii secate;
Bucura-te, ca ai binecuvantat Eghina, cu rugaciuni neincetate;
Bucura-te, ca prin tine, mila lui Dumnezeu se arata;
Bucura-te, cel ce seceta ai oprit si ai dat ploaie bogata;
Bucura-te, izvorul harului nesecat;
Bucura-te, stea care pe toti i-a luminat;
Bucura-te, cel ce al Manastirii iscusit duhovnic te-ai aratat;
Bucura-te, ca de la monahii imne auzi neincetat;
Bucura-te parinte Nectarie.
Condacul al 12-1ea
Harul Mangaietorului, cu bogatie se revarsa prin Sfintele tale Moaste. Si asemenea unui izvor nesecat, adapa sufletele chinuite si vindeca bolile trupesti ale celor ce striga neincetat catre Domnul:Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cantand impreuna cu Cetele cele Ingeresti, imnul Treimii Celei Intreit Sfinte, priveste dintru inaltime si spre noi pacatosii si cu milostivirea ta cea mare, nu inceta sa ne ajuti, pe cei ce cu credinta, strigam catre tine unele ca acestea:
Bucura-te, fiu al Silivriei;
Bucura-te, slava Bisericii;
Bucura-te, mandria Eghinei;
Bucura-te, pazitorul Eladei;
Bucura-te, chip si model de cucernic Ierarh;
Bucura-te, pavaza si scapare pentru orice monah;
Bucura-te, Luceafarul cel nou al Bisericii;
Bucura-te, darul prin care se intaresc cucernicii;
Bucura-te, cel prin care patimile se curatesc;
Bucura-te, ca prin tine pe Dumnezeu Il slavesc; .
Bucura-te, aparator neobosit al credinciosilor;
Bucura-te, grabnic mijlocitor catre Creator;
Bucura-te, Parinte Nectarie.
Condacul al 13-lea
O, Preabunule parinte, luminatorul Ortodocsilor, Ierarhule al lui Hristos, Nectarie! Stand in fata Tronului lui Dumnezeu, roaga-te neincetat, pentru iertarea pacatelornoastre si pentru intoarcerea noastra spre infierea harului. Caci neincetat catre Mantuitorul strigam: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori )
Pe steaua cea nou luminoasa a Ortodoxiei ,
Si pe al Bisericii nou zid de aparare,
Cu bucurie in inimi sa il laudam.
Slavit fiind de lucrarea Duhului,
Izvoraste tamaduiri si har bogat,
Pentru aceea ii strigam, bucura-te Parinte Nectarie.
Apoi se zice iarasi Icosul intai: Om purtator al
bucuriilor celor ceresti… si se face otpustul.
Poate te-ar interesa si:
Spiritualitate
Începe postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Mai multe rugăciuni și fapte bune
Publicat
acum o zipe
15 iunie 2025de
timispress
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel 2025 va avea o durată de 13 zile, începând cu data de luni, 16 iunie.
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel are durată schimbătoare, în funcție de data Sfintelor Paști. Anul acesta începe în mod clasic, luni după Duminica Tuturor Sfinților, însă atunci când Învierea este serbată mai târziu de 1 mai se aplică reguli excepționale pentru a asigura o durată minimă de post.
Sărbătoarea celor doi mari Apostoli, Petru și Pavel, este precedată de post pentru a fi cinstit cum se cuvine rolul major pe care ei l-au avut în răspândirea creștinismului.
În acest timp de pregătire pentru sărbătoare, creștinii meditează la zelul misionar al Sfinților Apostoli și încearcă să pună în practică exemplul lor în propria viață. Pregătirea constă în abstinență, sporirea rugăciunii, a faptelor bune, lecturarea scrierilor celor doi apostoli și a altor cărți duhovnicești.
În acest timp de pregătire pentru sărbătoare, creștinii meditează la zelul misionar al Sfinților Apostoli și încearcă să pună în practică exemplul lor în propria viață. Pregătirea constă în abstinență, sporirea rugăciunii, a faptelor bune, lecturarea scrierilor celor doi apostoli și a altor cărți duhovnicești.
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este un post ușor. Anul acesta, din cele 13 zile de post, 6 vor fi cu dezlegare la pește.
Pe întreaga durată a acestui post, ca și în cazul celorlalte posturi din cursul anului bisericesc, nu se fac nunți, pentru că perioada de postire nu este compatibilă cu petrecerile care însoțesc de regulă aceste evenimente.
Sursa: basilica.ro
Spiritualitate
Sfânta Treime – ziua în care biserica îl prăznuiește pe Sfântul Duh
Publicat
acum o săptămânăpe
8 iunie 2025de
timispress
De Sfanta Treime, Biserica Ortodoxa prăznuiește pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi, precum indică Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii:
„În această zi, în Lunea Rusaliilor, prăznuim pe însuşi Preasfântul de viaţă Făcătorul şi întru tot puternicul Duh, Unul din Treime, Dumnezeu, Cel de o cinstire, de o fiinţă şi de o slavă cu Tatăl şi cu Fiul.
În ziua Cincizecimii S-a pogorât Duhul Sfânt, în chip de limbi de foc, peste Sfinţii Apostoli, în foişorul unde stăteau ei, şi s-a aşezat peste flecare dintr-înşii. Pentru cinstirea Sfântului Duh, dumnezeieştii Părinţi, care pe toate bine le-a tocmit, cu prilejul Cincizecimii, au rânduit o sărbătoare deosebită, în această zi a Rusaliilor.
Mântuitorul făgăduise înainte de patima Sa venirea Sfântului Duh, zicând: «De folos este ca Eu să Mă duc; că de nu Mă voi duce Eu, Mângâietorul nu va veni». Şi iarăşi: «Voi ruga pe Tatăl şi alt Mângâietor va trimite vouă: Duhul adevărului, Care din Tatăl purcede». Iar după patimă, înainte de înălţarea la cer, iarăşi a zis: «Iar voi să rămâneţi în Ierusalim, până când vă veţi îmbrăca cu putere de sus». Deci, făgăduindu-le pe Mângâietorul, acum L-a trimis lor pe Acesta.
Pe când Ucenicii se găseau în foişor, în ziua Cincizecimii, cam pe la ceasul al treilea din zi, s-a făcut pe neaşteptate tunet din cer, în aşa fel, încât a străbătut mulţimea adunată la Ierusalim, din toată lumea; şi Duhul Sfânt S-a văzut în chip de limbi de foc, pogorând nu numai peste cei doisprezece Apostoli, ci şi peste cei şaptezeci de ucenici; şi aceştia au început să grăiască în limbi străine, fiecare din Apostoli grăind limbile tuturor neamurilor. Astfel, nu numai cel de alt neam auzea pe Apostol grăind în limba sa proprie, ci şi Apostolul înţelegea şi grăia limba fiecărui neam. Din pricina aceasta mulţimea socotea că sunt beţi, că neînţelegând cum fiecare Apostol poate grăi tuturor în limba fiecăruia, îl socotea pe acela beat. Alţii, însă, se mirau zicând: Ce înseamnă aceasta? Mulţimea, adunată la Ierusalim pentru praznic, era din toate părţile pământului: părţi, mezi şi elimiţi, care fuseseră robiţi puţin mai înainte, de Antioh.
Deci, Duhul Sfânt a venit după ce au trecut zece zile de la înălţare, iar nu îndată după înălţare, spre a face pe Ucenici să-L aştepte cu şi mai multă înflăcărare. Tradiţia zice că în fiecare zi venea să se închine acelui Trup îndumnezeit al lui Hristos câte una din cetele îngerilor. Deci, după împlinirea celor nouă zile, împăcarea fiind săvârşită prin Fiul, în a zecea zi a venit în lume şi Mângâietorul. În ce priveşte Pogorârea Duhului după cincizeci de zile de la Paşti, aceasta ar fi în amintirea Legii Vechi; că Israel a primit cele zece porunci după un timp de cincizeci de zile de la trecerea prin Marea Roşie. Să se mai ţină seamă şi de asemănări: Acolo era un munte, aici un foişor; acolo s-a văzut foc, aici limbi de foc; iar în locul tunetului şi negurei din Sinai, aici s-a auzit un vuiet de vifor năpraznic.
Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de limbi de foc, ca să arate că este în legătură cu Cuvântul cel viu; sau pentru că Apostolii trebuiau să înveţe mulţimile şi să le aducă la Hristos şi prin mijlocirea Cuvântului. S-a pogorât apoi, în chip de foc, ca să arate pe de o parte, că Dumnezeu este foc mistuitor, iar pe de alta, pentru nevoia de curăţire; şi S-a împărţit în limbi, pentru haruri. Şi precum odinioară a amestecat pe cei ce ştiau numai o limbă şi i-a împărţit în mai multe limbi tot aşa şi acum, celor ce cunoşteau numai o limbă, le-a dat să cunoască multe limbi, ca să adune pe cei ce erau de diferite limbi, risipiţi în toate laturile lumii. Faptul s-a petrecut într-o zi de sărbătoare, pentru a fi cât mai mulţi cei adunaţi şi ca prin ei vestea să se răspândească pretutindeni; apoi şi pentru ca cei ce se aflau acolo de Paşti şi văzuseră cele săvârşite atunci asupra lui Hristos, să aibă de ce să se minuneze. Faptul s-a petrecut apoi în ziua Cincizecimii, fiindcă se cuvenea ca tot în timpul în care se dăduse Legea cea Veche, să se reverse şi harul Duhului; după cum şi Hristos săvârşind un nou Paşte propriu, făcuse în loc de Paştile cel obişnuit, Paştile cel adevărat.
Duhul nu S-a aşezat pe buzele Apostolilor, ci pe capetele lor, căci capul este ocârmuitorul şi partea cea mai aleasă a trupului şi cuprinde în el mintea, de la care şi limba îşi trage graiul. Pe de altă parte, este ca şi cum Duhul Şi-ar lăsa glasul prin limbă, aşezându-Se asupra capetelor Apostolilor şi rânduindu-i astfel învăţători ai tuturor celor de sub soare. Vuietul care a avut loc şi focul s-a întâmplat din pricină că ele au fost şi în Sinai, arătând prin aceasta, că şi atunci şi acum Duhul este Acelaşi, dând Legea şi orânduind toate. Mulţimea s-a tulburat de vuietul suflării, fiindcă socotea că vine împlinirea tuturor celor prevestite de Iisus, iudeilor, cu privire la nimicirea lor. Se spune «ca de foc», ca să nu cugete cineva despre Duhul Sfânt că ar fi avut vreo însuşire trupească.
Apostolii au fost învinuiţi de beţie. Dar Petru, sculându-se şi vorbind în mijlocul mulţimii, a dovedit că lucrul acesta nu este adevărat, aducând mărturie cuvântului proorocului Ioil. Astfel a înduplecat dintre ei, cu cuvântul, ca la trei mii, să vină la Hristos”.
sursa: ziarullumina.ro
Spiritualitate
Rusaliile, prăznuite de creștinii ortodocși. Tradiții și obiceiuri
Publicat
acum o săptămânăpe
7 iunie 2025de
timispress
Rusaliile sau Cincizecimea, una dintre cele mai vechi sărbători creştine, este prăznuită la 50 de zile de la Învierea Domnului, când Duhul Sfânt s-a coborât la apostoli, fiind cunoscută şi ca ziua întemeierii Bisericii, când s-au convertit la creştinism 3.000 de oameni.
Ortodocşii sărbătoresc, duminică şi luni, Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli, sărbătoare creştină care mai este cunoscută în popor ca Rusalii sau Duminica Mare.
Sărbătoarea Rusaliilor este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea sfinţilor apostoli. Până către sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh. Apoi, sărbătoarea a fost separată, Cincizecimea rămânând numai ca Pogorâre a Duhului Sfânt.
Când s-au împlinit cincizeci de zile de la Înviere, s-a auzit un tunet care a străbătut mulţimea adunată la Ierusalim din toată lumea. Duhul Sfânt s-a văzut în chip de limbi de foc, pogorând nu numai peste cei doisprezece apostoli, ci şi peste cei şaptezeci de ucenici. Apostolii au început să vorbească în limbile tuturor neamurilor şi să se înţeleagă între ei, iar mulţimea a crezut că sunt beţi. Atunci, Sfântul Apostol Petru a vorbit în mijlocul mulţimii, iar 3.000 de oameni s-au convertit la creştinism. Se crede astfel că Cincizecimea este sărbătoarea întemeierii Bisericii Creştine, pentru că cei 3.000 de oameni au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.
Ce tradiții trebuie respectate
De Rusalii se mai leagă şi alte tradiţii şi obiceiuri, care diferă de la o regiune la alta. În unele zone, oamenii îşi împdobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile. Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor. Flăcăii le aduc din păduri, după care se sfinţesc la biserică, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane.
Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se zice că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.
Tot de Rusalii, în unele regiuni se dansează „Jocul Căluşarilor”. Se spune în popor că leacul cel mai folosit pentru cei atinşi de Rusalii este jocul căluşarilor.
În unele zone, femeile fac descântece pentru a alunga Ielelor, iar uşile se ung cu usturoi, pentru că se crede că aşa va fi păzită casa de rele şi ghinion tot restul anului.
Spiritele rele se mai alungă prin ritualuri gălăgioase şi pocnituri cu ramuri de tei.
În unele gospodării se prepară unsori care se dau pe ugerele vacilor, pentru a spori laptele.
În Ardeal este obiceiul cunoscut ca “udatul nevestelor”. Femeile sunt stropite cu apă, pentru a fi sănătoase şi frumoase tot restul anului.
În unele zone se spune că dacă de Rusalii este timp frumos, toată vara va fi frumoasă şi rodnică.
Rusaliile sunt, în credinţa populară, spiritele morţilor, numite în popor Iele sau zâne rele.
Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizeaza sărbatoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împaratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau.
În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ şi încep să facă rele oamenilor.
Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: iele, zâne sau frumoase. Există superstiţia că aceste spirite stau pe lângă izvoare şi pot, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăvească. Boala seamană, se spune în popor, cu o transă ce nu poate fi înlăturată decât de puterea dansului căluşarilor.
Superstiţii de Rusalii
Legendele spun că Ielele sau Rusaliile sunt fiinţe fantastice, care umblă prin văzduh şi pot lua minţile oamenilor dacă nu respectă ziua. Rusaliile, cunoscute sub diferite nume – iele, zâne, şoimane, împărătesele-văzduhului, ursoaice -, umblă îmbracate în alb, iar locurile în care dansează rămân arse şi neroditoare.
Se spune că Rusaliile răpesc uneori un tânar frumos ca să joace cu el, apoi îl eliberează, dar acesta nu trebuie să spună ce a văzut, pentru că altfel ar putea fi pedepsit.
În unele sate, oamenii cred că în zilele de Rusalii nu este bine să mergi la câmp, pentru că te prind şi te pedepsesc Ielele. De Rusalii, oamenii nu trebuie să intre în vie sau să meargă în locuri pustii, pentru că s-ar putea întâlni cu spiritele rele.
În unele zone se spune că cine nu respectă sărbătoarea Rusaliilor, va fi pedepsit de Iele, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”. De asemenea, nu este bine să te cerţi cu cineva în ziua de Rusalii, pentru că vei fi “luat din Rusalii”.


Primăria Giroc va moderniza terenurile de fotbal din comună

BUGETARE PARTICIPATIVĂ 2025. Cum puteți să obțineți bani pentru dezvoltarea orașului

Începe postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Mai multe rugăciuni și fapte bune

Punct de trecere a frontierei temporar, pentru biciclete și ambarcațiuni, la Uivar

ATENȚIE! Traficul rutier va fi restricționat pe mai multe străzi din Timișoara

Programări online pentru obținerea actelor de identitate, la Timișoara

Radare fixe și camere de detecție a trecerii la semafor, operative la Timișoara, din martie

Nuntă mare în Banat. Stana Stepănescu s-a măritat cu Bojidar Ciobotin

Timişorenii pot afla la telefon ce impozit au de plătit

Vindecări și minuni la Mănăstirea Sfântul Nectarie – un loc binecuvântat din Banat
Articole recente
- Primăria Giroc va moderniza terenurile de fotbal din comună 16 iunie 2025
- BUGETARE PARTICIPATIVĂ 2025. Cum puteți să obțineți bani pentru dezvoltarea orașului 15 iunie 2025
- Începe postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Mai multe rugăciuni și fapte bune 15 iunie 2025
- Punct de trecere a frontierei temporar, pentru biciclete și ambarcațiuni, la Uivar 14 iunie 2025
- ATENȚIE! Traficul rutier va fi restricționat pe mai multe străzi din Timișoara 14 iunie 2025
Cele mai citite
-
Localeacum 2 ani
Programări online pentru obținerea actelor de identitate, la Timișoara
-
Localeacum 5 luni
Radare fixe și camere de detecție a trecerii la semafor, operative la Timișoara, din martie
-
Evenimenteacum 6 ani
Nuntă mare în Banat. Stana Stepănescu s-a măritat cu Bojidar Ciobotin
-
Actualitateacum 9 ani
Timişorenii pot afla la telefon ce impozit au de plătit
-
Spiritualitateacum 9 ani
Vindecări și minuni la Mănăstirea Sfântul Nectarie – un loc binecuvântat din Banat
-
Sănătateacum 3 ani
Cabinetul de terapie cu plăcuțe de cupru, brevetată de regretatul Ioan Ometa, se redeschide. Terapeutul Jurcă continuă serviciile de excelență ale reputatului doctor
-
Actualitateacum 7 ani
Începe Curățenia generală de primăvară, la Timișoara
-
Socialacum 7 ani
Ruga în Banat. Tradițiile cele mai frumoase din țară