Spiritualitate
Sunt așteptați peste 3.000 de oameni la hramul Mănăstirii Sfântul Nectarie
Publicat
acum 9 anipe
de
Adina Pop
Peste 3.000 de persoane sunt așteptate să participe miercuri 9 noiembrie la hramul Mănăstirii Sfântul Nectarie Taumaturgul din satul Feneș, comuna Armeniș (Caransebeș). Aproape din nimic, în mai puțin de trei ani, la Feneș a înflorit o manastire frumoasă, totul sub îndrumarea și cu râvna starețului Hristofor Abălașei și oamenilor pe care i-a strâns în jurul lui. Miercuri va avea loc și sfințirea bisericii construite în curtea mănăstirii. La orele 07,00 va fi ceremonia de sfințire a apei, la 08,00 Taina Sfântului Maslu, iar la orele 10,00 va începe Sfânta Liturghie, oficiată de P.S. Lucian, episcopul Caransebeșului, alături de un sobor de preoți.
”Lucrările au mers mai bine decât ne-am fi așteptat, și am avansat destul de mult, cu ajutorul bunului Dumnezeu. Am găsit aici oameni minunaţi, inimoşi care ne-au ajutat și sunt alături de noi. Cu sprijin de la Centrul Eparhial, al Ministerului Culturii şi Cultelor, de la Primăria Armeniș şi nu în ultimul rând al unor oameni de bună-credinţă, s-a amenajat o capelă pentru desfăşurarea sfintelor slujbe, stăreţie, trapeză, iar în altă clădire chilii pentru vieţuitorii acestui aşezământ, în prezent se fac demersurile pentru proiectarea întregului ansamblu mănăstiresc”, a declarat starețul Hristofor Abălașei.
Miercuri, aici va avea loc Sfințirea Mare a bisericii care va avea hramul Sfântului Nectarie Taumaturgul (9 noiembrie) și al Sfântului Ierarh Luca al Crimeii (10 august). Pentru că are loc sfințirea bisericii, în mod excepțional, femeile vor putea intra în Sfântul Altar.
Sfintele Moaște ale Sf. Nectarie Taumaturgul vor fi așezate în Sfânta Masă. Despre Sfântul Nectarie se spune că, în timpul vieții, tămăduia prin simpla mângâiere, iar după moarte prin atingerea moaștelor sale. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Constantin Stoica, a declarat recent pentru Gindul, că: în ultimii ani sunt tot mai multi credincioși care s-au vindecat de o serie de boli incurabile după ce s-au închinat la moaștele Sfântului Nectarie de le Egina, vindecătorul de boli”.
Sfantul Nectarie Taumaturgul (1846 -1920) este unul dintre cei mai iubiți și mai căutați sfinți, de către toți credincioșii din Grecia de astăzi dar și de către români. Pe langă faptul că este un sfânt contemporan, un sfânt al secolului nostru, el atrage îndeosebi prin mulțimea minunilor săvârșite, atât în timpul viețuirii sale, cât și după adormirea sa întru Domnul.
Olimpiu Bulzan
ACATISTUL SFANTULUI NECTARIE TAUMATURGUL (sursa: crestinortodox.ro)
Condacul 1
Pe steaua cea nou stralucitoare a Ortodoxiei,
Pe al Bisericii nou zid de aparare,
Cu bucurie in inimi sa il laudam.
Slavit fiind de lucrarea Duhului,
Izvoraste tamaduiri si har bogat,
Pentru aceea ii strigam, bucura-te parinte Nectarie.
Icosul 1
Om purtator al bucuriilor celor ceresti, te-ai aratat in lume Nectarie, arhiereule al lui Hristos, in viata neprihanita petrecand, drept, cuvios si de Dumnezeu inspirat, in toate daruit; pentru aceasta si de la noi auzi unele ca acestea:
Bucura-te, cel prin care se inalta cei credinciosi;
Bucura-te, cel prin care sunt risipiti cei dusmanosi;
Bucura-te, vas aurit al intelepciunii;
Bucura-te, cel prin care se invinge rautatea lumii;
Bucura-te, locas al sfinteniei si al lucrarii ceresti;
Bucura-te, carte dumnezeiasca a noii cetati ingeresti;
Bucura-te, cel care pe deplin Sfant te-ai aratat;
Bucura-te, cel care de cele materiale te-ai lepadat;
Bucura-te, a credintei rasplata stralucitoare;
Bucura-te, mijlocitor al harului cucernic si tare;
Bucura-te, cel prin care Biserica se slaveste;
Bucura-te, cel prin care insula Eghina se veseleste;
Bucura-te, parinte Nectarie.
Condacul al 2-lea
Intelepciune avand, inca din tinerete, de raza cea dumnezeiasca ti-ai luminat sufletul si stralucirii poruncilor celor sfinte ai urmat, Cuvioase. De aceea, in virtuti inaintand, de mic copil ai cantat lui Hristos: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Mergand in orasul Sfantului Constantin, ai avut frica de Dumnezeu ca indrumator si cercetarea celor sfinte ca aparator. De aceea, hranindu-te din intelepciunea cea dumnezeiasca, pe cei pe care cu cuvantul tau i-ai umplut de bucurie sfanta, ii auzi strigand unele ca acestea:
Bucura-te, vita a vesniciei;
Bucura-te, nectar al ambroziei;
Bucura-te, ca de Mantuitorul ne-ai fost trimis vindecator luminat;
Bucura-te, ca parintilor celor din vechime ai urmat;
Bucura-te, piatra cea noua a zidirii cugetatoare;
Bucura-te, cununa nou impletita, a Bisericii dreptmaritoare;
Bucura-te, cel ce te-ai aratat ca un trandafir proaspat inflorit;
Bucura-te, cel ce de Dumnezeu ai fost daruit;
Bucura-te, steaua cea noua a credintei poporului;
Bucura-te, cel ce stralucesti in slava Creatorului;
Bucura-te, bunule chivenisitor al poruncilor ceresti;
Bucura-te, chip al slavitelor virtuti ingeresti;
Bucura-te parinte Nectarie.
Condacul al 3-lea
Slavita intelepciune ai cautat-o si ti-ai dorit-o din tineretile tale, si pe Hristos L-ai rugat cu lacrimi fierbinti ca sa te impodobeasca cu inalta ei frumusete. Pentru aceea Nectarie, cu credinta si plecaciune strig catre Domnul: AIiluia!
Icosul al 3-lea
S-a bucurat sufletul tau, ca oarecand al marilor Parinti, Vasile si Grigorie, mergand la Atena sa dobandesti invatatura cea folositoare. Pentru aceea, cu bucurie iti strigam unele ca acestea:
Bucura-te, fiu al luminii celei ceresti;
Bucura-te, vlastar al evlaviei celei ingeresti ;
Bucura-te, cel ce ai fugit de amagirile cele lumesti ;
Bucura-te, ca cele spre indumnezeire n-ai incetat sa doresti ;
Bucura-te, minte purtatoare de Dumnezeu, plina de intelesuri divine;
Bucura-te, carbune al dumnezeiescului Duh, focul aprins al cugetarii crestine;
Bucura-te, cel ce viata fara de pata ai trait;
Bucura-te, cel ce inselaciunea lui Veliar ai zdrobit;
Bucura-te, cel ce ai deschis usa sufletului, iubirii lui Hristos;
Bucura-te, cel in care a inflorit savarsirea binelui luminos;
Bucura-te, sprijinul cel tare al celor credinciosi;
Bucura-te, sageata de mult plans a celor dusmanosi;
Bucura-te parinte Nectarie!
Condacul al 4-lea
Avand in tine ravna cea dumnezeiasca a Cuviosilor Parinti, fara incetare ti-ai dorit viata cea ingereasca. De aceea, in Hios, cu bucurie ai intrat in cerescul cin monahal si pe vrajmasul l-ai Iasat pagubit, cantand Domnului neincetat: AIiluia!
IcosuI al 4-lea
Auzit-a Arhiereul Cel dintru inaltime rugaciunea ta, strigat-ai catre Dansul din toata inima ta. De aceea, de graba a Iinistit apele marii si furtuna a potolit. Vazand acestea, cei ce au fost salvati prin rugaciunile tale, cu multumire si credinta iti canta unele ca acestea:
Bucura-te, cel ce de Ia Dumnezeu ne-a fost trimis vindecator;
Bucura-te, izvor nesecat al minunilor;
Bucura-te, astrul cel nou al Bisericii, prealuminat;
Bucura-te, ca in randul Tuturor Sfintilor ai intrat;
Bucura-te, vas nepretuit al darurilor ceresti ;
Bucura-te, gradina inflorita a fericitelor virtuti ingeresti;
Bucura-te, cel ce furtuna marii o Iinistesti ;
Bucura-te, ca strigatul huIitorilor il potolesti ;
Bucura-te, noule ales al lui Hristos;
Bucura-te, al virtutilor gradinar cuvios;
Bucura-te, iubitorule de viata duhovniceasca;
Bucura-te, cel ce ai fost rasplatit cu bucuria cereasca;
Bucura-te parinte Nectarie!
Condacul al 5-lea
Sfant Ierarh te-ai aratat, in aceste vremuri de pe urma, vrednic de cinstire, ca oarecand Sfintii cei de demult. Caci in acelasi chip ca si ei viata ti-ai petrecut si slavite minuni ai savarsit, izbavindu-i din toate necazurile pe cei
care striga: AIiluia!
Icosul al 5-lea
Arhiereu intelept, ales de Dumnezeu te-ai aratat cu adevarat in tara Egiptului, pastor luminat al Pentapolisului, alergand, ca oarecand marele Pavel, spre viata in Hristos. De aceea si cei credinciosi, cunoscand virtutile tale, cu glas de bucurie striga unele ca acestea:
Bucura-te, a cetatii marire;
Bucura-te, a evlaviei fire;
Bucura-te, cel asemenea Cuviosilor pustiei;
Bucura-te, podoba cea noua a preotiei;
Bucura-te, vas al blandetii si tezaurul iubirii;
Bucura-te, datatorul pacii si izvoratorul milei;
Bucura-te, ca Bisericii te-ai aratat stralucitor;
Bucura-te, ca celor cuviosi te arati indrumator;
Bucura-te, chip al trairii celei neprihanite;
Bucura-te, candela a indumnezeirii primite;
Bucura-te, ca Arhiereu desavarsit celor inalte slujesti;
Bucura-te, cuvantator neintrecut al celor dumnezeiesti;
Bucura-te parinte Nectarie!
Condacul al 6-lea
Vazut-au crestinii din toata Biserica Egiptului, ca esti un adevarat pastor al Evangheliei. Pentru aceea, multimea credinciosilor ce ascultau cuvantul invataturii tale, gandeau ca au dobandit un nou Sfant parinte, ce cu putere invata. Si impreuna cu tine nu incetau sa strige Domnului: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Stralucit-ai si in pamantul elen, asemenea unui nou Apostol, Iuminand inimile credinciosilor cu focul sfintelor invataturi si cu razele vietii tale, Cuvioase. Pentru aceasta, luminati fiind si noi de stralucirea ta, iti strigam unele ca acestea:
Bucura-te, luminator al Bisericii Domnului ;
Bucura-te, trambita cea tare a adevarului;
Bucura-te, cel ce ai avut ravna Apostolilor;
Bucura-te, izvorul harului si al vindecarilor;
Bucura-te, retor indumnezeit al cuvintelor vietii;
Bucura-te, ca pline de har sunt omiliile tale, intelept al cetatii;
Bucura-te, cel ce cureti sufletele, de robia patimilor;
Bucura-te, ca potolesti pornirile inimilor;
Bucura-te, mare invatator al credinciosilor;
Bucura-te,ascet tare, lui Hristos urmator;
Bucura-te, ca multe ispite ai indurat;
Bucura-te, ca sufletele, spre Hristos le-a indreptat;
Bucura-te, parinte Nectarie!
Condacul al 7 -lea
Mare intre Ierarhi si intelept intre invatatori, dar si smerit ascet al lui Hristos n-ai incetat a fi, Cuvioase. De aceea, parinte duhovnicesc, al celor ce se pregateau pentru slujirea preoteasca, ai fost chemat. Cu ei impreuna, te slavim si strigam: AIiluia!
Icosul al 7-lea
Nectar al dreptatii, si fruct de viata sfanta, caii dumnezeiesti ai urmat si norului duhovnicesc; iar pe noi cei aflati la vreme de stramtoare, neincetat ne-ai izbavit. Pentru aceasta, sufletele noastre se bucura, cand iti canta tie unele ca acestea:
Bucura-te, carare a bucuriei;
Bucura-te, adiere a vesniciei;
Bucura-te, cel ce izvorasti apele harului;
Bucura-te, cel ce ai pecetluit gura balaurului;
Bucura-te, primavara sfinteniei, ce alungi iarna din gand;
Bucura-te, stralucire ce luminezi intunericul cel adanc;
Bucura-te, cel ce incurci gandurile celor pacatosi;
Bucura-te, cel ce bucuri inima celor credinciosi;
Bucura-te, sprijin al dreptmaritorilor;
Bucura-te, nimicitorul ereziilor;
Bucura-te, caderea defaimatorilor;
Bucura-te, vindecatorul bolnavilor !
Bucura-te, parinte Nectarie!
Condacul al 8-lea
Straine minuni parinte, izvorasc din mila ta cea mare, si ii ridica pe cei aflati in dureri. De aceea, si la Sfanta ta Manastire, fara incetare soseste multime de lume, cerand vindecarea si izbavirea de boli si cantandu-ti neincetat: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Liman izbavitor, in insula Eghina, este Manastirea ta, Sfinte. Aici, sufletele monahiilor le-ai condus duhovniceste spre mantuire si Ie-ai indreptat cu intelepciune spre Hristos. Pentru aceasta, neincetat se vor ruga catre tine zicand:
Bucura-te, a mintii sfanta Iucrare;
Bucura-te ocean de rabdare;
Bucura-te, chip viu al smereniei;
Bucura-te, tezaur sfant al curatiei:
Bucura-te, candela a puritatii si chivot al nepatimirii;
Bucura-te, Iocas al virtutilor si sanctuar al cumpatarii;
Bucura-te, ca spre Dumnezeu conduci Manastirea ta;
Bucura-te, ca toata puterea si ravna, ti-ai pus pentru ea.
Bucura-te, al Eghinei stralucit veghetor;
Bucura-te, ca degrab’credinciosilor le dai ajutor;
Bucura-te, ca pre multi din pericole i-ai salvat;
Bucura-te, ca pe amagitorul, in prapastia cea adanca l-ai aruncat;
Bucura-te, Parinte Nectarie!
Condacul al 9-lea
Pline de har sfant si de miros de buna mireasma duhovniceasca sunt Sfintele tale Moaste. Mirul ce izvoraste din ele bine inmirezmeaza, nu doar Sfanta ta Manastire, ci si intrega insula a Eghinei, sfintindu-i pe aceia care, nu inceteaza a striga catre tine: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Izvoratoare de har sunt Sfintele tale Moaste si de bogate daruri ceresti. Multime de bolnavi sunt vindecati si cei slabanogi indreptati. De aceea si noi, impreuna cu dansii, strigam unele ca acestea:
Bucura-te, scaldatoarea vindecarilor;
Bucura-te, dezlegarea suferintelor;
Bucura-te, cel ce degraba alergi in ajutor;
Bucura-te, ca in vis sau in chip tainic te arati tuturor;
Bucura-te, fantana ce parinteasca iubire izvorasti;
Bucura-te, liman al bucuriei sufletesti;
Bucura-te, ca de ingrozitorul cancer, pe multi i-ai vindecat;
Bucura-te, ca demonilor rana de mult plans le-ai dat;
Bucura-te, cel ce vanitatea intelepciunii lumesti ai ingenunchiat;
Bucura-te, ca in chip minunat pe credinciosi i-ai ajutat;
Bucura-te, podoaba de mult pret a Ierarhilor;
Bucura-te, cel ce luminezi mintea nestiutorilor;
Bucura-te Parinte Nectarie!
Condacul al 10-lea
Ajutor si acoperitor te numesc toti credinciosii, care s-au indulcit de hrana binefacerilor tale. Caci dintre cei ce te-au chemat cu credinta, nici unul nu a ramas nemangaiat prin harul tau. De aceea, toti cu bucurie canta: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Vestea minunilor tale s-a raspandit pretutindeni, purtatorule de Dumnezeu. Iar tu, si celor de departe, degraba le-ai venit in ajutor salvandu-i de pericole si de necazuri. De aceea, catre tine alearga zicand:
Bucura-te, ca Mare ai fost numit intre parinti;
Bucura-te, ca loc de cinste ai intre Sfinti ;
Bucura-te, ca la fel cu cei de demult esti laudat;
Bucura-te, ca intre Sfintii parinti ai fost incununat;
Bucura-te, triumf al credintei, zid de aparare al crestinilor;
Bucura-te, izvor al harului, rusinarea necredinciosilor;
Bucura-te, cel ce ne descoperi slava adevarului;
Bucura-te, cel ce pecetluiesti gura pacatosului;
Bucura-te, bucuria si puterea credinciosilor;
Bucura-te, sprijinul si intarirea sufletelor;
Bucura-te, cel prin care Hristos se slaveste;
Bucura-te, cel prin care diavolul se starpeste;
Bucura-te, parinte Nectarie!
Condacul al 11-lea
Imne de multumire nenumarate, iti inaltam tie parinte, noi cei izbaviti sub acoperamantul tau. Caci in toate necazurile noastre, de graba ai venit sa ne alungi tristetea. De aceea, cu ajutorul tau, il slavim pe Hristos strigand: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Ai ars zelul demonilor, cu flacarile minunilor tale si cu osardie ai venit in ajutorul credinciosilor. In suferinte grele le-ai stins durerea si i-ai vindecat de multime de boli. Pentru aceea, cu evlavie rostesc unele ca acestea:
Bucura-te, vindecatorul bolnavilor;
Bucura-te, spaima demonilor;
Bucura-te, ca pe cei chinuiti de friguri i-ai vindecat;
Bucura-te, ca pe slabanogi i-ai indreptat;
Bucura-te, cel ce ai inmultit apa fantanii secate;
Bucura-te, ca ai binecuvantat Eghina, cu rugaciuni neincetate;
Bucura-te, ca prin tine, mila lui Dumnezeu se arata;
Bucura-te, cel ce seceta ai oprit si ai dat ploaie bogata;
Bucura-te, izvorul harului nesecat;
Bucura-te, stea care pe toti i-a luminat;
Bucura-te, cel ce al Manastirii iscusit duhovnic te-ai aratat;
Bucura-te, ca de la monahii imne auzi neincetat;
Bucura-te parinte Nectarie.
Condacul al 12-1ea
Harul Mangaietorului, cu bogatie se revarsa prin Sfintele tale Moaste. Si asemenea unui izvor nesecat, adapa sufletele chinuite si vindeca bolile trupesti ale celor ce striga neincetat catre Domnul:Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cantand impreuna cu Cetele cele Ingeresti, imnul Treimii Celei Intreit Sfinte, priveste dintru inaltime si spre noi pacatosii si cu milostivirea ta cea mare, nu inceta sa ne ajuti, pe cei ce cu credinta, strigam catre tine unele ca acestea:
Bucura-te, fiu al Silivriei;
Bucura-te, slava Bisericii;
Bucura-te, mandria Eghinei;
Bucura-te, pazitorul Eladei;
Bucura-te, chip si model de cucernic Ierarh;
Bucura-te, pavaza si scapare pentru orice monah;
Bucura-te, Luceafarul cel nou al Bisericii;
Bucura-te, darul prin care se intaresc cucernicii;
Bucura-te, cel prin care patimile se curatesc;
Bucura-te, ca prin tine pe Dumnezeu Il slavesc; .
Bucura-te, aparator neobosit al credinciosilor;
Bucura-te, grabnic mijlocitor catre Creator;
Bucura-te, Parinte Nectarie.
Condacul al 13-lea
O, Preabunule parinte, luminatorul Ortodocsilor, Ierarhule al lui Hristos, Nectarie! Stand in fata Tronului lui Dumnezeu, roaga-te neincetat, pentru iertarea pacatelornoastre si pentru intoarcerea noastra spre infierea harului. Caci neincetat catre Mantuitorul strigam: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori )
Pe steaua cea nou luminoasa a Ortodoxiei ,
Si pe al Bisericii nou zid de aparare,
Cu bucurie in inimi sa il laudam.
Slavit fiind de lucrarea Duhului,
Izvoraste tamaduiri si har bogat,
Pentru aceea ii strigam, bucura-te Parinte Nectarie.
Apoi se zice iarasi Icosul intai: Om purtator al
bucuriilor celor ceresti… si se face otpustul.
Poate te-ar interesa si:
Spiritualitate
Postul Adormirii Maicii Domnului. Ce rugăciuni se citesc zilnic
Publicat
acum 3 zilepe
30 iulie 2025de
timispress
Postul Adormirii Maicii Domnului sau Postul Sfintei Mării, cum este cunoscut în popor, începe vinere, 1 august și durează două săptămâni.
Anul acesta, postul se va încheia tot într-o zi de vineri, ceea ce înseamnă că se prelungește cu o zi, conform Liturgicii Generale.
„Postul se prelungește și în ziua sărbătorii însăși, dacă aceasta cade miercurea sau vinerea, făcându-se dezlegare la untdelemn, pește și vin”, precizează pr. prof. Ene Braniște.
Această perioadă dintre a fost instituită de Biserică pentru a o cinsti pe Născătoarea de Dumnezeu și virtuțile ei. Timp de două săptămâni Biserica recomandă citirea zilnică a paraclisului Maicii Domnului și a altor rugăciuni închinate Fecioarei Maria.
Acest post este considerat mai ușor din punct de vedere alimentar decât Postul Mare, dar mai aspru decât postul Crăciunului și al Sfinților Apostoli.
Sfaturi pentru post
Conform Tipicului cel Mare și Învățăturii pentru posturi din Ceaslovul Mare, în Postul Adormirii Maicii Domnului se ajunează lunea, miercurea și vinerea, până la Ceasul IX (aproximativ ora 15:00), când se consumă mâncare uscată.
Marțea și joia se consumă legume fierte, fără untdelemn, iar sâmbăta și duminica este dezlegare la untdelemn și vin.
De sărbătoarea Schimbării la Față se poate mânca pește.
Încă din primele secole, Postul Adormirii Maicii Domnului nu se ținea peste tot în același timp și în același mod. Creștinii din Antiohia posteau doar o singură zi, la praznicul Schimbării la Față a Domnului.
În partea Constantinopolului se postea doar patru zile. Doar creștinii din Ierusalim posteau opt zile. Această situație a condus la stabilirea unor reglementări generale vizavi de acest post.
Astfel, în anul 1166, la Constantinopol a avut loc întrunirea unui sinod prezidat de Patriarhul Luca Chrisoberg, unde s-a hotărât ca „postul să înceapă în ziua de 1 august și să se termine în dimineața zilei de 15 august, când începem sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului”.
Spiritualitate
Sfântul Ilie, prăznuit de credincioșii ortodocși. Ce tradiții se respectă
Publicat
acum 2 săptămânipe
19 iulie 2025de
timispress
Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte vineri, 20 iulie, pe Sfântul și slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul. El este unul dintre cei mai importanţi proroci ai Vechiului Testament şi se bucură de o sărbătoare cu cruce roşie în calendarul Bisericii noastre.
El s-a născut în Tesba Galaadului (de unde numele de Tesviteanul) şi a trăit în veacul al IX-lea î.Hr, în timpul regilor din dinastia Omri a regatului Israel: Ahab (871-852 î.Hr.) şi Ohozia (852- 851 î.Hr.) şi a fost înălţat la cer de Domnul în timpul regelui Ioram.
Sfântul Ilie era o persoană cu o înflăcărare cu adevărat divină. Puterea şi semnificaţia tulburătoare a faptelor sale vin din perfecta lor adaptare la cerinţele Domnului. De aceea, el este model pentru noi toţi în ceea ce priveşte împlinirea voii divine şi în păstrarea nealterată a adevăratei credinţe.
Din cartea IV Regi, capitolul 2, aflăm că Sfântul Proroc Ilie, după ce a lăsat ca urmaș pe Elisei, a fost luat de un car de foc și înălțat la cer, fără a trece prin moarte. Despre ridicarea la cer a profetului, Sfântul Ioan Gură de Aur susține că a fost îmbrăcat de Dumnezeu în haină îngerească, iar Sfântul Maxim Mărturisitorul afirmă: „Dumnezeu a arătat din vechime măririle minunilor și semnelor și S-a folosit de modul înnoirii, mutând spre alt chip de viață decât cel în trupul supus stricăciunii pe fericiții Ilie și Enoh, nu prin prefacerea firii, ci prin schimbarea conducerii și îndrumării ei”.
Cinstea deosebită de care se bucură Sfântul Ilie înaintea lui Dumnezeu se vede în prezența sa pe Muntele Tabor alături de Moise, atunci când Mântuitorul S-a schimbat la Față înaintea ucenicilor Lui. Moise și Ilie au fost de față lângă Domnul în slavă, primul ca primitorul și dătătorul Legii, al doilea drept cel mai neînfricat luptător în apărarea credinţei într-un singur Dumnezeu. Prezenţa sa la Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos ne arată importanţa exemplului său de mărturisire a dreptei credinţe, iar viaţa lui este mai ales un model anahoretic pe care îl oferă lumii monahale creştine.
Poporul dreptcredincios îl cinsteşte în mod deosebit şi îl consideră mare făcător de minuni, de aceea peste 120.000 de români îi poartă numele. Sfântul Proroc Ilie este ocrotitorul Forţelor Aeriene Române. Multe biserici din oraşele şi satele ţării noastre îl au ca ocrotitor.
Ziua în care se consumă mere
Potrivit tradiţiei, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Şi tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.
Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făceau bube în gură.
Tot tradiţia spune că nu era voie să se consume mere pâna la 20 iulie şi nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu cădea grindina, obiceiul acesta fiind păstrat şi astăzi. Tot în 20 iulie, merele, considerate fructele Sfântului Ilie, sunt duse la biserică pentru a fi sfinţite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.
Tot de Sfântul Ilie, românii îşi aminteau şi de sufletele morţilor, în special de cele ale copiilor. Femeile chemau copii străini sub un măr, pe care îl scuturau ca să dea de pomană merele căzute. Astfel, se considera că morţii se veselesc.
Bisericile sunt pline, în această zi, cu bucate pentru pomenirea morţilor (Moşii de Sfântul Ilie), iar la casele gospodarilor se organizează praznice mari.
Se credea şi se mai crede şi astăzi că, dacă tună de Sfântul Ilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.
Oamenii mai spun că, după ziua Sfântului Ilie, vor începe ploile mari de vară.
În această perioadă, la sate, apicultorii recoltează mierea de albine, activitate numită şi retezatul stupilor. Recoltarea mierii se face, şi acum, în multe locuri, potrivit datinei, numai de către bărbaţi curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupină. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii invitaţi la acest moment festiv, gustau din mierea nouă şi se cinsteau cu ţuică îndulcită cu miere.
Ziua Sfântului Ilie marchează şi miezul verii pastorale, când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.
Ca divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile şi hotărăşte unde şi când să bată grindina.
Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este şi ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor.
Spiritualitate
Sfinții apostoli Petru și Pavel, prăznuiți de ortodocși și catolici
Publicat
acum o lunăpe
28 iunie 2025de
timispress
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi împreună la 29 iunie. Biserica a hotărât ca aceşti doi mari Apostoli să fie cinstiţi în aceeaşi zi deoarece în aceeaşi zi şi în acelaşi an au suferit martirajul la Roma.
Sfântul Apostol Petru a fost răstignit cu capul în jos, iar Sfântul Apostol Pavel a fost martirizat prin tăierea capului. Ei au fost martirizaţi la Roma în timpul împăratului Nero, în anul 67. Pentru iubirea nestrămutată pe care au purtat-o lui Dumnezeu, pentru zelul lor misionar şi pentru multe binefaceri pe care le-au făcut oamenilor, au fost aleşi ocrotitori ai mai multor ţări şi oraşe, biserici şi mănăstiri, precum şi ai mai multor aşezăminte filantropice, sociale şi ai penitenciarelor.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel spune despre Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel că „rămân pentru noi mari învăţători ai credinţei, misionari model şi rugători statornici pentru viaţa şi unitatea Bisericii lui Hristos. Prin viaţa, faptele şi scrierile lor, ei ne îndeamnă să iubim pe Hristos, Evanghelia şi Biserica Sa, să lucrăm pentru vindecarea şi mântuirea tuturor oamenilor, fără deosebire de rasă şi gen, de etnie şi clasă socială. Ei sunt pentru noi dascăli ai reconcilierii, ai iertării, ai unităţii şi sfinţeniei. Ei ne învaţă să ne rugăm neîncetat, să săvârşim cu iubire milostivă faptele bune, dar să nu contăm niciodată pe noi înşine mai mult decât pe harul lui Dumnezeu Cel viu, arătat în Iisus Hristos”.
Această sărbătoare ne atrage atenţia asupra unui aspect al tainei Bisericii, şi anume asupra slujirii apostolice prin care Mântuitorul Hristos a dorit să-i facă părtaşi pe oameni. În această zi de sărbătoare Biserica ne cheamă la urmarea lui Hristos, arătându-ne faptele acestor Apostoli, despre care ne vorbesc Sfânta Scriptură şi Tradiţia Ortodoxă.
Tradiții și superstiții
Potrivit datinilor populare româneşti, unele dintre ele pitoreşti şi chiar nostime, Sfinţii Petru şi Pavel stau în Lună: primul la dreapta, al doilea la stânga. Sfântul Petru este cel care are cheile de la poartă şi încăperile Raiului, fiind şi mâna dreaptă a lui Dumnezeu.
Se spune că Sfântul Petru guvernează peste ploaie şi căldură, posedă puterea de a arunca grindina peste pământ. Înainte de a o slobozi, el o fierbe trei zile la rând pentru a o mărunţi astfel încât să nu afecteze prea tare ogoarele muritorilor. Când tunetele se aud cumva înăbuşit ori se izvodeşte huruit mare în ceruri înainte de ploaie, se spune că Sfântul Petru a pus la fiert piatra pentru grindină. În multe povestiri şi snoave populare, SânPetru apare precum un om obişnuit: îmbracă straie ţărăneşti, lucrează pământul, creşte vite şi, desigur, pescuieşte.
Apar licuricii Se zice că, atunci când Sfântul Petru plesneşte din bici, sar din acesta scântei, care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici.
O altă legendă populară spune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, SânPetru cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora, mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.
În ziua sărbătorii, oamenii obişnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morţi – sărbătoarea fiind cunoscută şi sub numele de Moşii de Sânpetru. Conform credinţei populare, moşii ar fi fost nouă bătrâni care făceau doar lucruri bune şi minuni peste tot pe unde mergeau.
De ziua Moşilor de Sânpetru sau de Vară, femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă- tot în această zi oamenii au voie să lucreze orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi. În ziua Moşilor de Sânpetru, femeile dau de pomană şi vase cu vine, lapte şi mâncare gătită, vase care se împodobesc deseori cu flori şi cireşe.Cică nu e îngăduit nici unei femei să mănânce mere până în această zi, fiindcă altfel îi supăra pe morţi. După sărbătoare însă, femeile tinere pot mânca mere, cele vârstnice fiind nevoite să mai aştepte până la Sfântul Ilie. În această zi se duc la biserica mere, zarzăre, coliva, colaci iar cine are – şi puţină miere în faguri.
Până în această zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.
Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.
Sărbătoarea sfinţilor Petru şi Pavel se ţine timp de trei zile pentru ca agricultorii să fie protejaţi împotriva potoapelor şi pentru ca grânele lor să fie bogate. În lumea rurală, sărbătoarea este cunoscută sub numele de Sânpetru şi marchează vremea secerişului şi jumătatea verii agrare. Ziua de dinaintea sărbătorii este dedicată spiritelor cerului care, până în această zi, umblă libere prin lume şi îi pedepsesc pe cei care dorm pe afară. Un mod de protecţie împotriva acestor duhuri sunt usturoiul şi pelinul.
Fiind pus mai mare peste încăperile Raiului, Sânpetru împarte hrana animalelor sălbatice – şi mai ales lupilor, această zi fiind denumită şi “Sărbătoarea lupilor”, şi fierbe grindina pentru a o mărunţi prin topire şi a deveni mai puţin primejdioasă pentru oameni şi ogoare.
Se spune că, în ziua Sfinților Petru și Pavel, privighetorile şi cucii nu mai cântă, iar femeile nu ar avea voie să mănânce mere pana în această zi. Femeile văduve nu au voie să mănânce mere până în ziua Sfântului Ilie, ca să fie sănătoase. Şi despre cuci se spune că se transformă în şoimi în această zi, ei revenind la forma lor originala în ziua Bunei Vestiri. SÂNPETRU este cel mai cunoscut din calendarele populare româneşti, el neavând un număr fix de zile de post şi fiind vestit de către apariţia licuricilor şi tăcerea cucilor.
În tradiţia populară, Sânpetru apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă. Se spune că, la marile sărbători calendaristice (Crăciun, Anul Nou, Bobotează, Măcinici, Sângiorz, Sânziene ) Sțnpetru poate fi văzut de pământeni la miezul nopţii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu. Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii, şi cel mai cunoscut „sfânt” al calendarului popular.


Primele măsuri de austeritate care intră în vigoare de la 1 august. Urmează creșteri de prețuri

Ziua Timișoarei. Timișoara City Celebration. PROGRAMUL evenimentelor

Postul Adormirii Maicii Domnului. Ce rugăciuni se citesc zilnic

S.C MARTIN ELECTRICITY S.R.L anunţă elaborarea planului urbanistic „P.U.Z – REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ 11 MW PE SOL TIMIȘOARA NORD“

Francezii de la „Acqua Forte Parade” – spectacol acvatic pe Bega, la Ziua Timișoarei. Timișoara City Celebration

Programări online pentru obținerea actelor de identitate, la Timișoara

Radare fixe și camere de detecție a trecerii la semafor, operative la Timișoara, din martie

Nuntă mare în Banat. Stana Stepănescu s-a măritat cu Bojidar Ciobotin

Timişorenii pot afla la telefon ce impozit au de plătit

Vindecări și minuni la Mănăstirea Sfântul Nectarie – un loc binecuvântat din Banat
Articole recente
- Primele măsuri de austeritate care intră în vigoare de la 1 august. Urmează creșteri de prețuri 1 august 2025
- Ziua Timișoarei. Timișoara City Celebration. PROGRAMUL evenimentelor 30 iulie 2025
- Postul Adormirii Maicii Domnului. Ce rugăciuni se citesc zilnic 30 iulie 2025
- S.C MARTIN ELECTRICITY S.R.L anunţă elaborarea planului urbanistic „P.U.Z – REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ 11 MW PE SOL TIMIȘOARA NORD“ 25 iulie 2025
- Francezii de la „Acqua Forte Parade” – spectacol acvatic pe Bega, la Ziua Timișoarei. Timișoara City Celebration 25 iulie 2025
Cele mai citite
-
Localeacum 2 ani
Programări online pentru obținerea actelor de identitate, la Timișoara
-
Localeacum 6 luni
Radare fixe și camere de detecție a trecerii la semafor, operative la Timișoara, din martie
-
Evenimenteacum 6 ani
Nuntă mare în Banat. Stana Stepănescu s-a măritat cu Bojidar Ciobotin
-
Actualitateacum 10 ani
Timişorenii pot afla la telefon ce impozit au de plătit
-
Spiritualitateacum 9 ani
Vindecări și minuni la Mănăstirea Sfântul Nectarie – un loc binecuvântat din Banat
-
Sănătateacum 3 ani
Cabinetul de terapie cu plăcuțe de cupru, brevetată de regretatul Ioan Ometa, se redeschide. Terapeutul Jurcă continuă serviciile de excelență ale reputatului doctor
-
Actualitateacum 7 ani
Începe Curățenia generală de primăvară, la Timișoara
-
Socialacum 7 ani
Ruga în Banat. Tradițiile cele mai frumoase din țară