Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

„Răsucirea. 5 niveluri pentru edificarea Banatului Etern“. Expoziție despre cultura Banatului, la Timișoara

Publicat

acum 2 ani

pe

Kunsthalle Bega, Timișoara, 13 octombrie 2023 — 11 februarie 2024

Concept: Călin Dan

Curatori: Călin Dan & Celia Ghyka

Fundația Calina, prin Kunsthalle Bega, prezintă: „Răsucirea. 5 niveluri pentru edificarea Banatului Etern”, autori Călin Dan și Celia Ghyka, un proiect de cercetare al cărui rezultat vizual s-a concretizat într-o expoziție care își propune explorarea palierelor simbolice pe care cultura Banatului le-a acumulat în timp.

„Inspirați de indiciile pe care le oferă geologia, topografia sau morfologia provinciei triunghiulare numită Banatul istoric, am identificat câteva trăsături de continuitate care păreau să se desprindă din traiectoria temporală a acestui construct cultural: răsucirea, conversia, revenirea. Trei teme ce pot fi legate de conceptul platonician de „răsucire a sufletului” (așa cum este descris în faimoasa alegorie a peșterii din Republica), și care pot fi retrasate istoric în limbajul simbolic și/sau profesional al religiei, retoricii, filosofiei, psihologiei sau științei. „Răsucirea. 5 niveluri pentru edificarea Banatului etern“ explorează amploarea vizuală pe care o poate căpăta această temă, uitându-se la felul în care variațiunile motivului „răsucirii” sunt reflectate în cultura istorică a Banatului, într-o expoziție al cărei format transdisciplinar, sincronic și trans-media alătură genuri, tehnici și perioade diferite într-o instalație cu multiple straturi și înțelesuri.

Pornind de la cercetarea unor surse istorice, bibliografice, vizuale și literare, precum și a patrimoniului unor colecții publice și private din regiune, RĂSUCIREA se uită la un interval lung de timp, de la antichitate până după al Doilea Război Mondial și — fără a avea pretenția abordării exhaustive — aduce împreună, într-un discurs fragmentar, piese arheologice, etnografice, ale inventarului domestic sau produs industrial, împreună cu lucrări artistice din secolele XIX sau XXI.

Expoziția reunește într-o scenografie arhitecturală originală un mare număr de obiecte (în jur de o sută), care au fost descoperite și selectate după criterii diferite, de la cel iconografic (spirala, răsucirea, cercul, intersecția de volume), funcțional (cilindru, sferă, coloană, boltă, portal, roată, compas) la acțiuni care pot fi utilitare (cosit, țesut, cernut, pescuit, tors etc.), rituale (dans, incantație, rugăciune), sportive sau intelectuale (scrisul, cititul), ontologice (conversia, învierea, transfigurarea, reîntoarcerea, mântuirea, revenirea, repetiția) sau politice (exodul, emigrația, imigrația, penitența, răzbunarea).

Straturile narative ale acestei călătorii poetice și vizuale țes între ele prin legături mai mult sau mai puțin imediate cinci niveluri diferite: protoistoria (piese de arheologie sau geologie), premodernitatea (obiecte etnografice sau vernaculare), modernitatea locală (obiecte domestice, mobilier, modă), un strat pe care l-am numit pe deasupra istoriei (și care se referă la patrimoniul imaterial, precum dansurile, muzica sau poezia) și în fine stratul artei contemporane, acela al prezentului nostru: acum.

Răsucirea — simbolică dar și morfologică — este de altfel surprinzător de prezentă în opera unui număr important de artiști români contemporani. Lucrări de Horia Bernea, Ștefan Bertalan, Ion Condiescu, Roman Cotoșman, Cristian Dițoiu, Constantin Flondor, Dani Ghercă, Ion Grigorescu, Ana Maria Micu, Ciprian Mureșan, Paul Neagu, Sorin Neamțu, Mihai Olos, Șerban Savu, Liviu Stoicoviciu, Napoleon Tiron sunt completarea și contrapunctul acestui itinerariu cultural, desfășurat în insitalația site-specific pe care o propunem în spațiile Kunsthalle Bega.”

(Călin Dan, Celia Ghyka)

Expoziția se deschide vineri, 13 octombrie 2023, la 19:00, la Kunsthalle Bega, ca parte a programului Timișoara – Capitală Europeană a Culturii și va dura până în 11 februarie, de miercuri până duminică, între 12:00 și 18:00.

****

Kunsthalle Bega este un spațiu alternativ și experimental de artă, cofondat în 2019 la Timisoara de Alina Cristescu, Liviana Dan și Bogdan Rața, Fundația Calina. Dedicată susținerii producției artistice și înțelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectivă curatorială, acordă premiul Bega Art Prize unui curator român care reușește sa schimbe regulile percepției actului curatorial.

****

Călin Dan

Artist vizual cu studii de istoria și teoria artei, Călin Dan a ajuns la recunoaștere internațională ca membru al grupului subREAL și ca autor al proiectelor pe termen lung Arhitectura Emoțională (2002-prezent), Anturaju’ și alte întâmplări (2006-2010) și Autorul colectiv (2012-prezent). După 1989 a fost consultant al fundațiilor Mondriaan și Pro Helvetia și a condus revista “Arta” și Centrul Soros pentru Arta Contemporană București. Actualmente director al Muzeului Național de Artă Contemporană – MNAC București. Opera sa a fost prezentă în bienalele de la Veneția, Istanbul, Sao Paolo, Sydney, precum și în festivalele Ars Electronica, Linz; Dutch Electronic Arts Festival, Rotterdam; Media, film and video Osnabruck; Kurzfilmtages, Oberhausen; OSTranenie. Video Forum an der Stiftung Bauhaus Dessau; ZKM Karlsruhe, etc. A primit premiul special al Festivalului de film Experimental Split (2000) și premiul Videonale Bonn (2001).

În activitatea sa, Călin Dan se concentrează asupra funcției artelor vizuale în secolul 21. La MNAC, el a elaborat strategii de recuperare a artiștilor locali activi în anii ’70 și ’80, lucrând la contextualizarea lor regională, cu scopul de a crea un pol de interes pentru cultura vizuală din fostele țări comuniste. Proiectele sale cele mai recente includ expoziții și publicații dedicate unor nume precum  Horia Bernea, Ion Bitzan, Alexandru Chira, Ion Grigorescu, Jiři Kovanda, Iulian Mereuță, Ciprian Mureșan, Deimantas Narkevičius, Mihai Olos, Șerban Savu, Liviu Stoicoviciu.

Celia Ghyka este curator independent, editor, cercetător și profesor de teoria arhitecturii. Temele sale de cercetare și reflecție gravitează în jurul memoriei, spațiului public, monumentului de for public, sculpturii, istoriei artei și arhitecturii. Membru în Comisia Națională pentru Monumente de for public și în alte comisii și jurii culturale și academice. Alumna Getty Research Institute (2019), Colegiul Noua Europă (2002, 2012-2013), Fondazione Bogliasco (2021). Interesată de expozițiile tip eseu, cu o importantă componentă de cercetare, care combină și traversează diferite medii și perioade, cu o atenție deosebită pentru dimensiunea spațială a poeticii vizuale. Actualmente este director al Departamentului de Istoria și Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din București.

****

Parteneri instituționali: Muzeul Național al Banatului, Muzeul Regiunii Porților de Fier – Drobeta Turnu-Severin, Muzeul Banatului Montan-Reșița, Muzeul de Istorie, Etnografie și Arte Vizuale Lugoj, Muzeul Național Prof. ing. Dimitrie Leonida București, Muzeul Național de Artă Contemporană, Complexul Muzeal Arad,  colecționari privați.

Parteneri Media: Radio România Cultural, Revista ARTA, Zeppelin, Observator cultural, Modernism.ro, Propagarta, IQads/SMARK, Renașterea Bănățeană, Agenția de Carte.ro

Parteneri: BRD – Groupe Société Générale, Kerber Verlag

Sponsori: Bega, PINTeam, Egeria, Flexik, VendTeam

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Cultură

Expoziție de pictură ‘Meniérè’ a artistei Ana Maria Szöllösi, în spațiul Kunsthalle Bega

Publicat

acum o săptămână

pe

4 februarie 2026

de

Vineri 6 februarie, ora 19:00, va avea loc vernisajul expoziției de pictură ‘Meniérè’, a artistei Ana Maria Szöllösi, în spațiul Kunsthalle Bega.

Nu există definiții în fața culorii. Pictura poate oferi o mediere. Spațiul din jurul nostru este o senzație. Linia orizontului este un echilibru. Prosper Ménière descrie vertijul ca o stare care își are sursa în afara minții umane, urechea fiind și un organ al echilibrului. Nu tot ce vedem trebuie înțeles, dar avem uneori nevoie de culoare ca să o facem. Culoarea este un alt mod de transcriere a inteligenței umane.

Sunt nenumărate dezechilibre create de prezența noastră în spațiu. Ce definește această prezență? Ana Maria Szöllösi descrie spațiul fără ajutorul perspectivei liniare; elementele specifice unei epure arhitecturale sunt regândite ca o logică a culorii reinventate.

Ana Maria Szőllősi trăiește și lucrează în Timișoara. A absolvit Facultatea de Arte și Design, beneficiind de burse de studiu la Academia de Arte Jan Matejko din Polonia și la Universitatea Aristotel din Grecia, precum și de un internship la Muzeul Diecezan din Barcelona. Lucrând predominant cu pictura abstractă, artista folosește acest mediu pentru a transpune în plan spațial elemente onirice și conținuturi ale subconștientului. În lucrările ei apar simboluri care funcționează ca indicii ale ideilor și stărilor explorate. Acest mod de articulare a spațiilor prin pictură devine o cale de acces către un plan personal, din care observă mediul înconjurător și își definește propria relație cu acesta.

0
Citeste mai mult

Cultură

Expoziție personală – Florin Drăgoi: Triburi Viitoare – ritualuri și fragmente dintr-un viitor reconstruit

Publicat

acum o săptămână

pe

3 februarie 2026

de

Perioada: 6 – 22 Februarie 2026

Vernisaj: 6 Februarie, ora 18:00,

Locația: Centrul de Proiecte – parter, Str. V. Alecsandri nr. 1, Timișoara

cuvânt de deschidere prof. Eugenia Drăgoi–Banciu,

DJ set cu Juni H toch R

Despre expoziție

„Triburi Viitoare – ritualuri și fragmente dintr-un viitor reconstruit” prezintă o serie de desene de Florin Drăgoi care construiesc o mitologie speculativă a unei lumi modelate de colaps și regenerare. În acest viitor imaginat, umanitatea nu dispare, ci se reorganizează în triburi hibride, profund conectate cu natura, purtând în același timp urmele tehnologiei, memoriei și cunoașterii acumulate.

Lucrările sunt situate la intersecția dintre evoluția tehnologică, transumanism și o reîntoarcere spirituală către rădăcinile ancestrale. Ele imaginează o realitate post-colaps în care magia și tehnologia se contopesc într-un limbaj intuitiv comun, dimensiuni subtile devin accesibile, iar relația dintre om și natură își recapătă un echilibru sacru și ecologic.

Măștile funcționează ca simboluri ale identității, protecției și rolurilor spirituale, în timp ce

veșmintele și ritualurile poartă ecoul tradițiilor arhaice, mitologiei, folclorului și simbolismului păgân, reinterpretate într-o estetică a viitorului. Gesturile cotidiene sunt surprinse cu o semnificație discretă, sugerând o lume în care extraordinarul este integrat firesc în viața de zi cu zi.

Realizate exclusiv în grafit și creion colorat pe hârtie, desenele reflectă un dialog între gestul

manual, instinctiv, și procesele contemporane de cercetare digitală. Expoziția reunește lucrări realizate în ultimii doi ani și invită privitorul să contemple viitorul nu ca pe o ruptură, ci ca pe o continuitate mitologică, în care trecutul arhaic și viitorul speculativ converg.

Pe durata expozitiei, pâna in 22 februarie, se vor susține artist talks și întâlniri cu artiștii Alina Bohoru, Andrei Sopon și Cristian Văduva.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte.

Despre artist

Florin Drăgoi (n. 1985, Timișoara, România) este un artist vizual stabilit în Timișoara, cunoscut pentru desenele sale figurative detaliate, realizate în grafit și creion colorat pe hârtie.Lucrările sale prezintă personaje complexe, adesea purtând măști, plasate în cadre naturale sau peisaje post-apocaliptice, unde realismul magic se întâlnește cu simbolismul arhetipal.

Practica sa artistică explorează triburi imaginare și identități ale unei umanități viitoare,

aflate la intersecția dintre evoluția tehnologică, transumanism și reconectarea spirituală cu

rădăcinile ancestrale. Mitologia, folclorul, misticismul și relația ecologică dintre om și natură

se află în centrul narațiunilor sale vizuale. El utilizează tehnici tradiționale de desen, completate de instrumente digitale în etapele de cercetare și documentare, construind un dialog între gestul manual și procesele contemporane de explorare vizuală.

Florin Drăgoi a studiat la Liceul de Arte Plastice din Timișoara, apoi Grafica la Facultatea de

Arte și Design a Universității de Vest (2008). A urmat studii de animație la CSIA Lugano în Elveția și un master în Animație 3D la Universitatea din Bournemouth NCCA (2011) în Marea Britanie. A colaborat cu studiouri din România și Londra, iar din 2024 se dedică exclusiv practicii sale artistice, expunând în țară și în străinătate.

Anul 2025 a reprezentat un moment de consolidare și evoluție clară în parcursul artistic al lui Florin Dragoi. Debutul anului a fost marcat de participarea la expoziția „TALP Open” din Nottingham, UK, un prim context internațional important, urmat de o schimbare esențială în practica sa artistică: trecerea de la desenul exclusiv monocrom la utilizarea culorii. Această decizie s-a dovedit a fi una inspirată, deschizând noi direcții vizuale și expresive în lucrările sale.

În același an, patru desene au fost selectate în cadrul „Almenara Art Prize 2025 – Online Exhibition, The Almenara Collection”, în două categorii distincte. Lucrarea „Încoronarea nebunului / The Fool’s Coronation” a primit o mențiune de onoare, iar ulterior a fost inclusă și în catalogul oficial Almenara Art Prize 2025, confirmând recunoașterea internațională a demersului său artistic.

Fără îndoială, punctul culminant al anului a fost participarea la expoziția „Another Time Has Other Lives to Live”, curatoriată de Diana Marincu, în cadrul Art Encounters, Timișoara. Florin Dragoi a expus cinci lucrări alături de alți 11 artiști, într-un context expozițional de anvergură, care i-a oferit ocazia de a intra în contact direct cu curatori și profesioniști internaționali din domeniul artei contemporane.

Spre finalul anului 2025, participarea la târgul de artă contemporană „Art Your Christmas”, organizat de artouching, s-a dovedit a fi deosebit de fructuoasă, atât din punct de vedere al vizibilității, cât și al interacțiunii directe cu publicul și colecționarii. Tot în această perioadă, a fost invitat să participe la ediția a III-a a expoziției Balul Artelor, continuând astfel prezența constantă în contexte expoziționale relevante.

La începutul anului 2026, parcursul său a continuat firesc cu participarea la expoziția „Bright as a Black Hole”, confirmând continuitatea și coerența direcției sale artistice.

Contact:

Pentru solicitări de presă, imagini sau interviuri:

Florin Drăgoi,

E-mail: efdragoi@gmail.com

Website: florindragoi.com

0
Citeste mai mult

Cultură

Artiștii stradali din Timișoara se pot înscrie la audiții

Publicat

acum 3 săptămâni

pe

19 ianuarie 2026

de

Casa de Cultură a Municipiului Timișoara invită artiștii stradali la prima sesiune de audiții din 2026.

Se pot înscrie muzicieni, dansatori, artiști plastici, actori (inclusiv statui vivante) și alți creatori pasionați, care doresc să performeze în spațiul public și nu dețin legitimație valabilă, precum și cei a căror legitimație expiră în iunie 2026.

Audițiile vor avea loc în 27 și 28 ianuarie, începând cu ora 9:00.

Perioadă de înscrieri: 15-23 ianuarie 2026.

Pentru informații complementare, vă stăm la dispoziție de luni până vineri, între orele 9:00-16:30, pe mail office@ccmt.ro, la telefon 0256 498 214 sau pe site-ul www.casadeculturatm.ro

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite