Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Mărţişorul anunţă venirea timpului cel bun

Publicat

pe

Străvechi obicei românesc, întâlnit cu precădere în satele Moldovei și ale Munteniei, Mărțișorul anunță venirea timpului celui bun. Odinioară, ziua căpăta valențele sacre ale unei mari sărbători, căci deschidea suita muncilor agricole de primăvară, slobozea seva în pomi și consfințea finalul luptei pentru hotare al iernii cu primăvara.

Zi însemnată în calendarul popular, 1 Martie sau Mărțișorul reprezintă unul dintre obiceiurile românești care și-au păstrat cu luciditate simbolistica până în vremurile noastre.
Și astăzi, așa cum face de veacuri, mărțișorul adună cele două fire răsucite – alb și roșu – dând de veste că a sosit timpul potrivit ca primăvara să încerce a-și măsura puterile cu iarna. Încrâncenarea se simte în lume vreme de 12 zile, cât iarna, simbolizată în mitologia populară de friguroasa Babă Dochia sau Marta, cum i se mai spunea în regiunile locuite de români, din Balcani, își leapădă câte unul din cele 12 cojoace. Ba în câte un an, când baba e mai năzuroasă, se întâmplă ca timpul să fie năbădăios chiar mai mult de 12 zile.

Potrivit marelui folclorist bucovinean Simeon Florea Marian, zilele care trec peste numărul 12 se numesc „zilele împrumutate” sau „împrumutări”. Iar poporul le-a botezat după semnele ce se văd în natură (venirea păsărilor călătoare, mustul ultimelor zăpezi, apariția mieilor): ziua sturzului, ziua mierlei, a cocostârcului, a ciocârliei, a cucului, a rândunelelor, iar cea de pe urmă zi a omătului, țurțurii sau ziua mieilor. „În toate aceste zile, timpul e schimbăcios, acuș ninge, acuș plouă și acuș e soare”, sublinia, la sfârșit de secol XIX, Simeon Florea Marian, în lucrarea sa „Sărbătorile la români”.

În satele românești, apreciază și etnograful Ion Ghinoiu, se consideră că în toate aceste zile, în care cele două anotimpuri se cearcă unul pe celălalt, căutând a birui, Baba Dochia începe a toarce firul timpului de peste an. După ce zilele vijelioase trec, funia începe a crește și tot crește, cât e anul de lung.
Însă tot de 1 Martie satele românești mai consemnau un eveniment important în simbolistica străveche a calendarului naturii. Căci tot acum începea anul nou agrar. Acum, așa cum consemnează Ion Ghinoiu în lucrarea sa „Comoara satelor. Calendarul popular”, gospodarii pregăteau uneltele agricole pentru arat și semănat, începeau curățatul grădinilor și al livezilor, scoteau stupii de la iernat și retezau, cu îndemânare, fagurii de miere.

Însă poate cea mai cunoscută marcă a acestei însemnate sărbători a calendarului popular, ajunsă cu bine până în zilele noastre și legată de ziua întâi a celei de-a treia luni a anului, este, desigur, șnurul răsucit în alb-roșu – mărțișorul.

Conform cercetătorului Ion Ghinoiu, în străvechime „măr¬țișorul se răsucea din două fire de lână: alb și negru, apoi alb și albastru”, ajungând mult mai târziu la formula alb-roșu atât de cunoscută azi în spațiul românesc. Acest mărțișor de lână se oferea fetelor mari nu de 1 martie, așa cum am putea crede, ci în acea zi din martie în care pe cer apărea luna nouă. Luna nouă, vreme nouă, timp nou – aceasta era puterea simbolică a șnurului de lână.

Mai încoace, spre finele secolului al XIX-lea, „în cele mai multe părți din Bucovina și mai cu seamă din Moldova, Muntenia și Dobrogea, este datină ca părinții să lege la 1 martie copiilor câte o monedă de argint ori de aur la gât sau la mână”, explica folcloristul Simeon Florea Marian în volumul „Sărbătorile la români”. Mărțișorul, mărțigușul sau marțul trebuia legat la gât dimineața, înainte de răsăritul soarelui. Moneda era atârnată îndeobște „de o cordea roșie ori de un găitan compus din două fire răsucite de matasă roșie și albă”. Mamele și bunicile aveau deplina credință că pruncul, odată dăruit cu un asemenea mărțiguș, va avea noroc tot anul, că va fi pe deplin sănătos și curat precum e argintul.

Atât pruncii, cât și copiii mai măricei îl purtau la gât sau la încheietura mâinii 12 zile, apoi îl legau de ramura unui copac tânăr. Urmărit îndeaproape, pomul cu pricina furniza date despre cum „îi va merge copilului peste an”; dacă pomului îi mergea bine, și copilului avea să-i fie la fel de bine.

În alte zone, cordeluța cu ban era atârnată de ramurile unui porumbar sau ale unui vișin, iar în unele sate exista credința că marțul trebuie purtat până sosesc berzele, sau până cântă pentru prima dată cucul.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Spectacolul „De Bergerac. Fantasmele lui Cyrano“, de Ziua Mondială a Teatrului, la Timișoara

Publicat

pe

Teatrele lumii celebrează în fiecare an, în data de 27 martie, Ziua Mondială a Teatrului. Este un moment în care toți cei ce gravitează în jurul acestei arte – creatori și spectatori, se opresc un moment pentru a sublinia rolul său dinamizant în comunitate și, în plan general, în societate.

În 27 martie 2025, Teatrul Național din Timișoara se alătură din nou teatrelor lumii, oferind publicului, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, două dintre spectacolele sale cele mai noi, dar deja foarte apreciate – De Bergerac. Fantasmele lui Cyrano de Michele Santeramo, spectacol semnat de reputatul regizor italian Roberto Bacci și Underground FM, scenariu de Claudiu Dogaru după Eric Bogosian, un one-man show susținut de tânărul și foarte talentatul actor Darie Doklean, câștigător al Premiului pentru cel mai bun actor al Galei Tânărului Actor – HOP 2024.

La fel ca în toate teatrele din lume, de Ziua Mondială a Teatrului, spectacolul va fi precedat de mesajul internațional pe care, la invitația Institului Internaţional de Teatru, o figură marcantă a teatrului universal îl adresează artiştilor scenei de pe toate continentele. Anul acesta, mesajul internațional pentru Europa vine din Grecia, fiind transmis de Theodoros Terzopoulos – regizor, pedagog, scriitor, fondator și director artistic al companiei de teatru Attis, inițiator al Olimpiadei de Teatru și președinte al Comitetului internațional al Olimpiadei de Teatru. În mesajul său, Theodoros Terzopoulos își pune sieși și lumii întrebările pe care le ridică noua realitate în acest punct de inflexiune al umanității și, încercând să concluzioneze, înțelege că Teatrul este parte a acestui răspuns, transmițând că „avem nevoie de noi căi narative, menite să cultive memoria și să modeleze o nouă responsabilitate morală și politică, pentru a ieși din dictatura multiformă a actualului ev mediu”.

Spectacolul De Bergerac. Fantasmele lui Cyrano este programat joi, 27 martie, de la ora 19, la Sala Mare a Teatrului Național, iar spectacolul Underground FM are loc tot joi, 27 martie, de la ora 19, la Studio UȚU.

Biletele la spectacolele Teatrului Național pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11 și 19, în fiecare zi a săptămânii, cu excepția zilei de luni. Copiii, elevii, studenții, pensionarii, veteranii, precum și grupurile mai mari de 15 persoane beneficiază de reduceri de preț la bilete, iar persoanele cu dizabilități beneficiază de acces gratuit.

Mai multe informații pe https://www.tntm.ro/tarife/.

 

Citeste mai mult

Cultură

Deschiderea sezonului expozițional 2025 la Galeria Jecza. Dublă vernisare semnată Mihaela Hudrea și Liviu Stoicoviciu

Publicat

pe

Vernisaj: joi, 27 martie, 19:00

Locație: Galeria Jecza,  Calea Martirilor 1989, 51/52, Timișoara

Expoziţia este deschisă în perioada  27 martie  – 11 mai, iar programul de vizitare este de joi până vineri, între orele 11:00 și 19:00, iar sâmbăta între orele 11:00 și 18:00.

Galeria Jecza are plăcerea de a anunța deschiderea sezonului expozițional din această primăvară, printr-un eveniment ce reunește două perspective artistice: Liviu Stocoviciu, alături de Mihaela Hudrea. În aparență diferite, practicile celor doi artiști converg într-un punct esențial, anume preocuparea constantă pentru formă și utilizarea sa ca mijloc principal de expresie.

Curatoriată de Călin Dan, expoziția lui Liviu Stoicoviciu Lucru | Work e, la o explorare atentă, mărturia mișcătoare a unei vieți dedicate obsesiv activității creatoare, oferind imaginea unui caracter unic, a unui ascet lucrând obsesiv la dezvoltarea limbajului magic al numerelor și formelor.

Parcursul mai multor imagini, repetitive, dar subtil diferite, chiar dacă se face în grabă, permite o atingere cu spiritul care bântuie în lucrările lui Stoicoviciu. Discursul lui este spiritual, în sensul în care orice activitate repetitivă şi desprinsă de comandamentele imediatului se duce către spirit. Această preocupare maniacală pentru verificarea palpabilă a viziunii a generat un discurs justificator şi o metodologie creativă care, fără să aducă un plus de înţelegere a operei, contribuie la complexitatea ei.

Pentru expoziția Endless. Placeless. Traceless., curatoriată de Andrei Jecza, Mihaela Hudrea propune o nouă serie de picturi care au legătură cu fascinația sa profundă pentru Univers, chestionând într-un mod ludic spațiul si timpul. Lucrările sale transcend înțelegerea obiectivă a realității și creează ecou unui mod imaginar de a percepe viața prin emoții și poetica Universului. Tensiunea dintre ceea ce cunoaștem și ceea ce încă nu am descoperit este unul dintre principalele impulsuri care îi inspiră picturile, în timp ce își menține o perspectivă idealistă.

Perceperea clipei devine o căutare continuă prin care ea se confruntă adesea cu ideea că momentul prezent pare imposibil de cuprins, în timp ce picturile sale par a fi realizate fără atingere. Prin cuvintele ei, prezentul este „doar un vis, ca și cum aș visa despre viață”. Ea contemplă relația dintre timp și realitate, modul prin care trecerea timpului ne permite să avem o mai bună înțelegere a lumii înconjurătoare. În acest fel, noțiuni precum existența, realitatea și spațiul se intrepătrund cu conceptul timpului în lucrările sale.

Evenimentul este susținut de partenerii noștri, Banca Transilvania și Cramele Recaș.

Citeste mai mult

Cultură

„Richard al III-lea“, în premieră în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara

Publicat

pe

Celebra replică shakespeariană „azi iarna dezbinării noastre s-a schimbat” va răsuna pentru prima dată într-o montare a Teatrului Național din Timișoara, duminică, 30 martie 2025, de la ora 19.00, în Sala Mare a Teatrului Național, în debutul premierei cu spectacolul Richard al III-lea.

În montarea semnată de cunoscutul regizor Radu Iacoban, membru important al echipei Teatrului Național, Richard al III-lea este o necesară reflecție asupra fascinației pe care o exercită orice formă de dominare, oricât de abjectă ar fi, asupra minților, temperamentelor și caracterelor fragilizate – cel mai adesea de teamă sau,  de lăcomie. Este, nu mai puțin, un studiu teatral asupra mecanismelor manipulării, asupra „banalității răului”, după cum identifica Hannah Arendt una dintre cele mai comune, mai distrugătoare și – iată – mai rezistente trăsături ale omenirii, la fel de prezentă și de valabilă în 2025 ca acum aproape patru veacuri și jumătate. Celebra piesă shakespeariană, în traducerea cunoscutului scriitor și dramaturg Horia Gârbea, reface povestea vremelnicului rege englez demonstrând că, alimentate de manipulare, delațiune și dezinformare, semințele răului rodesc letal și, de asemenea, dovedind cu asupra de măsură că între insignifiantul turnător și monstrul care dă numele unei dictaturi este doar o diferență de context istoric – răul și ticăloșia se află și ele în ranița fiecărui soldat, lângă napoleonianul baston de mareșal, conștiința fiindu-i singur – și nu întotdeauna suficient – antidot.

Rolul titular îi este încredințat unuia dintre cei mai iubiți actori ai Teatrului Național din Timișoara – Matei Chioariu, însoțit în acest de spectacol de o distribuție de înaltă calitate: Ion Rizea (câștigător al Premiului UNITER, 2022), Claudia Ieremia, (triplu nominalizată la Premiul UNITER, 2011, 2012, 2019), Sorin Leoveanu (câștigător al Premiului UNITER, 2007,2009, 2012, 2015)  Marin Lupanciuc (nominalizat la Premiul UNITER 2024, câștigător al Premiului pentru cel mai bun actor la Gala HOP a Tânărului actor, 2021), Cǎtălin Ursu, Bogdan Spiridon, Cristina Rotaru Chiperi, Ana Maria Cojocaru, Andrei Chifu,  Darius Zet, Teodor Cauș, Oana Iovița, Alexandru Romescu și Andrei Zgăbaia.

Reputatul scenograf Tudor Prodan și  Alina Ilea,  bine-cunoscuta actriță a Naționalului timișorean, care,  de această dată, semnează mișcarea scenică a spectacolului, completează echipa de creație.

Următoarea reprezentație a spectacolului este programată marți, 1 aprilie 2025. Biletele la spectacolele Teatrului Național pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11 și 19, în fiecare zi a săptămânii, cu excepția zilei de luni. Copiii, elevii, studenții, pensionarii, veteranii, precum și grupurile mai mari de 15 persoane beneficiază de reduceri de preț la bilete, iar persoanele cu dizabilități beneficiază de acces gratuit.

Mai multe informații pe https://www.tntm.ro/tarife/.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite