Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Concertul vocal-simfonic al Filarmonicii Banatul, sprijinit de Institutul Polonez

Publicat

pe

Institutul Polonez din Bucureşti a sprijinit Filarmonica Banatul pentru concertul vocal-simfonic de joi, 24 martie. Prima parte a concertului conţine trei lucrări concertante pentru pian şi orchestră ale unor compozitori polonezi. Vom asculta Andante Spianato şi Marea Poloneză op.22 de Frédéric Chopin, Variaţiunile pe o temă de Paganini de Witold Roman Lutoslawski şi Concertul pentru pian şi orchestră de coarde op.40 de Henryk Micolaj Górecki. Toate trei lucrările vor fi interpretate de pianista Adriana Dogaru.

În partea a doua, orchestra filarmonicii şi corul  Ion Românu împreună cu soliştii vocali Virginia Maria Oniţa – soprană şi Cristian Ardelean — bas, vor interpreta Requiemul lui Gabriel Fauré.

Concertul, care va fi dirijat de maestrul Leonard Dumitriu, va debuta cu Marea poloneză pentru pian şi orchestră de Frédéric Chopin. Mulţi compozitori au folosit acest dans naţional polonez ca sursă de inspiraţie pentru muzica lor, cu mai mult sau mai puţin talent.
Karl Maria von Weber a fost compozitorul care prin polonezele sale a redat strălucirea viguroasă şi mândră a acestui tip de dans şi mai ales caracterul capabil de a justifica acest nume. Chopin a fost acela care l-a întrecut în inspiraţie atât prin caracterul lor mai viu, mai mişcător cât şi prin procedeele armonice.

Pentru poloneza pe care o vom asculta, menţionăm că ulterior, Chopin a compus o piesă — Andante spianato, cu rol de introducere. Este pentru pian solo şi i-a dat acelaşi număr de opus, pentru a fi mai clară apartenenţa. Acompaniamentul orchestral al Marii poloneze este ultima pagină simfonică a lui Chopin.

Lutoslawski a fost un compozitor şi dirijor născut în Polonia în 1913. După Chopin, a fost steaua notabilă care a ajutat la dezvoltarea muzicii şi în general a culturii din Polonia. Personalitatea sa a fost distinctă, fără manierisme şi destul puternică pentru a-şi însuşi multiple tehnici de compoziţie, fără a fi epigon. În timpul când ţara sa era sub puterea Germaniei Naziste, dezvoltarea sa muzicală a fost încetinită, ca şi întreaga viaţă culturală a Poloniei, fiind obligat să cânte muzică distractivă în diferite cafenele din Warşovia.

Împreună cu prietenul său, pianistul şi compozitorul Andrzej Panufnik, au ajuns să facă o serie de aranjamente după lucrări celebre, dintre care s-au pierdut o mare parte, în timpul distrugerilor războiului. Compoziţia inspirată de capriciul 24 pentru vioară solo a lui Nicolo Paganini, însă s-a păstrat.
O serie de compozitori celebri, de la Brahms la Rahmaninov, au creat lucrări fiind fascinaţi de această piesă. Lutoslawski este cel care a urmărit în compoziţia sa lucrarea originală, stând foarte aproape de textul lui Paganini.

În ultima sa versiune, fiecare variaţiune este perfect recognoscibilă, cu toate că în acea perioadă cocheta cu sistemul de compoziţie dodecafonic al cărui părinte era Arnold Schoenberg. În cele 6 minute vom putea savura înlănţuirile armonice şi ingenioase efecte pianistice.

Al treilea compozitor polonez prezent în programul de joi seara este Górecki. S-a născut în decembrie 1933 într-un sat din sud-vestul Poloniei. La începutul carierei de compozitor era un entuziast al creatorilor care îmbrăţişau tehnica dodecafonică şi serialistă, în special al lui Anton Webern. Deşi în întreaga activitate a acoperit o mare varietate de stiluri, în perioada când a compus concertul pe care-l vom asculta, se întorsese la un stil armonic şi ritmic destul de convenţional. Górecki a fost considerat, alături de Penderecki, fondatorul noii şcoli de compoziţie din Polonia. A murit în anul 2010, după 10 ani de frecvente probleme de sănătate.

Requiemul pentru solişti, cor şi orchestră op. 48, de Gabriel Fauré, este cea mai cunoscută lucrare a maestrului francez. Motivele pentru care ar fi scris această lucrare sunt neclare. Unii muzicologi declară că ar fi compus Requiemul după moartea destul de apropiată a celor doi părinţi ai săi, alţii spun că el însuşi ar fi declarat că a scris lucrarea doar pentru plăcerea de a compune. Între 1887 şi 1900,  Fauré a modificat partitura de mai multe ori, adăugându-i mereu părţi noi. Ultima versiune conţine unele modificări şi este orchestrată pentru un ansamblu mare, premiera având loc la 6 aprilie, 1900, sub conducerea lui Eugéne Ysaÿe.

Pe aceasta o vom asculta joi, 24 martie, în sala Capitol. Are 7 părţi şi durează aproximativ 35 de minute. De la un capăt la altul Requiemul este străbătut de simţăminte umane şi încredere în odihna eternă. Nici o clipă nu întâlnim frica de moarte, ci o senină dorinţă de eliberare şi pace. Această minunată pagină muzicală a fost interpretată şi în 1924, la moartea creatorului ei.

Mircea Tătaru

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite