Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Festivalul Medieval al Castelului Huniade, ediția a V-a, la Timișoara. Turniruri, parada costumelor de epocă, concerte și marele banchet

Publicat

pe

Cea de-a V-a ediţie a Festivalului Medieval al Castelului Huniade va avea loc  în perioada 14-16 iulie 2023, la Timișoara iar în cadrul evenimentului vor fi organizate turniruri, o paradă a costumelor de epocă, concerte de muzică veche, teatru de păpuşi, jonglerii, dar şi marele banchet.

Festivalul Medieval al Castelului Huniade din Timişoara va recrea atmosfera din Evul Mediu.

„Festivalul Medieval al Castelului Huniade, devenit o tradiţie preţioasă pentru Timişoara şi judeţul Timiş, a fost conceput din dorinţa de a celebra şi de a valorifica patrimoniul istoric. Prin acest eveniment, ne propunem să invităm publicul la o călătorie în timp, să retrăim împreună câteva zile din lumea cavalerilor nobili, a domniţelor gratioase şi a meşteşugarilor iscusiţi. Ne străduim să recreăm un univers al onoarei şi al frumosului, unde tradiţiile, muzica, dansul şi gastronomia se combină pentru a crea o experienţă culturală memorabilă. Pentru această ediţie, ne-am asigurat că avem un program de spectacole artistice divers şi atrăgător”, a anunțat Muzeul Naţional al Banatului, înr-un comunicat de presă.

Festivalul va începe vineri, 14 iulie cu „Călătoria în timp” la care vor participa grupuri specializate în recreerea perioadei Evului Mediu, din Cluj, Mediaş, Oradea, Bucureşti, Sibiu, Timişoara, Iaşi, iar de la ora 19.00 va avea loc parada.

La paradă vor lua parte cavaleri în armură, pe armăsari dichisiţi cu podoabe şi ţesături scumpe; războinici nomazi din stepele Răsăritului, arcaşi şi lăncieri destoinici, pe cai mărunţi şi iuţi; mercenari pedeştri, cu halebarde şi tunuri de mână, tocmiţi de Ioan de Hunedoara din întreaga Europă Centrală; trimişi ai Scaunului Papal; războinici aleşi, din diferite perioade ale Evului Mediu, de la varegii secolului al X-lea, până la soldaţii grei timurizi, vitejii maghiari ai Cetăţilor de Margine sau ostaşii otomani.

Seara, pe scena ce va fi instalată lângă Castelul Huniade din centrul oraşului Timişoara va avea loc un concert de muzică veche şi teatru pirotehnic.

Sâmbătă, în 15 iulie, este programat „Marele Turnir al Castelului Huniade”.

„Este ziua în care întrecerile şi serbările sunt în centrul atenţiei! Şi avem întreceri pentru toţi, de la cei mai străluciţi cavaleri, la oştenii de rând, rătăcitorii stepelor şi, bineînţeles, pentru norodul timişorean, iubitul public al Festivalului! Şi, aşa cum se cade la un fastuos turnir, cântecele şi voia bună se împletesc cu sunetul armelor, urmând ca întreaga seară să se încheie cu un BAL MASCAT medieval şi poveşti misterioase, din negura timpului”, se mai arată în comunicat.

În timpul zilei sunt programate o prezentare de săbii şi spade istorice originale, concurs de ţinute cu temă medievală, reconstituiri de bătălii, iar seara va fi un fastuos ospăţ în care vor fi răsplătiţi câştigătorii întrecerilor războinice. seara se va încheia cu un spectacol pirotehnic inspirat din Infernul lui Alighieri, creat pentru ediţia din acest an a festivalului, care aduce tot ce are mai bun asocierea dintre veteranii focului din Timişoara, Deep6, şi Braşov, Hypnosis.

Pe parcursul zilei, în satul nomad, publicul va putea participa la ateliere de tir cu arcul recurbat, pictura şi caligrafie, jocuri specifice culturii stepelor eurasiatice.

Duminică, în 16 iulie cea de-a treia zi a Festivalului este dedicată lumii confruntărilor militare ale Evului Mediu, din zona Bazinului Carpatic. De la ciocnirile cruciaţilor cu şarjele iuţi ale arcaşilor călare, la cumplitele baraje de artilerie din carele de război ale Evului Mediu Târziu.

Teutonii Transilvaniei şi Vulturii din Ţara Călatei –  Cumani şi Cavaleri Teutoni vor face o trecere prin istoria începutului secolului al XIII-lea, iar grupul Eyalet-ul de Timişoara, IgnisVultus şi Asociaţia Losonczy István vor recrea  Bătălia pentru Timişoara, partea II : Asediul din 1552.

Festivalul se va încheia cu salutul grupurilor participante.

Evenimentul este organizat de Muzeul Naţional al Banatului împreună cu Consiliul Judeţean Timiş.

sursa foto: https://www.facebook.com/festivalmedievaltimisoara/

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite