
Muzeul de Istorie a Banatului (MIB) expune, în luna februarie, ziarul Temesvarer Wochenblatt, primul care şi-a declarat libertatea de exprimare, în martie 1848.
Foaia, îngălbenită în cei aproape 170 de ani, a intrat în colecţiile muzeului la sfârşitul secolului al XIX-lea.
„În partea de jos a ziarului, muzeografii de atunci notau că acesta este ‘primul ziar liber al Timişoarei’. Noi bănuim că scrisul este al lui Ormosz Sigmund, fondatorul Muzeului din Timişoara (precursor al actualelor muzee de Istorie şi de Artă din oraş, n.r.). El a fost şi participant la Revoluţia din 1848, sau a simpatizat cu această mişcare, şi, dându-şi seama de importanţa lui, a avut grijă ca acest număr să intre în colecţia Muzeului, ca document”, a explicat, pentru AGERPRES, muzeograful Călin Timoc, de la MIB.
El a arătat că este vorba de un exemplar „foarte rar şi foarte important” pentru istoria locală.
„Este primul ziar care şi-a declarat libertatea presei şi înlăturarea cenzurii, în 25 martie 1848. Este momentul în care Timişoara se alătură mişcării revoluţionare de la 1848, iar tipograful Josef Weichel şi coredactorul Moritz Schtockinger scot acest ziar în care sunt o serie de articole interesante: ştiri de la Budapesta şi din alte localităţi importante ale Europei, unde mişcarea revoluţionară începuse mai devreme”, a declarat Călin Timoc.
Pagina expusă reprezintă primul număr al publicaţiei independente, care nu a renunţat, însă, la rubricile de umor, de anunţuri sau de nuvele, dar principalul obiectiv era acela de a informa cititorii despre ‘mersul Revoluţiei de la ’48, în Europa’.
„Timişoara era la vremea respectivă un oraş german, cu o garnizoană austriacă foarte severă, iar astfel de informaţii nu puteau să apară lejer, ca să nu perturbe liniştea publică. Până la data apariţiei acestui ziar, se pare că ştirile despre Revoluţie şi despre ce se întâmplă în Europa erau aspru verificate. În momentul în care Revoluţia a început, la 15 martie, la Budapesta, lucrurile s-au propagat în toată zona şi în 25 martie, şi la Timişoara, noi, bănăţenii, eram alături de această mişcare. Din păcate, ziarul nu a rezistat foarte mult. În 1849, în condiţiile asedierii oraşului de către armata revoluţionară maghiară,(…) este sistat, iar în 1852, se pare că şi proprietarul tipografiei, Josef Weichel, moare. În perioada 1848-1852 cât a apărut ziarul, proprietarul a avut mari probleme, tocmai pentru că a avut curajul să scoată acest ziar pe plan local, iar tipografia lui va fi vândută de urmaşii săi’, a detaliat muzeograful Călin Timoc.
Exponatul va putea fi văzut până la începutul lunii martie.
AGERPRES