Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Primul ziar “liber” din Timişoara, expus la Muzeul Banatului

Publicat

pe

Muzeul de Istorie a Banatului (MIB) expune, în luna februarie, ziarul Temesvarer Wochenblatt, primul care şi-a declarat libertatea de exprimare, în martie 1848.
Foaia, îngălbenită în cei aproape 170 de ani, a intrat în colecţiile muzeului la sfârşitul secolului al XIX-lea.

„În partea de jos a ziarului, muzeografii de atunci notau că acesta este ‘primul ziar liber al Timişoarei’. Noi bănuim că scrisul este al lui Ormosz Sigmund, fondatorul Muzeului din Timişoara (precursor al actualelor muzee de Istorie şi de Artă din oraş, n.r.). El a fost şi participant la Revoluţia din 1848, sau a simpatizat cu această mişcare, şi, dându-şi seama de importanţa lui, a avut grijă ca acest număr să intre în colecţia Muzeului, ca document”, a explicat, pentru AGERPRES, muzeograful Călin Timoc, de la MIB.

El a arătat că este vorba de un exemplar „foarte rar şi foarte important” pentru istoria locală.

„Este primul ziar care şi-a declarat libertatea presei şi înlăturarea cenzurii, în 25 martie 1848. Este momentul în care Timişoara se alătură mişcării revoluţionare de la 1848, iar tipograful Josef Weichel şi coredactorul Moritz Schtockinger scot acest ziar în care sunt o serie de articole interesante: ştiri de la Budapesta şi din alte localităţi importante ale Europei, unde mişcarea revoluţionară începuse mai devreme”, a declarat Călin Timoc.

Pagina expusă reprezintă primul număr al publicaţiei independente, care nu a renunţat, însă, la rubricile de umor, de anunţuri sau de nuvele, dar principalul obiectiv era acela de a informa cititorii despre ‘mersul Revoluţiei de la ’48, în Europa’.

„Timişoara era la vremea respectivă un oraş german, cu o garnizoană austriacă foarte severă, iar astfel de informaţii nu puteau să apară lejer, ca să nu perturbe liniştea publică. Până la data apariţiei acestui ziar, se pare că ştirile despre Revoluţie şi despre ce se întâmplă în Europa erau aspru verificate. În momentul în care Revoluţia a început, la 15 martie, la Budapesta, lucrurile s-au propagat în toată zona şi în 25 martie, şi la Timişoara, noi, bănăţenii, eram alături de această mişcare. Din păcate, ziarul nu a rezistat foarte mult. În 1849, în condiţiile asedierii oraşului de către armata revoluţionară maghiară,(…) este sistat, iar în 1852, se pare că şi proprietarul tipografiei, Josef Weichel, moare. În perioada 1848-1852 cât a apărut ziarul, proprietarul a avut mari probleme, tocmai pentru că a avut curajul să scoată acest ziar pe plan local, iar tipografia lui va fi vândută de urmaşii săi’, a detaliat muzeograful Călin Timoc.

Exponatul va putea fi văzut până la începutul lunii martie.

AGERPRES

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Festivalul Național de Folclor „Petrică Moise“, ediția a IV-a, la Timișoara

Publicat

pe

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Timiș, organizează Festivalul Național de Folclor Petrică Moise, ediția a IV-a, în 26 iunie 2025, de la ora 18:30, la Timișoara Convention Center din Timișoara.

Soliști renumiți, tamburași, dansatori și extraordinara orchestră a Ansamblului Profesionist Banatul îi vor aduce, împreună cu publicul iubitor de folclor autentic, un omagiu postum artistului care va rămâne, mereu, un simbol al Banatului tradițional.

Festivalul aduce un omagiu personalității și operei legendarului solist de folclor Petrică Moise. Bănățean mândru de originile sale, Petrică Moise a colaborat, de-a lungul impresionantei sale cariere artistice, cu cele mai cunoscute ansambluri folclorice din țară. A avut turnee în Ungaria, Austria, Germania, Franța, Italia, Elveția, Suedia, Canada, SUA și Australia, purtând mereu în suflet dragostea pentru cântecul bănățean. Și-a exprimat forța creatoare în albume pline de farmec și inspirație cum ar fi „Câte-n lume vin și trec”, „Acuș’ am 50 de toamne”, „Din Lada cu Zăstre” sau „Cântări Noi, Cântări Bătrâne.”

A primit aplauze la scenă deschisă cu interpretări și creații originale devenite adevărate șlagăre populare,  cum sunt  „Țara mea-i Banatu’ meu”, „Două vieți dac’aș avea,” „Două mândre din Chișoda” sau „Lumea asta-i cum o vezi.”

Personalitatea sa fascina  publicul și stârnea de fiecare dată ropote de aplauze și lacrimi, „Țara mea-i, Banatu’ meu” devenind un adevărat imn al Banatului.

Invitați în recital sunt Petrică Miulescu Irimică, Adrian Stanca, Alexandru Pugna, Georgiana și Dan Necșa, Maria Butilă, Pera Todorovici și Tamburași, David Crișan și Daniel Babescu.

Acompaniază orchestra Ansamblului Profesionist Banatul, dirijor Sebastian Roșca. Coregrafia poartă semnătura cuplului Floarea și Grigore Munteanu.

Spectacolul va fi prezentat de Felicia Stoian.

Invitațiile sunt disponibile pe platforma: https://www.eventim.ro/ro/bilete/festivalul-national-de-folclor-timisoara-convention-center-hotel-642331/event.html, începând cu 16 iunie, ora 11:00.

Evenimentul este finanțat de Consiliul Județean Timiș.

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș este instituție publică de cultură,  din subordinea Consiliului Județean Timiș, coordonată de managerul Liliana Laichici.

Citeste mai mult

Cultură

Se redeschide Grădina de Vară a Sălii Capitol cu concertul Classic meets The Mono Jacks

Publicat

pe

Un concert ce îi are ca invitați pe membrii îndrăgitei trupe The Mono Jacks va avea  loc într-un spațiu prietenos, Grădina Fila.

Locul va fi redeschis din 27 iunie 2025.

Accesul în Grădina Fila va avea loc de la ora 20:00, iar concertul va începe la ora 21:00.

Concertul rock simfonic dirijat de Remus Grama este primul dintre cele trei pe care Filarmonica Banatul Timișoara le organizează în această vară, în Grădina Fila, sub titlul „CLASSIC meets”. Proiectul își propune să aducă alături de Orchestra simfonică „Remus Georgescu” artiști reprezentativi ai altor genuri muzicale, demonstrând astfel că muzica clasică poate fi și cool, versatilitatea ei fiind demonstrată prin intermediul colaborărilor din trecut cu Sub Carpați și Implant pentru Refuz, de exemplu, evenimente ce au reunit diferite segmente de public.

Biletele pentru concertul CLASSIC meets The Mono Jacks se găsesc pe site-ul Filarmonicii Banatul Timișoara, la casierie și pe myticket.ro: https://shorturl.at/Tiyrw

Grădina Fila are și două pagini de socializare, pe Facebook și Instagram, unde cei interesați pot afla detalii despre evenimentele organizate în aer liber.

The Mono Jacks

De la cluburi sold out în timp record la concerte în unele dintre cele mai mari săli din țară și turnee alături de o întreagă orchestră, THE MONO JACKS reprezintă o poveste autentică despre muzică, dăruire și urmărirea până în pânzele albe a visurilor care îi definesc. Un nume de referință pentru scena rock alternativ din România, trupa fondată de Doru Trăscău (ex-AB4) în 2008 a intrat și a rămas în conștiința fanilor livrând povești cântate cu o pasiune inconfundabilă, atât în studio, cât și în show-uri live electrizante.

Organizator: Filarmonica 𝐵𝑎𝑛𝑎𝑡𝑢𝑙 Timișoara

Program finanțat din bugetul local al Municipiului Timișoara

Citeste mai mult

Cultură

În memoriam Ionel Lucian Șipoș – „Festivalul Jocuri și obiceiuri din Câmpia Banatului”, la Giroc

Publicat

pe

Festivalul „Ionel-Lucian Șipoș” – ediția a V-a, un eveniment dedicat celui care a dus cu mândrie mai departe spiritul și frumusețea dansului popular, va avea loc vineri, 20 iunie 2025, de la ora 8:00, în grădina de vară a Căminului Cultural din Giroc.

Un spectacol plin de emoție, cu artiști de seamă ai folclorului românesc:

Carmen Popovici Dumbravă, Zorica Savu, Aurora și Mihai Săndel, Lucian Drăgan, Dana Gruescu, Codruța Măgurean, Ana Maria Moldovan, Loredana Sur, Bianca Opăriuc, Liliana Laichici și Crăițele (Andreea Chisăliță, Oana Stanca și Luminița Safta).

Prezentator: Felicia Stoian

Spectacolul va fi încununat de prezența Ansamblului Folcloric „Ghiocelul” din Giroc, coordonat de oameni dedicați, așa cum a fost și Ionel Lucian Șipoș.

Intrarea este liberă!

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite