Ne găsiți și pe:

Internațional

Eurobarometru: Parlamentul European beneficiază de o cotă mare de încredere

Publicat

pe

Sondajul Eurobarometru standard din primăvara anului 2018: Cu un an înainte de alegerile europene, încrederea în Uniune și optimismul față de viitor este în creștere

Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru publicat astăzi, majoritatea europenilor consideră că starea economică este bună și sunt optimiști în privința viitorului. Încrederea în Uniune este în creștere, iar susținerea pentru uniunea economică și monetară este la cel mai înalt nivel.

Din ce în ce mai mulți cetățeni simt că au beneficiat de politici-cheie ale Uniunii, iar două treimi dintre europeni susțin o UE puternică în ceea ce privește comerțul. În fine, o majoritate a europenilor au o imagine pozitivă despre UE, iar proporția celor care consideră că vocea lor contează a atins cel mai înalt nivel de după 2004. Acestea sunt câteva dintre principalele rezultate ale celui mai recent sondaj Eurobarometru standard realizat între 17 și 28 martie și publicat astăzi.

 
1. Optimism în legătură cu economia și o susținere puternică a monedei euro

Europenii continuă să aibă o opinie pozitivă cu privire la starea economiei europene (50 %, +2 puncte procentuale față de toamna anului 2017, comparativ cu cei 37 %, -2, care dețin o opinie negativă); este vorba despre cel mai mare punctaj din 2007 încoace. În 25 de state membre, o majoritate a respondenților declară că starea economiei europene este bună (în creștere față de 23 de state membre în toamna anului 2017). Începând din toamna anului 2017, opiniile pozitive au câștigat teren în 21 de state membre.

Pentru prima dată începând din primăvara anului 2007, opiniile pozitive cu privire la starea economiei naționale (49 %, +1) au depășit numărul opiniilor negative (47 %, -2). Începând din toamna anului 2017, percepția pozitivă în legătură cu situația economică a crescut în 18 state membre, pe primele locuri situându-se Portugalia (43 %, +10), Irlanda (79 %, +7), Finlanda (77 %, +6) și Lituania (38 %, +6). Percepțiile variază între statele membre. De exemplu, 93 % dintre cetățenii din Țările de Jos și din Luxemburg consideră că starea economiilor lor naționale este bună, în vreme ce doar 2 % sunt de această părere în Grecia.

Nivelul de susținere pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro rămâne cel mai ridicat de până acum, trei sferturi dintre respondenți (74 %) din zona euro exprimându-și sprijinul pentru moneda unică a UE.

 
2. Încrederea în Uniunea Europeană este în creștere

Încrederea în UE este în creștere (42 %, +1), situându-se astfel la cel mai ridicat nivel începând cu toamna anului 2010. În 15 state membre, o majoritate a respondenților au încredere în UE. Nivelul cel mai mare de încredere se înregistrează în Lituania (66 %), Portugalia și Danemarca (ambele cu 57 %), Luxemburg și Bulgaria (ambele cu 56 %). Începând cu toamna anului 2017, încrederea în UE a câștigat teren în 19 țări, în special în Portugalia (57 %, +6 puncte procentuale) și Slovenia (44 %, +6), în timp ce ea a scăzut în șase țări, în special în Belgia (47 %, -6), Ungaria (44 %, -5) și Slovacia (44 %, -4).

40 % dintre europeni au o părere pozitivă despre UE (37 % au o părere neutră și doar 21 % au o părere negativă). Aceasta este situația în 15 state membre, cele mai mari procente înregistrându-se în Irlanda (64 %), Bulgaria și Portugalia (ambele cu 56 %) și Luxemburg (54 %).

Încrederea în UE rămâne mai mare decât încrederea în guvernele sau parlamentele naționale. 42 % dintre europeni au încredere în Uniunea Europeană, în timp ce 34 % au încredere în parlamentele și guvernele lor naționale.

Majoritatea europenilor sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE (58 %, +1). Acesta este cazul în toate statele membre, cu două excepții: Grecia (unde, în pofida unei creșteri cu 5 % a nivelului de optimism, un procent de 53 % din populație este „pesimistă” față de 42 % care este „optimistă”) și Regatul Unit (48 % față de 43 %). Cel mai ridicat nivel de optimism este în Irlanda (84 %), Portugalia (71 %), Luxemburg (71 %) și Malta, Lituania și Danemarca (toate trei cu 70 %). Nivelul cel mai scăzut de optimism se înregistrează în Franța (48 %) și în Cipru și Italia (ambele cu 54 %).

„Libera circulație a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor în UE” și „pacea între statele membre ale UE” sunt percepute ca fiind cele mai semnificative rezultate pozitive ale UE, de către 58 % și, respectiv, 54 % dintre europeni. În fine, 70 % dintre europeni se simt cetățeni ai UE. Pentru prima dată, începând cu primăvara anului 2010, această opinie este împărtășită de majoritatea cetățenilor din toate statele membre.

3. Migrația și terorismul sunt principalele preocupări ale europenilor

Imigrația este considerată cea mai importantă provocare a UE la ora actuală (38 %, -1). Terorismul se situează pe locul doi (29 %, -9 puncte procentuale), cu mult înaintea stării economice (18 %, +1), a stării finanțelor publice ale statelor membre (17 %, +1) și a șomajului (14 %, +1).

La nivel național, principalele preocupări sunt șomajul (25 %, procent neschimbat), sănătatea și securitatea socială (23 %, +3) și imigrația (21 %, -1). Sănătatea și securitatea socială ating un nou record în prezent și se situează pe locul doi pentru prima dată începând cu primăvara anului 2007.

4. Europenii resimt beneficiile politicilor și ale realizărilor Uniunii

Comparativ cu situația din primăvara anului 2014, din ce în ce mai mulți cetățeni simt că au beneficiat de principalele inițiative ale Uniunii cum ar fi lipsa controalelor la frontieră sau reducerea numărului acestora cu ocazia călătoriilor în străinătate (53 %, +1), scăderea prețurilor pentru convorbirile telefonice efectuate într-o altă țară UE (48 %, +14), sporirea drepturilor consumatorilor la achiziționarea de produse sau servicii în altă țară din UE (37 %, +13) sau îmbunătățirea drepturilor pasagerilor de transport aerian (34 %, +12).

În fine, există un sprijin puternic pentru prioritățile pe care Comisia și le-a stabilit. Libera circulație este susținută de 82 % dintre respondenți (+1), iar o politică de securitate și apărare comună este susținută de 75 % (situație neschimbată). Pentru prima dată, cetățenii au fost întrebați și despre viziunea lor asupra politicii comerciale a UE, o majoritate de 71 % exprimându-și sprijinul în acest sens.

Context

„Sondajul Eurobarometru standard din primăvara anului 2018” (EB 89) a fost realizat prin intermediul unor interviuri față în față desfășurate între 17 și 28 martie 2018. Au fost intervievate 33 130 de persoane din toate statele membre ale UE și din țările candidate[1].

 
Informații suplimentare

Eurobarometru Standard 89

[1] Cele 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE), cinci țări candidate (fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Turcia, Muntenegru, Serbia și Albania), precum și comunitatea cipriotă turcă din acea parte a țării care nu este controlată de guvernul Republicii Cipru.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Internațional

Program de training pentru tinerii jurnaliști din România. Cine poate să aplice

Publicat

pe

Biroul de Legătură al Parlamentului European în România lansează ediţia anului 2026 a programului de training în domeniul afacerilor europene pentru tineri jurnalişti.

„European Parliament Training Programme for Young Journalists“ se va desfășura la Constanța, în perioada 26 – 28 octombrie 2026. Activitățile includ un prim modul concentrat pe cunoștințele generale despre funcționarea Uniunii Europene, precum și pe activitatea mass-media pe teme legate de UE. Cei mai buni dintre jurnaliștii care finalizează prima parte a programului vor avea oportunitatea de a parcurge un al doilea modul, ce va avea loc la Bruxelles sau Strasbourg, la sediul Parlamentului European.

Costurile de transport și cazare în Constanța sunt acoperite de organizatori.

Condiții de eligibilitate

Pentru înscrierea la primul modul de training tinerii jurnaliști trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

– să fie absolvenți ai unui program de studii universitare de licență;

– să aibă o experiență de lucru în instituții de presă care să nu depășească în total trei ani;

– să manifeste un interes pentru temele europene.

Tinerii jurnaliști interesați pot transmite dosarul de candidatură la adresa de e-mail epbucarest@europarl.europa.eu, în intervalul 15 iulie 2026 – 31 august 2026.

Dosarul de candidatură este compus din:

– O scrisoare de intenție de cel mult o pagină, redactată în limba română, care va prezenta motivația participării, interesul pentru domeniul afacerilor europene și impactul preconizat al acestui program pentru viitorul profesional al candidatului;

– Curriculum Vitae, redactat în limba română;

– Copie după legitimația de presă sau scrisoare de recomandare de la instituția de presă cu care colaborează candidatul;

– O selecție de 2 link-uri cu materiale de presă publicate (articole, reportaje scrise, audio sau video).

Evaluarea candidaturilor se va face în baza criteriilor următoare: claritatea și coerenţa materialelor, veridicitatea informațiilor, abilitățile multimedia, sensibilitatea culturală, diversitate și incluziune.

Rezultatele selecției candidaturilor vor fi anunțate la finalul lunii septembrie.

Context

„European Parliament Training Programme for Young Journalists” este un exercițiu de consolidare a capacităților jurnalistice în domeniul Uniunii Europene ale tinerilor profesioniști din mass-media. Programul are scopul de a contribui la o mai bună înțelegere atât a modului în care funcționează Uniunea Europeană și Parlamentul European, cât și a democrației parlamentare și a valorilor pe care aceasta le reprezintă.Training-ul pentru tineri jurnaliști este un program al Parlamentului European, gestionat și implementat de un consorțiu format din Hikari Group si European Media Connections.

Contact

Pentru informații suplimentare vă rugăm să ne contactați la: epbucarest@europarl.europa.eu sau la telefon +40 788 788 879.

Citeste mai mult

Internațional

Cristian Mungiu a câștigat, pentru a doua oară, trofeul „Palme d’Or“, la Cannes

Publicat

pe

Cineastul român Cristian Mungiu, a câștigat trofeul Palme d’Or la cea de-a 79-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes, cu ungmetrajul „Fjord“.

Filmul a mai cucerit patru distincții: Premiul François Chalais (François Chalais Prize), Prix de la Citoyenneté (Citizenship Award), Premiul Juriului Ecumenic (Ecumenical Jury Prize) şi Premiul FIPRESCI (International Critics’ Prize).

Filmul „Fjord“ este o dramă despre complexitatea moralității, cu acțiunea în Norvegia, unde un cuplu evanghelic foarte credincios româno-norvegian se stabilește împreună cu cei cinci copii ai săi și pare, la început, că se integrează fără probleme într-o societate care își proclamă toleranța și respectul față de minorități.

Însă totul se schimbă brusc atunci când apar suspiciuni de violență domestică împotriva copiilor. Autoritățile norvegiene încep să-i privească cu ochi critici pe cei doi soți, pun la îndoială educația lor strictă, care exclude utilizarea platformei video YouTube și a smartphone-urilor, și le critică credința religioasă.

Tensiunea crește până când se declanșează o procedură de plasament care îi vizează pe copii, inclusiv pe cel mai mic dintre frați, un nou-născut care era încă alăptat de mama sa.

Regizorul și scenaristul român Cristian Mungiu a devenit astfel cel de-al 10-lea cineast din istoria Festivalului de la Cannes care a câștigat de două ori mult râvnitul trofeu Palme d’Or – la 19 ani după victoria sa repurtată cu filmul ‘4 luni, 3 săptămâni și 2 zile’ în 2007.

Niciun cineast nu a câștigat de trei ori acest premiu.

Citeste mai mult

Internațional

Cu bicicleta la Zrenjanin. Se deschide, temporar, punctul de frontieră cu Serbia

Publicat

pe

La inițiativa Consiliului Județean Timiș, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române a aprobat și în acest an deschiderea temporară a unui punct de trecere a frontierei pietonal și naval, pe canalul Bega.

Ca urmare a interesului crescut din anii precedenți, Consiliul Județean Timiș a solicitat deschiderea punctului de frontieră în anumite perioade stabilite, pe traseul Timișoara – Zrenjanin.

Weekend-urile în care trecerea graniței va fi posibilă sunt următoarele:

  • 28–29 martie 2026, pietonal (biciclete);
  • 25–26 aprilie 2026 pietonal (biciclete);
  • 2–3 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 7–10 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 29–31 mai 2026 pietonal (biciclete) și naval/portuar pentru ambarcațiuni.

În toate aceste intervale, trecerea frontierei se va face între orele 08:00 și 20:00, în baza unui document de identitate valabil, cu respectarea reglementărilor în vigoare. În perioada 29–31 mai, traversarea va fi posibilă inclusiv pe apă.

Bicicliștii vor avea astfel posibilitatea de a parcurge traseul dintre Timișoara și Zrenjanin pe cea mai lungă pistă de biciclete din România, amenajată pe digul canalului Bega. Traseul are o lungime totală de aproximativ 70 de kilometri, dintre care 37 de kilometri pe teritoriul României.

Acest proiect contribuie la promovarea mobilității sustenabile și a cicloturismului în zona transfrontalieră, valorificând potențialul turistic al regiunii și încurajând un stil de viață activ.

În acest proiect, Consiliul Județean Timiș este partener alături de Administrația Bazinală de Apă Banat și de Primăria Zrenjanin.

Cei interesați să petreacă sfârșitul de săptămână la Zrenjanin pot găsi oportunități de cazare și locații de luat masa pe pagina de internet www.visitzrenjanin.com .

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite