Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Ziua Mărțișorului – simbolul trecerii de la iarnă la primăvară

Publicat

pe

Mărţişorul, care a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO la sfârşitul anului trecut şi care potrivit unei legende ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară şi un vestitor al înnoirii, reprezentat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, căruia i-au fost adăugate ulterior alte ornamente.

Scopul mărţişorului este de a aduce vestea înnoirii, speranţa, bucuria, iubirea şi concilierea în vieţile oamenilor care îl dăruiesc sau îl primesc.

Tradiţii

Mărţişorul este dăruit mai întâi între oameni, apoi este oferit plantelor şi, prin extensie, întregului Univers. Astfel, prin răspândirea mărţişorului, omul doreşte să echilibreze principiile contrare şi complementare care îi guvernează Universul, precum viaţa-moartea, lumina-întunericul, vara-iarna, masculinul-femininul, semnificaţii cuprinse în albul şi roşul şnurului, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Pe vremuri, mărţişorul consta într-un bănuţ de aur prins de un găitan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana care îl primea îl purta la gât până când întâlnea prima roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna Soarele la trecerea dintre anotimpuri, îmbelşugarea, iar firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţa albă ca un crin şi rumenă ca o roză.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

O altă variantă de mărţişor autentic presupune ca şnurul bicolor să fie decorat la capete cu câte un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentări antropomorfe masculine, şi unul roşu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul şnurului, cu femininul reprezintă în context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric şi cosmic, după cum afirma cercetătoarea Sabina Ispas.

În unele sate din Moldova şnurul era confecţionat doar din lână roşie sau neagră, amintind de amuleta folosită împotriva deochiului, destul de răspândită în trecut.

În alte localităţi, mărţişorul era tricolor, în două variante cromatice – roşu, alb şi verde sau roşu, alb şi negru, aşa cum reiese din informaţiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populaţie preponderent românească, aflată în prezent în Ucraina. Şi moldovenii stabiliţi în nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au păstrat varianta mărţişorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, drept cadou.

În prezent, mărţişorul este oferit şi virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animaţii haioase.

Legende legate de Mărţişor

O poveste legată de Mărţişor spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă, pe care un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul său, astfel că lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a învins zmeul în luptă şi a eliberat fata, care s-a urcat înapoi pe Cer în chip de Soare. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, însă nimeni nu şi-a amintit de tânărul luptător care zăcea în palatul zmeului, după luptele grele ce le dusese. Sângele cald al tânărului s-a scurs pe zăpadă, până când el a rămas fără suflare, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, este corelat şi cu Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie. Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând din urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă nişte pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.

Se presupune că albul şi roşul au fost preferate, întrucât, în acele timpuri, venirea primăverii era întâmpinată cu ritualuri ce constau în sacrificii umane sau animale, cu scopul de a îmbuna zeii. Astfel, în ritual, roşul sângelui era asociat cu viaţa, fertilitatea, adoraţia şi sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Astfel, albul şi roşul, puse laolaltă, ar semnifica dorinţa despărţirii de iarnă.

Sărbătoarea Mărţişorului se mai întâlneşte la aromâni, la bulgari, care o numesc Marteniţa, dar şi în Macedonia şi Albania.

Administrație

Primăria Timișoara atrage atenția privind respectarea regulilor pe șantiere

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara transmite un mesaj ferm către toți cei implicați în lucrări de construcții și demolări: șantierele bine gestionate încep cu documentații complete și respect față de mediu și comunitate.

Potrivit Regulamentului local privind gestionarea deșeurilor din construcții și demolări (HCL nr. 320/2022, completat cu HCL nr. 104/2025), toți generatorii de deșeuri din construcții au obligația de a depune anual Planul de gestionare a deșeurilor pentru activitățile din anul anterior. Termenul limită este 1 martie.

În 2025, numărul planurilor depuse a crescut față de anul anterior (26 de planuri până în aprilie 2025, față de 17 în 2024).

Primăria și Poliția Locală efectuează în mod constant verificări pe teren. Acțiunile nu vizează doar sancționarea, ci și prevenirea practicilor care afectează sănătatea, mediul și calitatea vieții tuturor timișorenilor.

În 2024, Direcția Generală a Poliției Locale a aplicat 375 sancțiuni (în baza HCL 320/2022 și HCL 333/2022) pentru fapte precum murdărirea carosabilului la ieșirea din șantiere, neamenajarea de rampe pentru spălarea roților, depozitare amestecată a deșeurilor pe amplasamentele de șantier, incendiere deșeuri pe organizările de șantier, predare deșeuri la persoane neautorizate, colectarea de deșeuri fără autorizație și nerespectarea autorizației de mediu.

Valoarea totală a amenzilor aplicate de Poliția Locală în 2024 a fost de 3.670.000 lei. În 2025, până în prezent, au fost aplicate 119 sancțiuni în valoare de 396.500 lei.

Cele mai grave abateri au fost sancționate cu sume considerabile: o amendă de 100.000 lei pentru nerespectarea autorizației de mediu (2024), respectiv 60.000 lei pentru gestionarea defectuoasă a deșeurilor pe șantier (2025).

Pentru persoanele fizice, Primăria a pus la dispoziție, gratuit, patru puncte de colectare prin aport voluntar – ușor de accesat și amplasate strategic în oraș. Acestea oferă o alternativă legală, sigură și responsabilă pentru eliminarea molozului rezultat din lucrări de renovare.

Calea Torontalului nr. 94

Calea Moșniței nr. 2-4

Str. A. Imbroane nr. 70

Str. Ovidiu Cotruș nr. 201

Program: Luni – vineri: 09:00 – 19:00

Sâmbăta: 08:00 – 16:00 (cu excepția Str. Ovidiu Cotruș: L–V 09:00–17:00)

Citeste mai mult

Din țară

Alocaţiile, indemnizaţiile şi ajutoarele sociale, plătite înainte de Paști

Publicat

pe

Alocaţiile, indemnizaţiile şi ajutoarele sociale vor fi plătite anticipat, în aşa fel încât acestea să ajungă la beneficiari înaintea Sărbătorilor Pascale, a anunţat Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).

Astfel, la 11 aprilie 2025, ANPIS va vira sumele aferente beneficiilor de asistenţă socială către Poşta Română, urmând ca până la 17 aprilie banii să ajungă la persoanele îndrep­tățite, prin poştaş.

Pentru beneficiarii de ajutoare sociale care au optat pentru plata în cont bancar, banii vor fi viraţi între 14 şi 16 aprilie, precizează instituția. În cazul alocaţiei pentru copii, indemnizaţiei de creştere a copilului şi stimulentului de inserţie care se plătesc în cont bancar, sumele aferente vor fi virate ca şi până acum, la data de 8.

Beneficiile plătite anticipat sunt următoarele: alocaţia de stat pentru copii (prin mandat poştal), indemnizaţia de creştere a copilului (prin mandat poştal), stimulentul de inserţie acordat părinţilor care se întorc la serviciu înainte de finalizarea concediului de creştere a copilului (prin mandat poştal), drepturile persoanelor cu dizabilităţi (prin card şi prin mandat poştal), alocaţia lunară de hrană pentru HIV/SIDA (prin card şi prin mandat poştal), alocaţia de plasament (prin card şi prin mandat poştal), indemnizaţia lunară de hrană pentru TBC (prin card şi prin mandat poştal), ajutorul pentru susţinerea familiei (VMI) (prin card şi prin mandat poştal) şi ajutorul de incluziune (VMI) (prin card şi prin mandat poştal).

Potrivit ANPIS, la acest moment, la nivel naţional sunt aproximativ 5,6 milioane de beneficiari ai acestor drepturi, iar suma totală de plată este de aproape 2,8 miliarde de lei.

Citeste mai mult

Cultură

Festivalul Internațional „Timișoara Muzicală”, ediția 2025. PROGRAMUL complet

Publicat

pe

Timișoara devine, în luna mai, capitala muzicii clasice! Festivalul Internațional „Timișoara Muzicală”, ajuns la impresionanta ediție a XLIX-a, promite o lună de concerte și spectacole memorabile, reunind creații de referință din repertoriul simfonic și al teatrului liric, artiști de renume și invitați speciali din țară și din străinătate. Între 2 și 30 mai 2025, iubitorii muzicii sunt invitați să trăiască emoția unor capodopere semnate de Berlioz, Mendelssohn, Brahms, Șostakovici, Verdi, Puccini, Leoncavallo, Minkus și Kálmán, într-o atmosferă de rafinament artistic.

Principalele instituții muzicale ale regiunii, Opera Națională Română Timișoara și Filarmonica Banatul Timișoara, propun un afiș printre ale cărui elemente de atracție se numără:

operele „Pagliacci” de Ruggero Leoncavallo, „Rigoletto” și „Aida” de Giuseppe Verdi, „Turandot” de Giacomo Puccini, baletul „La Bayadère” de Ludwig Minkus,  savuroasa operetă „Contesa Maritza” de Emmerich Kálmán;

concertul simfonic de deschidere, concertul vocal-simfonic extraordinar „Damnațiunea lui Faust”, concertul „Bruch & Brahms”, concertul „Kabalevski & Șostakovici” și concertul de închidere a Festivalului.

Spectacolul cu opera „Rigoletto” de vineri, 9 mai 2025, ora 19, îi are ca invitați pe baritonul  Dragutin Matić de la Opera din Belgrad și pe dirijorul austro-italian Guido Mancusi, iar opera „Aida” de vineri, 30 mai 2025, ora 19, beneficiază de participarea tenorului Adorján Pataki de la Opera Maghiară din Cluj-Napoca. Creația pucciniană este reprezentată în festival de opera „Turandot”, având-o ca invitată pe soprana Edith Adetu vineri, 16 mai 2025, ora 19. În rolul titular din fermecătoarea operetă  „Contesa Maritza” va evolua soprana Renata Vari de la Opera Română Craiova vineri, 23 mai 2025, ora 19, în vreme ce baletul „La Bayadère” îi aduce pentru întâia dată la Timișoara pe Ada Gonzales și Robert Enache, prim-soliști ai baletului Operei Naționale din București, precum și pe dirijorul Ciprian Teodorașcu, duminică, 18 mai 2025, ora 18.

Punctul central al programului artistic propus de Filarmonica Banatul Timișoara este concertul vocal-simfonic de vineri, 16 mai 2025. De la ora 19, sub conducerea dirijorală a maestrului Sascha Goetzel (Dirijor în Rezidență în Stagiunea 2024/25), Orchestra și Corul Filarmonicii Banatul Timișoara împreună cu Orchestra și Corul Filarmonicii Arad prezintă publicului timișorean „Damnațiunea lui Faust” de Hector Berlioz. Soliști vor fi Svetlina Stoyanova – mezzosoprană, Yaroslav Abaimov – tenor, Petri Lindroos – bas, Lucian Onița – bas, Virginia Maria Onița – soprană.

Concertul inaugural de vineri, 2 mai 2025, este, de asemenea, unul deosebit. Evenimentul aduce în plus față de programul artistic atractiv (ce include, printre altele, „Visul unei nopți de vară” de F. Mendelssohn), o premieră națională. Filarmonica Banatul este prima instituție muzicală de cultură din țară care va prezenta publicului proiecțiile tablourilor realizate în timpul concertului, în nisip, de către Ana Munteanu.

Concertul va fi dirijat de maestrul Radu Popa. Soliștii serii vor fi violoncelistul Valentin Răduțiu și sopranele Rut Iovescu și Virginia Maria Onița.

Concertul de vineri, 9 mai 2025, de la ora 19, le propune melomanilor lucrări de Bruch și Brahms, sub conducerea dirijorală a lui Alekdandar Markovic. Talentatul violonist Florin Iliescu (Artist în rezidență în Stagiunea 2024/25) va fi solistul concertului.

În 23 mai 2025, de la ora 19, la Sala Capitol, Azis Sadikovic se va afla la pupitrul dirijoral pentru concertul ce propune publicului lucrări de Kabalevski și Șostakovici. Solist va fi excepționalul violoncelist Bryan Cheng (Solist în rezidență în Stagiunea 2024/25).

Festivalul se încheie la Sala Capitol cu un concert deosebit ce îl va avea la conducerea dirijorală pe maestrul Mykola Diadiura. Vineri, 30 mai, de la ora 19, audiem lucrări de S. Vasks, C. Saint-Saëns și O. Respighi. Solistul serii va fi renumitul violonist Vadim Gluzman.

Biletele pentru evenimentele Filarmonicii Banatul Timișoara se găsesc la casierie, pe site-ul instituției și pe myticket.ro: https://shorturl.at/6xiWM

Biletele pentru evenimentele Operei Naționale Române Timișoara vor fi disponibile online începând cu data de 14 aprilie 2025.

Programul integral îl găsiți pe paginile: https://www.ort.ro/ro/Spectacole.html și https://filarmonicabanatul.ro/evenimente/.

Festivalul „Timișoara Muzicală” este una dintre cele mai importante manifestări artistice din România, cu o tradiție începută în stagiunea 1968/1969, datorită viziunii marilor muzicieni Nicolae Boboc și Ion Românu. De atunci, evenimentul reunește, an de an, nume sonore ale scenei muzicale internaționale.

Festivalul este finanțat de Ministerului Culturii și Primăria Municipiului Timișoara.

Foto: Arhiva

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite