Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Ziua Mărțișorului – simbolul trecerii de la iarnă la primăvară

Publicat

pe

Mărţişorul, care a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO la sfârşitul anului trecut şi care potrivit unei legende ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară şi un vestitor al înnoirii, reprezentat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, căruia i-au fost adăugate ulterior alte ornamente.

Scopul mărţişorului este de a aduce vestea înnoirii, speranţa, bucuria, iubirea şi concilierea în vieţile oamenilor care îl dăruiesc sau îl primesc.

Tradiţii

Mărţişorul este dăruit mai întâi între oameni, apoi este oferit plantelor şi, prin extensie, întregului Univers. Astfel, prin răspândirea mărţişorului, omul doreşte să echilibreze principiile contrare şi complementare care îi guvernează Universul, precum viaţa-moartea, lumina-întunericul, vara-iarna, masculinul-femininul, semnificaţii cuprinse în albul şi roşul şnurului, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Pe vremuri, mărţişorul consta într-un bănuţ de aur prins de un găitan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana care îl primea îl purta la gât până când întâlnea prima roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna Soarele la trecerea dintre anotimpuri, îmbelşugarea, iar firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţa albă ca un crin şi rumenă ca o roză.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

O altă variantă de mărţişor autentic presupune ca şnurul bicolor să fie decorat la capete cu câte un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentări antropomorfe masculine, şi unul roşu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul şnurului, cu femininul reprezintă în context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric şi cosmic, după cum afirma cercetătoarea Sabina Ispas.

În unele sate din Moldova şnurul era confecţionat doar din lână roşie sau neagră, amintind de amuleta folosită împotriva deochiului, destul de răspândită în trecut.

În alte localităţi, mărţişorul era tricolor, în două variante cromatice – roşu, alb şi verde sau roşu, alb şi negru, aşa cum reiese din informaţiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populaţie preponderent românească, aflată în prezent în Ucraina. Şi moldovenii stabiliţi în nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au păstrat varianta mărţişorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, drept cadou.

În prezent, mărţişorul este oferit şi virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animaţii haioase.

Legende legate de Mărţişor

O poveste legată de Mărţişor spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă, pe care un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul său, astfel că lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a învins zmeul în luptă şi a eliberat fata, care s-a urcat înapoi pe Cer în chip de Soare. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, însă nimeni nu şi-a amintit de tânărul luptător care zăcea în palatul zmeului, după luptele grele ce le dusese. Sângele cald al tânărului s-a scurs pe zăpadă, până când el a rămas fără suflare, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, este corelat şi cu Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie. Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând din urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă nişte pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.

Se presupune că albul şi roşul au fost preferate, întrucât, în acele timpuri, venirea primăverii era întâmpinată cu ritualuri ce constau în sacrificii umane sau animale, cu scopul de a îmbuna zeii. Astfel, în ritual, roşul sângelui era asociat cu viaţa, fertilitatea, adoraţia şi sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Astfel, albul şi roşul, puse laolaltă, ar semnifica dorinţa despărţirii de iarnă.

Sărbătoarea Mărţişorului se mai întâlneşte la aromâni, la bulgari, care o numesc Marteniţa, dar şi în Macedonia şi Albania.

Din țară

Rovinieta pentru autoturisme, mai scumpă de la 1 septembrie 2025

Publicat

pe

CNAIR informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi că începând de luni, 1 septembrie 2025, prețul rovinietei se modifică pentru autoturisme, potrivit legii 141/2025.

 Astfel, tarifele pentru autoturisme ale rovinietei se vor modifica, după cum urmează:

– rovinieta de o zi: de la 2,5 euro la 3,5 euro;

– rovinieta de 10 zile: de la 3,3 euro la 6 euro;

– rovinieta de 30 zile: de la 5,3 euro la 9,5 euro;

– rovinieta de 60 zile: de la 8,4 euro la 15 euro;

– rovinieta de 12 luni: de la 28 de euro la 50 euro.

De asemenea, se schimbă  și cuantumul amenzii pentru lipsa rovinietei pentru autoturisme, după cum urmează: de la 250 la 500 lei (valoarea minimă) și de la 500 la 1.000 lei (valoarea maximă).

În ceea ce privește tarifele achitate înainte de data de 1 septembrie 2025, acestea rămân valabile pentru întreaga perioadă de valabilitate pentru care au fost emise.

CNAIR le reamintește conducătorilor auto că atât rovinieta, cât și peajul (tariful de trecere pentru utilizarea podurilor dintre Fetești și Cernavodă) pot fi achitate astfel:

pe portalul CNAIR www.erovinieta.ro și prin intermediul aplicației eTarife (destinată telefoanelor mobile);

prin SMS, la numerele 7500 (rovinieta) si 7577 (peaj)

la punctele de lucru ale CNAIR – detalii – https://www.cnadnr.ro/sites/default/files/pagini-statice/ROVINIETA-CNAIR.pdf

la punctele de lucru ale partenerilor autorizați de către CNAIR – detalii – https://www.cnadnr.ro/ro/puncte-de-distributie

prin intermediul portalului www.ghiseul.ro  plata putând fi efectuată exclusiv cu cardul bancar

Citeste mai mult

Din țară

De la Timișoara la Zrenjanin cu bicicleta. Trecerea graniței se va putea face pe baza cărții de identitate

Publicat

pe

În weekendul 30–31 august, frontiera româno-sârbă va fi deschisă pentru bicicliști între orele 08:00 și 20:00, oferind timișenilor șansa de a redescoperi țara vecină într-un mod activ și prietenos cu natura.

Traseul pe două roți pornește de la Timișoara și continuă până la Zrenjanin, pe cei aproximativ 70 de kilometri de pistă amenajată pe coronamentul digului Canalului Bega.

Trecerea graniței se va face simplu, pe baza cărții de identitate.

Copiii sub 14 ani pot participa la excursie, cu condiția să fie însoțiți de părinți și să dețină un pașaport valabil.

Pentru cei care aleg să își prelungească șederea, orașul Zrenjanin pune la dispoziție multiple opțiuni de cazare și restaurante, detalii fiind disponibile pe site-ul oficial www.visitzrenjanin.com.

Inițiativa este parte a unui proiect transfrontalier derulat de Consiliul Județean Timiș, în parteneriat cu Administrația Bazinală de Apă Banat și Primăria Zrenjanin.

Evenimentul reconfirmă deschiderea Canalului Bega ca punte de legătură între comunități și încurajează un stil de viață activ, prietenos cu mediul.

Citeste mai mult

Administrație

Autorizarea circulației pe drumurile cu restricție de tonaj se poate face online, la Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara a simplificat și digitalizat procesul pentru autorizarea circulației pe drumurile cu restricție de tonaj. Noua facilitate este disponibilă online pe site-ul de servicii a municipalității, la adresa https://servicii.primariatm.ro/restrictie-tonaj. Sistemul permite șoferilor plata cu cardul sau prin transfer bancar, iar cei care optează pentru card primesc documentul în doar câteva minute.

O premieră este și introducerea codului QR asociat fiecărei autorizații. Astfel, echipele de control din teren, dar și cetățenii, pot verifica imediat și în siguranță autenticitatea documentului.

Autorizarea este gratuită pentru vehiculele care efectuează servicii publice sau aprovizionează șantierele unor investiții publice, pe baza avizului Comisiei de Circulație.

Primăria Timișoara aplică restricții de tonaj pentru a limita traficul greu pe rute dedicate. Vehiculele de mare tonaj deteriorează structura drumurilor mai repede, iar sumele obținute prin taxa de tonaj completează bugetul de reparații. Scopul este întreținerea străzilor la un nivel sigur și adecvat pentru circulație, în special pe bulevardele cele mai aglomerate. Drumurile din Timișoara sunt clasificate conform funcțiunii, structurii și profilului stradal. Restricțiile de tonaj se aplică pentru vehicule care depășesc 3.5 t, 5 t, 7.5 t și respectiv 40 t. Harta cu detalierea acestor restricții este disponibilă aici: https://assets.primariatm.ro/restrictii-tonaj.pdf

Măsura face parte din procesul mai amplu de transformare digitală prin care Primăria Municipiului Timișoara simplifică și eficientizează serviciile pentru cetățeni. Municipalitatea a digitalizat deja în întregime emiterea certificatelor de urbanism, a autorizațiilor de construire, a tuturor acordurilor și autorizațiilor de comerț și publicitate, precum și a permiselor de spargere și intervenție. Prin contul unic – cont.primariatm.ro – timișorenii pot accesa rapid peste 300 de servicii online. Cu sprijinul inteligenței artificiale, Primăria Timișoara pune la dispoziție gratuit și instant informații urbanistice prin noua platformă GIS – harta.primariatm.ro – soluție premiată la nivel național.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite