Desfăşurarea activităţii de serviciu acasă oferă la prima vedere mai multe avantaje, cum ar fi economisirea de timp şi de bani pentru transport şi o viaţă de familie mai echilibrată, dar ”în doză mare”, această practică ar putea fi dăunătoare pentru sănătate, relevă miercuri un raport al ONU.
Acest document, elaborat de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) şi Eurofound, o agenţie a Uniunii Europene, se bazează pe cercetări efectuate în 15 ţări. Acesta face distincţie între persoanele care lucrează de acasă, care par să se bucure de un echilibru mai bun între muncă şi viaţa personală, şi lucrătorii „foarte mobili”, care utilizează cele mai noi mijloace de comunicare şi sunt mai expuşi unor consecinţe negative asupra sănătăţii şi bunăstării lor, relatează France Presse.
Printre avantajele muncii la distanţă, angajaţii semnalează o reducere a timpului de deplasare, o mai mare autonomie şi un echilibru mai bun între viaţa profesională şi cea privată. La rândul lor, companiile au constatat o mai mare motivare a angajaţilor, îmbunătăţirea productivităţii şi a eficienţei şi, mai presus de toate, o reducere a spaţiului de birouri necesar.
Dar cealaltă faţetă a acestei practici este mai îngrijorătoare. Raportul subliniază ”tendinţa de a induce o prelungire a programului de lucru, de a crea o suprapunere între munca salariatului şi viaţa privată şi de a antrena o intensificare a muncii”.
Conform studiului, ”41% dintre angajaţii foarte mobili raportează niveluri ridicate de stres, faţă de 25% în cazul celor care lucrează tot timpul la birou”. În plus, 42% dintre persoanele care lucrează permanent la domiciliu şi 42% dintre lucrătorii foarte mobili spun că se trezesc de mai multe ori pe noapte, faţă de 29% în rândul angajaţilor care îşi desfăşoară activitatea la locul de muncă.
Jon Messenger, coautor al raportului, evidenţiază avantajele muncii la distanţă part-time, care permite şi menţinerea contactului cu alţi colegi.
„Echilibrul ideal pare a fi între două şi trei zile de lucru acasă”, a declarat el într-o conferinţă de presă la Geneva. „Poate companiile ar trebui să recurgă la această schemă mai des, deoarece are efecte pozitive nu numai pentru angajaţi, ci şi pentru angajator”, a subliniat el.
Raportul recomandă, de asemenea, un „drept la deconectare”, citând exemplul Franţei şi Germaniei. Unele companii impun deja închiderea serverelor informatice în afara orelor de lucru pentru a împiedica trimiterea de emailuri în timpul perioadelor de odihnă şi al vacanţelor.
AGERPRES