Posturile alimentare din tot cursul anului constituie cele mai eficiente metode de vindecare a unor boli grave declanșate, în principal, de un regim nutritiv necorespunzător. În afară de purificarea și dezintoxicarea organismului, alimentația „de post” contribuie la o autoînnoire a celulelor, o întinerire a țesuturilor, o intensificare a vitalității și o mărire a rezistenței la boli.

Considerate ca înfometări absolut necesare, bine gândite și organizate pe perioade limitate, posturile alimentare pot avea fie un caracter total (post negru – în care se acceptă numai consumul de apă), fie un caracter parțial (în care se elimină anumite alimente „de dulce”, mai greu digerabile). Ca formă intermediară de post cu lungă durată este „postul uscat”, în care se acceptă consumul spre seară numai al mâncărurilor uscate, fără untdelemn, respectiv pâine cu apă, fructe uscate și semințe uscate. Aceste posturi de lungă durată ar putea fi întrerupte doar la anumite sărbători religioase, prin dezlegări la pește, icre, untdelemn și vin (harți).

Suntem datori să subliniem simptomele care pot să apară la persoanele care adoptă postul alimentar total. În primele zile simte senzații puternice de foame, eventual dureri de cap, vertij, insomnii și grețuri, mai rar întâlnite la femei decât la bărbați. În continuare apar o scădere progresivă a forței musculare, stări de somnolență, constipații, diminuarea accentuată a diurezei și reducerea substanțială a randamentului în activitatea fizică și intelectuală. Din aceste considerente sunt scutiți de post „negru” copiii, lăuzele, convalescenții după operații sau bolnavii cronici.

În afara perioadelor lungi de post, stabilite prin calendarul creștin, se recomandă respectarea unor posturi de scurtă durată în tot restul anului, măcar o zi-două pe săptămână (frecvent miercuri și vineri). În aceste zile se va reduce rația zilnică de mâncare la jumătate, fără a suferi de foame. În locul bucatelor „de dulce” se vor consuma multe legume și fructe (de exemplu, mere rase), alături de fulgi de porumb sau de ovăz. Dacă pe parcursul zilei apare senzația de foame, se vor bea ceaiuri (infuzii neîndulcite) de sânziene, gălbenele, roiniță și coada-șoricelului. În aceste zile săptămânale de post ne vom simți mult mai bine, mai mobili, sănătoși, energici și cu mintea limpede, cu condiția de a evita eforturile fizice și intelectuale exagerate.

Efectele terapeutice ale postului

Din punct de vedere medical, posturile vin, frecvent, după o alimentație necorespunzătoare, adesea cu un consum excesiv de carne, asigurând o curățire (depurare) a corpului de impuritățile, grăsimile și toxinele care se acumulează, treptat, în ficat, rinichi și mai ales în colon, unde blochează procesele de autoînnoire permanentă.

Carnea consumată în exces, în timpul iernii, devine o otravă pentru organism. Cine mănâncă multă carne trăiește puțin sau se îmbolnăvește de multe afecțiuni grave, întrucât componentele din carne se digeră greu și rămân mult timp în stomac și intestine. Efecte similare au și grăsimile animale, mezelurile (cu conservant – glutamat de sodiu), șunca, afumăturile, vânatul și untul. Alimentele de tip „fast-food”, precum „hot-dog”, conservanții și aditivii alimentari măresc, în mod semnificativ, incidența cancerelor digestive. Această alimentație greoaie, într-o perioadă cu consum energetic redus, slăbește organismul, care devine obosit, uzat, incapabil să asimileze corect hrana. Chiar și unele margarine sunt periculoase, din cauza conținutului ridicat în grăsimi sintetice, ce nu pot fi „arse” de organism. Acestea au în componența lor o serie de aditivi alimentari simbolizați prin litera E, unele cu efecte cancerigene și care provoacă, îndeosebi, cancere gastrice.

Consumul zilnic de alimente gătite sau conserve poate duce la degenerarea celulelor, apariția ridurilor, pielea devine flască, se instalează durerile artrozice la încheieturi și se grăbește îmbătrânirea generală.

Puțini oameni cunosc efectele negative ale consumului de pâine albă, adesea „albită” de unii brutari prin adaos de vitamine sintetice, minerale, conservanți și alte substanțe cu E-uri dăunătoare. Implicațiile consumului permanent de pâine albă constau în declanșarea unor afecțiuni cardiovasculare, inclusiv a unui posibil infarct cardiac și formarea de calculi biliari și ateroscleroză, deoarece glucidele rafinate din pâinea albă pot fi rapid transformate în lipide, colesterol și trigliceride. Mai indicată este pâinea intermediară, neagră sau graham, care, prin tărâțe și germeni, aduc organismului multe vitamine nealterate.

Postul întinerește țesuturile degradate

Alimentația „de post” scade concentrația în proteine și lipide din creier, precum și doza de zaharuri din sânge și urină. Acestea explică efectul favorabil al posturilor în remedierea principalelor boli ale civilizației, respectiv cancere, cardiopatii, artrite, scleroză în plăci și îmbătrânire prematură. De asemenea, are efecte favorabile în unele boli cronicizate ca: diabetul zaharat, ulcerul gastric și duodenal, ateroscleroza, forme de obezitate și celulită, boli alergice (astm, poliartrite) și ale sistemului nervos central, senilitate precoce, intoxicații alimentare și medicamentoase, gută, unele afecțiuni dermatologice.

Regimul alimentar în timpul postului

Pe durate de minimum 7-14 zile consecutiv se pot înlocui produsele dăunătoare (cărnuri și grăsimi animale) cu legume și fructe în stare proaspătă. Sunt de bază soia, fasole, ciuperci, nuci, alune, ceapă, zarzavaturi, care conțin necesarul zilnic de proteine, lipide, vitamine, săruri minerale și oligoelemente, cu efecte atât nutriționale, cât și adjuvante în diabet, purificarea sângelui, convalescență, anemie, oboseală cronică și regenerarea țesuturilor intoxicate prin alimentație. Se mai recomandă consumul de sucuri naturale și salate din morcov, sfeclă roșie, țelină, pătrunjel, păstârnac, gulii, varză, spanac și salată verde, cu efecte bune pentru orice vârstă, începând cu sugarii, în cazuri de anemii, avitaminoze, intoxicații, tulburări gastrice, hepatobiliare, stomacale și cardiace.

Salatele servite cu ulei nerafinat și oțet sau lămâie, precum și legumele proaspete, tăiate mărunt sau rase, își păstrează conținutul în vitamine, iar celuloza, ca fibră vegetală, ușurează digestia, fiind un bun laxativ natural și stimulent al tranzitului intestinal. Consumatorii de varză, conopidă și tomate reduc riscul îmbolnăvirii de cancere, la stomac, plămâni și prostată.

Pe toată durata postului este bine-venită o cură sistematică cu vitamine (A, C, E și complexul B), care intră în compoziția unor enzime ce inactivează o serie de compuși cancerigeni și protejează organismul de efectele nocive ale radiațiilor.

Tratamentul cu plante medicinale

Este un domeniu special în strategia apărării sănătății din perioadele de post. Se recomandă a se consuma, zilnic, câte trei-patru căni cu ceaiuri luate prin înghițituri rare, din care să nu lipsească florile de arnică, coada-șoricelului, gălbenele, mușețel, soc, trifoi roșu, frunze de salvie, anghinare, urzică, afin, frag, mentă, mesteacăn, herba de busuioc, coada-calului, rostopască, sânziene galbene și sulfină. În consum se mai includ fructe de ienupăr, afin, măceș și păducel, muguri de plop negru și rădăcini de valeriană, obligeană, păpădie, tătăneasă.

În cazul bolnavilor de diabet zaharat, cu exces de zahăr în sânge și urină, precum și la hipertensivii obezi, care necesită o purificare a sângelui de deșeuri metabolice (toxine, otrăvuri), este indicat un post alimentar de 7-8 zile, în care, pe lângă restricția alimentară, se vor consuma numai sucuri de legume crude, sucuri de fructe proaspete și ceaiuri medicinale din speciile mențio¬nate mai sus.

În bolile de circulație periferică (hipertensiune arterială, ateroscleroză coronariană, ulcere varicoase, flebite, tromboze), în zilele de post se vor face și câteva băi locale sau aplicații de cataplasme, comprese și frecții cu infuzii sau decocturi din plante care favorizează circulația normală a sângelui și au proprietăți antiseptice și cicatrizante.

Regimul de viață

În timpul posturilor, de lungă sau de scurtă durată, este binevenită mișcarea în aer liber făcută dimineața, pentru oxigenarea normală a creierului și pentru instalarea unei bune dispoziții ce va permite trecerea la o muncă plăcută, fără a exagera efortul fizic sau intelectual. La sfârșitul postului, care premerge Nașterea Domnului, vom avea un organism sănătos și curat, atât fizic, cât și sufletesc, și vom putea aștepta cu bucurie venirea sărbătorilor.

Conf.univ.dr. Constantin Milică, Ziarul Lumina