Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Mărţişorul anunţă venirea timpului cel bun

Publicat

pe

Străvechi obicei românesc, întâlnit cu precădere în satele Moldovei și ale Munteniei, Mărțișorul anunță venirea timpului celui bun. Odinioară, ziua căpăta valențele sacre ale unei mari sărbători, căci deschidea suita muncilor agricole de primăvară, slobozea seva în pomi și consfințea finalul luptei pentru hotare al iernii cu primăvara.

Zi însemnată în calendarul popular, 1 Martie sau Mărțișorul reprezintă unul dintre obiceiurile românești care și-au păstrat cu luciditate simbolistica până în vremurile noastre.
Și astăzi, așa cum face de veacuri, mărțișorul adună cele două fire răsucite – alb și roșu – dând de veste că a sosit timpul potrivit ca primăvara să încerce a-și măsura puterile cu iarna. Încrâncenarea se simte în lume vreme de 12 zile, cât iarna, simbolizată în mitologia populară de friguroasa Babă Dochia sau Marta, cum i se mai spunea în regiunile locuite de români, din Balcani, își leapădă câte unul din cele 12 cojoace. Ba în câte un an, când baba e mai năzuroasă, se întâmplă ca timpul să fie năbădăios chiar mai mult de 12 zile.

Potrivit marelui folclorist bucovinean Simeon Florea Marian, zilele care trec peste numărul 12 se numesc „zilele împrumutate” sau „împrumutări”. Iar poporul le-a botezat după semnele ce se văd în natură (venirea păsărilor călătoare, mustul ultimelor zăpezi, apariția mieilor): ziua sturzului, ziua mierlei, a cocostârcului, a ciocârliei, a cucului, a rândunelelor, iar cea de pe urmă zi a omătului, țurțurii sau ziua mieilor. „În toate aceste zile, timpul e schimbăcios, acuș ninge, acuș plouă și acuș e soare”, sublinia, la sfârșit de secol XIX, Simeon Florea Marian, în lucrarea sa „Sărbătorile la români”.

În satele românești, apreciază și etnograful Ion Ghinoiu, se consideră că în toate aceste zile, în care cele două anotimpuri se cearcă unul pe celălalt, căutând a birui, Baba Dochia începe a toarce firul timpului de peste an. După ce zilele vijelioase trec, funia începe a crește și tot crește, cât e anul de lung.
Însă tot de 1 Martie satele românești mai consemnau un eveniment important în simbolistica străveche a calendarului naturii. Căci tot acum începea anul nou agrar. Acum, așa cum consemnează Ion Ghinoiu în lucrarea sa „Comoara satelor. Calendarul popular”, gospodarii pregăteau uneltele agricole pentru arat și semănat, începeau curățatul grădinilor și al livezilor, scoteau stupii de la iernat și retezau, cu îndemânare, fagurii de miere.

Însă poate cea mai cunoscută marcă a acestei însemnate sărbători a calendarului popular, ajunsă cu bine până în zilele noastre și legată de ziua întâi a celei de-a treia luni a anului, este, desigur, șnurul răsucit în alb-roșu – mărțișorul.

Conform cercetătorului Ion Ghinoiu, în străvechime „măr¬țișorul se răsucea din două fire de lână: alb și negru, apoi alb și albastru”, ajungând mult mai târziu la formula alb-roșu atât de cunoscută azi în spațiul românesc. Acest mărțișor de lână se oferea fetelor mari nu de 1 martie, așa cum am putea crede, ci în acea zi din martie în care pe cer apărea luna nouă. Luna nouă, vreme nouă, timp nou – aceasta era puterea simbolică a șnurului de lână.

Mai încoace, spre finele secolului al XIX-lea, „în cele mai multe părți din Bucovina și mai cu seamă din Moldova, Muntenia și Dobrogea, este datină ca părinții să lege la 1 martie copiilor câte o monedă de argint ori de aur la gât sau la mână”, explica folcloristul Simeon Florea Marian în volumul „Sărbătorile la români”. Mărțișorul, mărțigușul sau marțul trebuia legat la gât dimineața, înainte de răsăritul soarelui. Moneda era atârnată îndeobște „de o cordea roșie ori de un găitan compus din două fire răsucite de matasă roșie și albă”. Mamele și bunicile aveau deplina credință că pruncul, odată dăruit cu un asemenea mărțiguș, va avea noroc tot anul, că va fi pe deplin sănătos și curat precum e argintul.

Atât pruncii, cât și copiii mai măricei îl purtau la gât sau la încheietura mâinii 12 zile, apoi îl legau de ramura unui copac tânăr. Urmărit îndeaproape, pomul cu pricina furniza date despre cum „îi va merge copilului peste an”; dacă pomului îi mergea bine, și copilului avea să-i fie la fel de bine.

În alte zone, cordeluța cu ban era atârnată de ramurile unui porumbar sau ale unui vișin, iar în unele sate exista credința că marțul trebuie purtat până sosesc berzele, sau până cântă pentru prima dată cucul.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

O nouă ediție a Festivalului Fanfarelor, la Timișoara

Publicat

pe

Duminică, 27 aprilie 2025, va avea loc Festivalul Fanfarelor, a 37-a ediție, care se va desfășura în cinci locații din Timișoara.

De la ora 16:00 a ultimei duminici de Prier, zece redutabile formații muzicale vor anima orașul în Piața Unirii, Strada E. Ungureanu, nr.1, Piața Victoriei – în fața Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, Piața Victoriei – vis-a-vis de Catedrala Mitropolitană, intersecția străzilor Eugeniu de Savoya cu Vasile Alecsandri.

Cu un program divers, care abordează un repertoriu specific muzicii de fanfară, zeci de interpreți vor resuscita bucuria și spiritul de convivialitate al Banatului de altădată.

Vor participa în recital: Fanfara Blue Brass din Timișoara, Fanfara Bisericii Ortodoxe din Almaș, județul Arad, Fanfara Crișana Brass din Arad, Fanfara Societății Culturale „Doinitorii Carașului” din Mercina, sat Vărădia, județul Caraș-Severin, Fanfara Nadlačanka din Nădlac, județul Arad, Fanfara „Maranata” a Bisericii Penticostale din Ghiroda, Fanfara „Promenada” a Centrului Cultural Câmpia Turzii, Fanfara Banat Adventist Brass Band, județul Arad, Fanfara TM Harmony din Timișoara și Fanfara Petrești din judeșul Alba. Accesul publicului este liber.

Festivalul Fanfarelor este organizat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, instituție de cultură din subordinea Consiliului Județean Timiș, coordonată de managerul Liliana Laichici.

Evenimentul este finanțat de Consiliul Județean Timiș.

Citeste mai mult

Cultură

Festivalul Internațional „Timișoara Muzicală”, ediția 2025. PROGRAMUL complet

Publicat

pe

Timișoara devine, în luna mai, capitala muzicii clasice! Festivalul Internațional „Timișoara Muzicală”, ajuns la impresionanta ediție a XLIX-a, promite o lună de concerte și spectacole memorabile, reunind creații de referință din repertoriul simfonic și al teatrului liric, artiști de renume și invitați speciali din țară și din străinătate. Între 2 și 30 mai 2025, iubitorii muzicii sunt invitați să trăiască emoția unor capodopere semnate de Berlioz, Mendelssohn, Brahms, Șostakovici, Verdi, Puccini, Leoncavallo, Minkus și Kálmán, într-o atmosferă de rafinament artistic.

Principalele instituții muzicale ale regiunii, Opera Națională Română Timișoara și Filarmonica Banatul Timișoara, propun un afiș printre ale cărui elemente de atracție se numără:

operele „Pagliacci” de Ruggero Leoncavallo, „Rigoletto” și „Aida” de Giuseppe Verdi, „Turandot” de Giacomo Puccini, baletul „La Bayadère” de Ludwig Minkus,  savuroasa operetă „Contesa Maritza” de Emmerich Kálmán;

concertul simfonic de deschidere, concertul vocal-simfonic extraordinar „Damnațiunea lui Faust”, concertul „Bruch & Brahms”, concertul „Kabalevski & Șostakovici” și concertul de închidere a Festivalului.

Spectacolul cu opera „Rigoletto” de vineri, 9 mai 2025, ora 19, îi are ca invitați pe baritonul  Dragutin Matić de la Opera din Belgrad și pe dirijorul austro-italian Guido Mancusi, iar opera „Aida” de vineri, 30 mai 2025, ora 19, beneficiază de participarea tenorului Adorján Pataki de la Opera Maghiară din Cluj-Napoca. Creația pucciniană este reprezentată în festival de opera „Turandot”, având-o ca invitată pe soprana Edith Adetu vineri, 16 mai 2025, ora 19. În rolul titular din fermecătoarea operetă  „Contesa Maritza” va evolua soprana Renata Vari de la Opera Română Craiova vineri, 23 mai 2025, ora 19, în vreme ce baletul „La Bayadère” îi aduce pentru întâia dată la Timișoara pe Ada Gonzales și Robert Enache, prim-soliști ai baletului Operei Naționale din București, precum și pe dirijorul Ciprian Teodorașcu, duminică, 18 mai 2025, ora 18.

Punctul central al programului artistic propus de Filarmonica Banatul Timișoara este concertul vocal-simfonic de vineri, 16 mai 2025. De la ora 19, sub conducerea dirijorală a maestrului Sascha Goetzel (Dirijor în Rezidență în Stagiunea 2024/25), Orchestra și Corul Filarmonicii Banatul Timișoara împreună cu Orchestra și Corul Filarmonicii Arad prezintă publicului timișorean „Damnațiunea lui Faust” de Hector Berlioz. Soliști vor fi Svetlina Stoyanova – mezzosoprană, Yaroslav Abaimov – tenor, Petri Lindroos – bas, Lucian Onița – bas, Virginia Maria Onița – soprană.

Concertul inaugural de vineri, 2 mai 2025, este, de asemenea, unul deosebit. Evenimentul aduce în plus față de programul artistic atractiv (ce include, printre altele, „Visul unei nopți de vară” de F. Mendelssohn), o premieră națională. Filarmonica Banatul este prima instituție muzicală de cultură din țară care va prezenta publicului proiecțiile tablourilor realizate în timpul concertului, în nisip, de către Ana Munteanu.

Concertul va fi dirijat de maestrul Radu Popa. Soliștii serii vor fi violoncelistul Valentin Răduțiu și sopranele Rut Iovescu și Virginia Maria Onița.

Concertul de vineri, 9 mai 2025, de la ora 19, le propune melomanilor lucrări de Bruch și Brahms, sub conducerea dirijorală a lui Alekdandar Markovic. Talentatul violonist Florin Iliescu (Artist în rezidență în Stagiunea 2024/25) va fi solistul concertului.

În 23 mai 2025, de la ora 19, la Sala Capitol, Azis Sadikovic se va afla la pupitrul dirijoral pentru concertul ce propune publicului lucrări de Kabalevski și Șostakovici. Solist va fi excepționalul violoncelist Bryan Cheng (Solist în rezidență în Stagiunea 2024/25).

Festivalul se încheie la Sala Capitol cu un concert deosebit ce îl va avea la conducerea dirijorală pe maestrul Mykola Diadiura. Vineri, 30 mai, de la ora 19, audiem lucrări de S. Vasks, C. Saint-Saëns și O. Respighi. Solistul serii va fi renumitul violonist Vadim Gluzman.

Biletele pentru evenimentele Filarmonicii Banatul Timișoara se găsesc la casierie, pe site-ul instituției și pe myticket.ro: https://shorturl.at/6xiWM

Biletele pentru evenimentele Operei Naționale Române Timișoara vor fi disponibile online începând cu data de 14 aprilie 2025.

Programul integral îl găsiți pe paginile: https://www.ort.ro/ro/Spectacole.html și https://filarmonicabanatul.ro/evenimente/.

Festivalul „Timișoara Muzicală” este una dintre cele mai importante manifestări artistice din România, cu o tradiție începută în stagiunea 1968/1969, datorită viziunii marilor muzicieni Nicolae Boboc și Ion Românu. De atunci, evenimentul reunește, an de an, nume sonore ale scenei muzicale internaționale.

Festivalul este finanțat de Ministerului Culturii și Primăria Municipiului Timișoara.

Foto: Arhiva

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolul „De Bergerac. Fantasmele lui Cyrano“, de Ziua Mondială a Teatrului, la Timișoara

Publicat

pe

Teatrele lumii celebrează în fiecare an, în data de 27 martie, Ziua Mondială a Teatrului. Este un moment în care toți cei ce gravitează în jurul acestei arte – creatori și spectatori, se opresc un moment pentru a sublinia rolul său dinamizant în comunitate și, în plan general, în societate.

În 27 martie 2025, Teatrul Național din Timișoara se alătură din nou teatrelor lumii, oferind publicului, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, două dintre spectacolele sale cele mai noi, dar deja foarte apreciate – De Bergerac. Fantasmele lui Cyrano de Michele Santeramo, spectacol semnat de reputatul regizor italian Roberto Bacci și Underground FM, scenariu de Claudiu Dogaru după Eric Bogosian, un one-man show susținut de tânărul și foarte talentatul actor Darie Doklean, câștigător al Premiului pentru cel mai bun actor al Galei Tânărului Actor – HOP 2024.

La fel ca în toate teatrele din lume, de Ziua Mondială a Teatrului, spectacolul va fi precedat de mesajul internațional pe care, la invitația Institului Internaţional de Teatru, o figură marcantă a teatrului universal îl adresează artiştilor scenei de pe toate continentele. Anul acesta, mesajul internațional pentru Europa vine din Grecia, fiind transmis de Theodoros Terzopoulos – regizor, pedagog, scriitor, fondator și director artistic al companiei de teatru Attis, inițiator al Olimpiadei de Teatru și președinte al Comitetului internațional al Olimpiadei de Teatru. În mesajul său, Theodoros Terzopoulos își pune sieși și lumii întrebările pe care le ridică noua realitate în acest punct de inflexiune al umanității și, încercând să concluzioneze, înțelege că Teatrul este parte a acestui răspuns, transmițând că „avem nevoie de noi căi narative, menite să cultive memoria și să modeleze o nouă responsabilitate morală și politică, pentru a ieși din dictatura multiformă a actualului ev mediu”.

Spectacolul De Bergerac. Fantasmele lui Cyrano este programat joi, 27 martie, de la ora 19, la Sala Mare a Teatrului Național, iar spectacolul Underground FM are loc tot joi, 27 martie, de la ora 19, la Studio UȚU.

Biletele la spectacolele Teatrului Național pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11 și 19, în fiecare zi a săptămânii, cu excepția zilei de luni. Copiii, elevii, studenții, pensionarii, veteranii, precum și grupurile mai mari de 15 persoane beneficiază de reduceri de preț la bilete, iar persoanele cu dizabilități beneficiază de acces gratuit.

Mai multe informații pe https://www.tntm.ro/tarife/.

 

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite