Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Mărţişorul anunţă venirea timpului cel bun

Publicat

pe

Străvechi obicei românesc, întâlnit cu precădere în satele Moldovei și ale Munteniei, Mărțișorul anunță venirea timpului celui bun. Odinioară, ziua căpăta valențele sacre ale unei mari sărbători, căci deschidea suita muncilor agricole de primăvară, slobozea seva în pomi și consfințea finalul luptei pentru hotare al iernii cu primăvara.

Zi însemnată în calendarul popular, 1 Martie sau Mărțișorul reprezintă unul dintre obiceiurile românești care și-au păstrat cu luciditate simbolistica până în vremurile noastre.
Și astăzi, așa cum face de veacuri, mărțișorul adună cele două fire răsucite – alb și roșu – dând de veste că a sosit timpul potrivit ca primăvara să încerce a-și măsura puterile cu iarna. Încrâncenarea se simte în lume vreme de 12 zile, cât iarna, simbolizată în mitologia populară de friguroasa Babă Dochia sau Marta, cum i se mai spunea în regiunile locuite de români, din Balcani, își leapădă câte unul din cele 12 cojoace. Ba în câte un an, când baba e mai năzuroasă, se întâmplă ca timpul să fie năbădăios chiar mai mult de 12 zile.

Potrivit marelui folclorist bucovinean Simeon Florea Marian, zilele care trec peste numărul 12 se numesc „zilele împrumutate” sau „împrumutări”. Iar poporul le-a botezat după semnele ce se văd în natură (venirea păsărilor călătoare, mustul ultimelor zăpezi, apariția mieilor): ziua sturzului, ziua mierlei, a cocostârcului, a ciocârliei, a cucului, a rândunelelor, iar cea de pe urmă zi a omătului, țurțurii sau ziua mieilor. „În toate aceste zile, timpul e schimbăcios, acuș ninge, acuș plouă și acuș e soare”, sublinia, la sfârșit de secol XIX, Simeon Florea Marian, în lucrarea sa „Sărbătorile la români”.

În satele românești, apreciază și etnograful Ion Ghinoiu, se consideră că în toate aceste zile, în care cele două anotimpuri se cearcă unul pe celălalt, căutând a birui, Baba Dochia începe a toarce firul timpului de peste an. După ce zilele vijelioase trec, funia începe a crește și tot crește, cât e anul de lung.
Însă tot de 1 Martie satele românești mai consemnau un eveniment important în simbolistica străveche a calendarului naturii. Căci tot acum începea anul nou agrar. Acum, așa cum consemnează Ion Ghinoiu în lucrarea sa „Comoara satelor. Calendarul popular”, gospodarii pregăteau uneltele agricole pentru arat și semănat, începeau curățatul grădinilor și al livezilor, scoteau stupii de la iernat și retezau, cu îndemânare, fagurii de miere.

Însă poate cea mai cunoscută marcă a acestei însemnate sărbători a calendarului popular, ajunsă cu bine până în zilele noastre și legată de ziua întâi a celei de-a treia luni a anului, este, desigur, șnurul răsucit în alb-roșu – mărțișorul.

Conform cercetătorului Ion Ghinoiu, în străvechime „măr¬țișorul se răsucea din două fire de lână: alb și negru, apoi alb și albastru”, ajungând mult mai târziu la formula alb-roșu atât de cunoscută azi în spațiul românesc. Acest mărțișor de lână se oferea fetelor mari nu de 1 martie, așa cum am putea crede, ci în acea zi din martie în care pe cer apărea luna nouă. Luna nouă, vreme nouă, timp nou – aceasta era puterea simbolică a șnurului de lână.

Mai încoace, spre finele secolului al XIX-lea, „în cele mai multe părți din Bucovina și mai cu seamă din Moldova, Muntenia și Dobrogea, este datină ca părinții să lege la 1 martie copiilor câte o monedă de argint ori de aur la gât sau la mână”, explica folcloristul Simeon Florea Marian în volumul „Sărbătorile la români”. Mărțișorul, mărțigușul sau marțul trebuia legat la gât dimineața, înainte de răsăritul soarelui. Moneda era atârnată îndeobște „de o cordea roșie ori de un găitan compus din două fire răsucite de matasă roșie și albă”. Mamele și bunicile aveau deplina credință că pruncul, odată dăruit cu un asemenea mărțiguș, va avea noroc tot anul, că va fi pe deplin sănătos și curat precum e argintul.

Atât pruncii, cât și copiii mai măricei îl purtau la gât sau la încheietura mâinii 12 zile, apoi îl legau de ramura unui copac tânăr. Urmărit îndeaproape, pomul cu pricina furniza date despre cum „îi va merge copilului peste an”; dacă pomului îi mergea bine, și copilului avea să-i fie la fel de bine.

În alte zone, cordeluța cu ban era atârnată de ramurile unui porumbar sau ale unui vișin, iar în unele sate exista credința că marțul trebuie purtat până sosesc berzele, sau până cântă pentru prima dată cucul.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Expoziție de pictură ‘Meniérè’ a artistei Ana Maria Szöllösi, în spațiul Kunsthalle Bega

Publicat

pe

Vineri 6 februarie, ora 19:00, va avea loc vernisajul expoziției de pictură ‘Meniérè’, a artistei Ana Maria Szöllösi, în spațiul Kunsthalle Bega.

Nu există definiții în fața culorii. Pictura poate oferi o mediere. Spațiul din jurul nostru este o senzație. Linia orizontului este un echilibru. Prosper Ménière descrie vertijul ca o stare care își are sursa în afara minții umane, urechea fiind și un organ al echilibrului. Nu tot ce vedem trebuie înțeles, dar avem uneori nevoie de culoare ca să o facem. Culoarea este un alt mod de transcriere a inteligenței umane.

Sunt nenumărate dezechilibre create de prezența noastră în spațiu. Ce definește această prezență? Ana Maria Szöllösi descrie spațiul fără ajutorul perspectivei liniare; elementele specifice unei epure arhitecturale sunt regândite ca o logică a culorii reinventate.

Ana Maria Szőllősi trăiește și lucrează în Timișoara. A absolvit Facultatea de Arte și Design, beneficiind de burse de studiu la Academia de Arte Jan Matejko din Polonia și la Universitatea Aristotel din Grecia, precum și de un internship la Muzeul Diecezan din Barcelona. Lucrând predominant cu pictura abstractă, artista folosește acest mediu pentru a transpune în plan spațial elemente onirice și conținuturi ale subconștientului. În lucrările ei apar simboluri care funcționează ca indicii ale ideilor și stărilor explorate. Acest mod de articulare a spațiilor prin pictură devine o cale de acces către un plan personal, din care observă mediul înconjurător și își definește propria relație cu acesta.

Citeste mai mult

Cultură

Expoziție personală – Florin Drăgoi: Triburi Viitoare – ritualuri și fragmente dintr-un viitor reconstruit

Publicat

pe

Perioada: 6 – 22 Februarie 2026

Vernisaj: 6 Februarie, ora 18:00,

Locația: Centrul de Proiecte – parter, Str. V. Alecsandri nr. 1, Timișoara

cuvânt de deschidere prof. Eugenia Drăgoi–Banciu,

DJ set cu Juni H toch R

Despre expoziție

„Triburi Viitoare – ritualuri și fragmente dintr-un viitor reconstruit” prezintă o serie de desene de Florin Drăgoi care construiesc o mitologie speculativă a unei lumi modelate de colaps și regenerare. În acest viitor imaginat, umanitatea nu dispare, ci se reorganizează în triburi hibride, profund conectate cu natura, purtând în același timp urmele tehnologiei, memoriei și cunoașterii acumulate.

Lucrările sunt situate la intersecția dintre evoluția tehnologică, transumanism și o reîntoarcere spirituală către rădăcinile ancestrale. Ele imaginează o realitate post-colaps în care magia și tehnologia se contopesc într-un limbaj intuitiv comun, dimensiuni subtile devin accesibile, iar relația dintre om și natură își recapătă un echilibru sacru și ecologic.

Măștile funcționează ca simboluri ale identității, protecției și rolurilor spirituale, în timp ce

veșmintele și ritualurile poartă ecoul tradițiilor arhaice, mitologiei, folclorului și simbolismului păgân, reinterpretate într-o estetică a viitorului. Gesturile cotidiene sunt surprinse cu o semnificație discretă, sugerând o lume în care extraordinarul este integrat firesc în viața de zi cu zi.

Realizate exclusiv în grafit și creion colorat pe hârtie, desenele reflectă un dialog între gestul

manual, instinctiv, și procesele contemporane de cercetare digitală. Expoziția reunește lucrări realizate în ultimii doi ani și invită privitorul să contemple viitorul nu ca pe o ruptură, ci ca pe o continuitate mitologică, în care trecutul arhaic și viitorul speculativ converg.

Pe durata expozitiei, pâna in 22 februarie, se vor susține artist talks și întâlniri cu artiștii Alina Bohoru, Andrei Sopon și Cristian Văduva.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte.

Despre artist

Florin Drăgoi (n. 1985, Timișoara, România) este un artist vizual stabilit în Timișoara, cunoscut pentru desenele sale figurative detaliate, realizate în grafit și creion colorat pe hârtie.Lucrările sale prezintă personaje complexe, adesea purtând măști, plasate în cadre naturale sau peisaje post-apocaliptice, unde realismul magic se întâlnește cu simbolismul arhetipal.

Practica sa artistică explorează triburi imaginare și identități ale unei umanități viitoare,

aflate la intersecția dintre evoluția tehnologică, transumanism și reconectarea spirituală cu

rădăcinile ancestrale. Mitologia, folclorul, misticismul și relația ecologică dintre om și natură

se află în centrul narațiunilor sale vizuale. El utilizează tehnici tradiționale de desen, completate de instrumente digitale în etapele de cercetare și documentare, construind un dialog între gestul manual și procesele contemporane de explorare vizuală.

Florin Drăgoi a studiat la Liceul de Arte Plastice din Timișoara, apoi Grafica la Facultatea de

Arte și Design a Universității de Vest (2008). A urmat studii de animație la CSIA Lugano în Elveția și un master în Animație 3D la Universitatea din Bournemouth NCCA (2011) în Marea Britanie. A colaborat cu studiouri din România și Londra, iar din 2024 se dedică exclusiv practicii sale artistice, expunând în țară și în străinătate.

Anul 2025 a reprezentat un moment de consolidare și evoluție clară în parcursul artistic al lui Florin Dragoi. Debutul anului a fost marcat de participarea la expoziția „TALP Open” din Nottingham, UK, un prim context internațional important, urmat de o schimbare esențială în practica sa artistică: trecerea de la desenul exclusiv monocrom la utilizarea culorii. Această decizie s-a dovedit a fi una inspirată, deschizând noi direcții vizuale și expresive în lucrările sale.

În același an, patru desene au fost selectate în cadrul „Almenara Art Prize 2025 – Online Exhibition, The Almenara Collection”, în două categorii distincte. Lucrarea „Încoronarea nebunului / The Fool’s Coronation” a primit o mențiune de onoare, iar ulterior a fost inclusă și în catalogul oficial Almenara Art Prize 2025, confirmând recunoașterea internațională a demersului său artistic.

Fără îndoială, punctul culminant al anului a fost participarea la expoziția „Another Time Has Other Lives to Live”, curatoriată de Diana Marincu, în cadrul Art Encounters, Timișoara. Florin Dragoi a expus cinci lucrări alături de alți 11 artiști, într-un context expozițional de anvergură, care i-a oferit ocazia de a intra în contact direct cu curatori și profesioniști internaționali din domeniul artei contemporane.

Spre finalul anului 2025, participarea la târgul de artă contemporană „Art Your Christmas”, organizat de artouching, s-a dovedit a fi deosebit de fructuoasă, atât din punct de vedere al vizibilității, cât și al interacțiunii directe cu publicul și colecționarii. Tot în această perioadă, a fost invitat să participe la ediția a III-a a expoziției Balul Artelor, continuând astfel prezența constantă în contexte expoziționale relevante.

La începutul anului 2026, parcursul său a continuat firesc cu participarea la expoziția „Bright as a Black Hole”, confirmând continuitatea și coerența direcției sale artistice.

Contact:

Pentru solicitări de presă, imagini sau interviuri:

Florin Drăgoi,

E-mail: efdragoi@gmail.com

Website: florindragoi.com

Citeste mai mult

Cultură

Artiștii stradali din Timișoara se pot înscrie la audiții

Publicat

pe

Casa de Cultură a Municipiului Timișoara invită artiștii stradali la prima sesiune de audiții din 2026.

Se pot înscrie muzicieni, dansatori, artiști plastici, actori (inclusiv statui vivante) și alți creatori pasionați, care doresc să performeze în spațiul public și nu dețin legitimație valabilă, precum și cei a căror legitimație expiră în iunie 2026.

Audițiile vor avea loc în 27 și 28 ianuarie, începând cu ora 9:00.

Perioadă de înscrieri: 15-23 ianuarie 2026.

Pentru informații complementare, vă stăm la dispoziție de luni până vineri, între orele 9:00-16:30, pe mail office@ccmt.ro, la telefon 0256 498 214 sau pe site-ul www.casadeculturatm.ro

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite