Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Mărţişorul anunţă venirea timpului cel bun

Publicat

pe

Străvechi obicei românesc, întâlnit cu precădere în satele Moldovei și ale Munteniei, Mărțișorul anunță venirea timpului celui bun. Odinioară, ziua căpăta valențele sacre ale unei mari sărbători, căci deschidea suita muncilor agricole de primăvară, slobozea seva în pomi și consfințea finalul luptei pentru hotare al iernii cu primăvara.

Zi însemnată în calendarul popular, 1 Martie sau Mărțișorul reprezintă unul dintre obiceiurile românești care și-au păstrat cu luciditate simbolistica până în vremurile noastre.
Și astăzi, așa cum face de veacuri, mărțișorul adună cele două fire răsucite – alb și roșu – dând de veste că a sosit timpul potrivit ca primăvara să încerce a-și măsura puterile cu iarna. Încrâncenarea se simte în lume vreme de 12 zile, cât iarna, simbolizată în mitologia populară de friguroasa Babă Dochia sau Marta, cum i se mai spunea în regiunile locuite de români, din Balcani, își leapădă câte unul din cele 12 cojoace. Ba în câte un an, când baba e mai năzuroasă, se întâmplă ca timpul să fie năbădăios chiar mai mult de 12 zile.

Potrivit marelui folclorist bucovinean Simeon Florea Marian, zilele care trec peste numărul 12 se numesc „zilele împrumutate” sau „împrumutări”. Iar poporul le-a botezat după semnele ce se văd în natură (venirea păsărilor călătoare, mustul ultimelor zăpezi, apariția mieilor): ziua sturzului, ziua mierlei, a cocostârcului, a ciocârliei, a cucului, a rândunelelor, iar cea de pe urmă zi a omătului, țurțurii sau ziua mieilor. „În toate aceste zile, timpul e schimbăcios, acuș ninge, acuș plouă și acuș e soare”, sublinia, la sfârșit de secol XIX, Simeon Florea Marian, în lucrarea sa „Sărbătorile la români”.

În satele românești, apreciază și etnograful Ion Ghinoiu, se consideră că în toate aceste zile, în care cele două anotimpuri se cearcă unul pe celălalt, căutând a birui, Baba Dochia începe a toarce firul timpului de peste an. După ce zilele vijelioase trec, funia începe a crește și tot crește, cât e anul de lung.
Însă tot de 1 Martie satele românești mai consemnau un eveniment important în simbolistica străveche a calendarului naturii. Căci tot acum începea anul nou agrar. Acum, așa cum consemnează Ion Ghinoiu în lucrarea sa „Comoara satelor. Calendarul popular”, gospodarii pregăteau uneltele agricole pentru arat și semănat, începeau curățatul grădinilor și al livezilor, scoteau stupii de la iernat și retezau, cu îndemânare, fagurii de miere.

Însă poate cea mai cunoscută marcă a acestei însemnate sărbători a calendarului popular, ajunsă cu bine până în zilele noastre și legată de ziua întâi a celei de-a treia luni a anului, este, desigur, șnurul răsucit în alb-roșu – mărțișorul.

Conform cercetătorului Ion Ghinoiu, în străvechime „măr¬țișorul se răsucea din două fire de lână: alb și negru, apoi alb și albastru”, ajungând mult mai târziu la formula alb-roșu atât de cunoscută azi în spațiul românesc. Acest mărțișor de lână se oferea fetelor mari nu de 1 martie, așa cum am putea crede, ci în acea zi din martie în care pe cer apărea luna nouă. Luna nouă, vreme nouă, timp nou – aceasta era puterea simbolică a șnurului de lână.

Mai încoace, spre finele secolului al XIX-lea, „în cele mai multe părți din Bucovina și mai cu seamă din Moldova, Muntenia și Dobrogea, este datină ca părinții să lege la 1 martie copiilor câte o monedă de argint ori de aur la gât sau la mână”, explica folcloristul Simeon Florea Marian în volumul „Sărbătorile la români”. Mărțișorul, mărțigușul sau marțul trebuia legat la gât dimineața, înainte de răsăritul soarelui. Moneda era atârnată îndeobște „de o cordea roșie ori de un găitan compus din două fire răsucite de matasă roșie și albă”. Mamele și bunicile aveau deplina credință că pruncul, odată dăruit cu un asemenea mărțiguș, va avea noroc tot anul, că va fi pe deplin sănătos și curat precum e argintul.

Atât pruncii, cât și copiii mai măricei îl purtau la gât sau la încheietura mâinii 12 zile, apoi îl legau de ramura unui copac tânăr. Urmărit îndeaproape, pomul cu pricina furniza date despre cum „îi va merge copilului peste an”; dacă pomului îi mergea bine, și copilului avea să-i fie la fel de bine.

În alte zone, cordeluța cu ban era atârnată de ramurile unui porumbar sau ale unui vișin, iar în unele sate exista credința că marțul trebuie purtat până sosesc berzele, sau până cântă pentru prima dată cucul.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Abbyssus. Expoziție de pictură și sculptură la Galeria Park din Timișoara

Publicat

pe

Galeria Park a Uniunii Artiștilor Plastici din Timișoara găzduiește, în perioada 3 – 16 noiembrie 2025, expoziția „Abbysus”, semnată de artiștii vizuali Oana Munteanu și Eugen Varga.

Vernisajul va avea loc vineri, 7 noiembrie, ora 18:00, la sediul galeriei din str. George Enescu nr. 1.

Expoziția „Abbysus” reunește două perspective artistice complementare: pictura introspectivă a Oanei Munteanu și sculptura mitologică a lui Eugen Varga – într-un dialog sensibil despre subconștient, identitate și transformare.

Oana Munteanu, absolventă a Facultății de Arte și Design din Timișoara (promoția 2005, clasa prof. univ. dr. Dana Constantin), revine la pictura de șevalet după aproape două decenii dedicate decorațiunilor murale, designului de interior și artei aplicate, realizate alături de Eugen Varga. Cei doi artiști au colaborat la numeroase proiecte în țară și în Italia și, din  anul 2012, au devenit furnizori oficiali ai Casei Regale a României.

„Pictura este pentru mine o formă de psihanaliză vizuală – un proces în care imaginea devine limbaj al subconștientului. Ceea ce se așterne pe pânză este o traducere a emoțiilor și conflictelor interioare, a umbrelor personale care caută integrare prin culoare și formă”, dezvăluie Oana Munteanu.

În prezent, Oana explorează relația dintre artă și psihologie, urmând o formare în psihoterapie integrativă expresivă; lucrările sale sunt expresii vizuale ale procesului de autocunoaștere și ale dialogului dintre conștient și subconștient.

Eugen Varga, absolvent al secției de Grafică (promoția 1998, clasa prof. Constantin Catargiu), prezintă o serie de sculpturi în fibră de sticlă – fragmente și reinterpretări ale personajelor mitologice.  Aceste forme metamorfozate, desprinse din imaginarul arhaic, reconstituie simboluri universale, transformate în expresii contemporane ale memoriei colective.

„Sculpturile mele sunt fragmente arhetipale desprinse din mit, reconfigurate în forme contemporane. Ele explorează relația dintre subconștientul neexprimat și memoria colectivă, ca o meditație asupra imortalității — a dorinței de a transcende timpul prin materie”, transmite Eugen Varga

Curatoriată de prof. univ. dr. Dana Constantin, președinta UAP Timiș expoziția se va deschide cu un cuvânt introductiv al conf. univ. dr. Gabriel Kelemen și va avea inclusiv un moment muzical special oferit de Horia Crișovan.

Program de vizitare: luni –  vineri, 9:00 – 16:00.

Citeste mai mult

Cultură

Festivalului Vinului, ediția 2025, pe strada Gheorghe Lazăr din Timișoara. PROGRAMUL complet

Publicat

pe

Festivalul Vinului de la Timișoara se va desfășura  în perioada 7-9 noiembrie 2025, după ce a fost reprogramat din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile din urmă cu două săptămâni.

Astfel, timp de trei zile, timișenii sunt invitați să petreacă alături de nume îndrăgite ale muzicii populare și ușoare.

Vor urca pe scenă, printre alți, Vlăduța Lupău, Carmen Biruescu, Ramona Vița, Compact, Ana Maria Moldovan, El Nino, Liliana Laichici, Adrian Stanca sau Cornelia Lupulescu, artiști care anunță un eveniment de excepție.

Festivalul Vinului de la Timișoara, care va redeveni de acum înainte o tradiție, se va desfășura într-o nouă zonă a Timișoarei, mai exact pe strada Gheorghe Lazăr nr. 15, vizavi de supermarketul Kaufland.

Organizatorii își doresc ca în această zonă să se mai desfășoare în viitor evenimente de acest gen, printre care și un festival al berii.

PROGRAM

Vineri, 7 noiembrie, între orele 16.30 – 21.30

Carmen Biruescu

Vlăduța Lupău

Ramona Vița

Maria Borțun

Adela Jurchescu

Alina Radi

Liliana Latchescu

Sâmbătă, 8 noiembrie, între orele 16.30 – 21.30

Trupa Vest cu Radu Stoica

Anamaria Moldovan

Francesca Rif

El Nino

Paul Ciuci&Trupa Compact

Duminică, 9 noiembrie, între orele 16.30 – 21.30

Raluca Stanca, Oana Stanca, Adrian Stanca

Liliana Laichici

Alex Nicșescu

Cornelia Lupulescu

Ramona Gomboș

Teo Catarov&Band

Citeste mai mult

Cultură

Festivalul Recoltei, la Giroc. Muzică și preparate culinare și colectare de fonduri pentru o cauză socială

Publicat

pe

Duminică, 26 octombrie 2025, de la ora 13:00, Grădina Căminului Cultural din Giroc va găzdui cea de-a treia ediție a Festivalului Recoltei, organizat de Asociația Filantropică Ortodoxă „Sfântul Dimitrie” din Giroc, în parteneriat cu Primăria Comunei Giroc.

Evenimentul va îmbina bucuria tradițiilor de toamnă cu implicarea socială, având ca scop colectarea de fonduri pentru construirea unui centru dedicat copiilor nevoiași – un spațiu unde aceștia să primească sprijin, educație și șansa la un viitor mai bun.

Evenimentul va fi prezentat de Dan Negru, iar momentul central al zilei va fi recitalul uneia dintre cele mai iubite trupe din România, Holograf, care va aduce pe scenă emoție, energie și un plus de bucurie pentru public.

Atmosfera va fi completată de prezența unor îndrăgiți artiști de muzică populară, precum Carmen Popovici-Dumbravă, Carmen Biruescu, Roberta Crintea, Marian Medregoniu, Vanesa Jarja și Doriana Talpeș, alături de ansambluri și grupuri locale care vor aduce autenticitatea tradițiilor românești în mijlocul comunității girocene.

Organizatorii pregătesc și o adevărată celebrare gastronomică, cu un uriaș ceaun de 1.000 de litri, 8.000 de sărmăluțe și numeroase alte preparate tradiționale pregătite special pentru această zi, într-o atmosferă caldă și prietenoasă.

Participanții se vor bucura, totodată, de decoruri tematice de toamnă, activități pentru copii și colțuri foto care vor surprinde spiritul evenimentului.

Toate fondurile strânse în cadrul festivalului vor fi direcționate către construcția centrului pentru copiii aflați în nevoie, iar cei care doresc să contribuie pot face donații în contul RO69BRDE360SV66342483600 (BRD Giroc).

Festivalul Recoltei 2025 este un eveniment al solidarității și grijii față de oamenii cu nevoi, o tradiție prin care comunitatea din Giroc se mobilizează an de an pentru a susține cauze sociale reale și pentru a aduce speranță acolo unde este cel mai mare nevoie.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite