Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Mărţişorul anunţă venirea timpului cel bun

Publicat

pe

Străvechi obicei românesc, întâlnit cu precădere în satele Moldovei și ale Munteniei, Mărțișorul anunță venirea timpului celui bun. Odinioară, ziua căpăta valențele sacre ale unei mari sărbători, căci deschidea suita muncilor agricole de primăvară, slobozea seva în pomi și consfințea finalul luptei pentru hotare al iernii cu primăvara.

Zi însemnată în calendarul popular, 1 Martie sau Mărțișorul reprezintă unul dintre obiceiurile românești care și-au păstrat cu luciditate simbolistica până în vremurile noastre.
Și astăzi, așa cum face de veacuri, mărțișorul adună cele două fire răsucite – alb și roșu – dând de veste că a sosit timpul potrivit ca primăvara să încerce a-și măsura puterile cu iarna. Încrâncenarea se simte în lume vreme de 12 zile, cât iarna, simbolizată în mitologia populară de friguroasa Babă Dochia sau Marta, cum i se mai spunea în regiunile locuite de români, din Balcani, își leapădă câte unul din cele 12 cojoace. Ba în câte un an, când baba e mai năzuroasă, se întâmplă ca timpul să fie năbădăios chiar mai mult de 12 zile.

Potrivit marelui folclorist bucovinean Simeon Florea Marian, zilele care trec peste numărul 12 se numesc „zilele împrumutate” sau „împrumutări”. Iar poporul le-a botezat după semnele ce se văd în natură (venirea păsărilor călătoare, mustul ultimelor zăpezi, apariția mieilor): ziua sturzului, ziua mierlei, a cocostârcului, a ciocârliei, a cucului, a rândunelelor, iar cea de pe urmă zi a omătului, țurțurii sau ziua mieilor. „În toate aceste zile, timpul e schimbăcios, acuș ninge, acuș plouă și acuș e soare”, sublinia, la sfârșit de secol XIX, Simeon Florea Marian, în lucrarea sa „Sărbătorile la români”.

În satele românești, apreciază și etnograful Ion Ghinoiu, se consideră că în toate aceste zile, în care cele două anotimpuri se cearcă unul pe celălalt, căutând a birui, Baba Dochia începe a toarce firul timpului de peste an. După ce zilele vijelioase trec, funia începe a crește și tot crește, cât e anul de lung.
Însă tot de 1 Martie satele românești mai consemnau un eveniment important în simbolistica străveche a calendarului naturii. Căci tot acum începea anul nou agrar. Acum, așa cum consemnează Ion Ghinoiu în lucrarea sa „Comoara satelor. Calendarul popular”, gospodarii pregăteau uneltele agricole pentru arat și semănat, începeau curățatul grădinilor și al livezilor, scoteau stupii de la iernat și retezau, cu îndemânare, fagurii de miere.

Însă poate cea mai cunoscută marcă a acestei însemnate sărbători a calendarului popular, ajunsă cu bine până în zilele noastre și legată de ziua întâi a celei de-a treia luni a anului, este, desigur, șnurul răsucit în alb-roșu – mărțișorul.

Conform cercetătorului Ion Ghinoiu, în străvechime „măr¬țișorul se răsucea din două fire de lână: alb și negru, apoi alb și albastru”, ajungând mult mai târziu la formula alb-roșu atât de cunoscută azi în spațiul românesc. Acest mărțișor de lână se oferea fetelor mari nu de 1 martie, așa cum am putea crede, ci în acea zi din martie în care pe cer apărea luna nouă. Luna nouă, vreme nouă, timp nou – aceasta era puterea simbolică a șnurului de lână.

Mai încoace, spre finele secolului al XIX-lea, „în cele mai multe părți din Bucovina și mai cu seamă din Moldova, Muntenia și Dobrogea, este datină ca părinții să lege la 1 martie copiilor câte o monedă de argint ori de aur la gât sau la mână”, explica folcloristul Simeon Florea Marian în volumul „Sărbătorile la români”. Mărțișorul, mărțigușul sau marțul trebuia legat la gât dimineața, înainte de răsăritul soarelui. Moneda era atârnată îndeobște „de o cordea roșie ori de un găitan compus din două fire răsucite de matasă roșie și albă”. Mamele și bunicile aveau deplina credință că pruncul, odată dăruit cu un asemenea mărțiguș, va avea noroc tot anul, că va fi pe deplin sănătos și curat precum e argintul.

Atât pruncii, cât și copiii mai măricei îl purtau la gât sau la încheietura mâinii 12 zile, apoi îl legau de ramura unui copac tânăr. Urmărit îndeaproape, pomul cu pricina furniza date despre cum „îi va merge copilului peste an”; dacă pomului îi mergea bine, și copilului avea să-i fie la fel de bine.

În alte zone, cordeluța cu ban era atârnată de ramurile unui porumbar sau ale unui vișin, iar în unele sate exista credința că marțul trebuie purtat până sosesc berzele, sau până cântă pentru prima dată cucul.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Universitatea de Vest din Timișoara, expoziție în Parcul Internațional de Sculptură din Mericourt – Franța

Publicat

pe

Facultatea de Arte și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara continuă un parteneriat artistic internațional remarcabil cu Primăria orașului Mericourt (Franța), demarat în anul 2013 de către Prof. univ. dr. Cristian Sida. Acest protocol de colaborare a fost posibil cu sprijinul autorităților franceze, în special al domnului Serge Ternisien, director financiar în cadrul Primăriei Mericourt, și al reputatului artist plastic Richard Marcziniak, activ în regiunea Nord-Pas de Calais.

Colaborarea a debutat încă din anul 2012 ca idee de proiect și s-a concretizat prin organizarea a nouă rezidențe artistice internaționale, desfășurate după cum urmează:

2013 – Rezidență de pictură și grafică „Maudite soit la guerre”, Centrul Cultural Max Pol Fouchet, Mericourt

2014 – Două rezidențe: gravură (aprilie) și sculptură (septembrie)

2016 – Rezidență de tapiserie, în Aubusson – capitala mondială a tapiseriei – și în Mericourt

2017 – Rezidență de pictură „Des arbres, des Arts”

2018 – Rezidență de gravură și pictură

2019 – Rezidență de pictură

2022 – Rezidență de pictură

2025 – Inițierea Parcului Internațional de Sculptură în cartierul ecologic Arboretum-La Gare, Mericourt

Cel mai recent proiect, Parcul Internațional de Sculptură, a fost inițiat în 2024 de Prof. univ. dr. Cristian Sida, în colaborare cu domnul Serge Ternisien. În luna noiembrie a anului trecut, o echipă a vizitat Mericourt pentru a identifica locația și posibili sponsori. Cu sprijinul întreprinderii de confecții metalice Rovis et Vasseur și al Primarului orașului Mericourt, domnul Bernard Baude, proiectul a fost lansat oficial în luna iunie 2025.

Echipa artistică este formată din:

Lector univ. dr. Dan Visovan

Doctorand Toma Libotyan

Prof. univ. dr. Cristian Sida – organizator și traducător

Inaugurarea oficială a Parcului va avea loc săptămâna viitoare, prin amplasarea primelor două lucrări de sculptură realizate de artiștii români. Această inițiativă consolidează poziția internațională a Universității de Vest din Timișoara și a Facultății de Arte și Design, în contextul unei colaborări culturale europene de succes. Orașul Mericourt este situat în apropierea orașului Lens, unde se află celebrul Louvre-Lens, al doilea muzeu Luvru ca importanță în lume, ceea ce conferă proiectului un cadru de vizibilitate internațională sporită.

Citeste mai mult

Cultură

„Festivalul Inimilor“, ediția XXXIV, la Timișoara. Aflați programul complet

Publicat

pe

35 de ansambluri, din 14 țări, de pe 4 continente, participă, în acest an, la sărbătoarea coregrafiei folclorice mondiale de la Timișoara.

Pentru câteva zile, Timișoara devine gazdă a patrimoniului cultural universal, reafirmându-și identitatea de capitală a culturii și construind punți între trecut și prezent, între comunități, generații și continente.

Eveniment cu o semnificație aparte, Festivalul Inimilor este primul festival internațional organizat în România după Revoluția din 1989 și cel mai important festival de coregrafie folclorică din Europa. Născut din dorința de a promova pacea, prietenia între culturi și redescoperirea valorilor culturale autentice, festivalul a devenit, în timp, un simbol al libertății de expresie și al reconectării României la scena internațională a culturii tradiționale.

De-a lungul celor peste trei decenii de existență, Festivalul Inimilor a crescut constant în amploare, prestigiu și relevanță, devenind cel mai important proiect din calendarul Casei de Cultură a Municipiului Timișoara și unul dintre cele mai așteptate evenimente culturale de către publicul timișorean.

Ce aduce anul acesta, Festivalul Inimilor?

Spectacole în Parcul Rozelor, performance-uri în alte puncte ale orașului – Piața Unirii, cartiere, Bastionul Theresia – o expoziție senzorială de costume populare, destinată persoanelor nevăzătoare fac din Festivalul Inimilor un eveniment extrem de apreciat și așteptat, care îmbrățișează întreaga Timișoară.

PROGRAM

18:30, Catedrală – Parada costumelor

MIERCURI, 2 IULIE 2025, PARCUL ROZELOR

20:30, Deschiderea Festivalului. Spectacol de gală

Participă:
Grupul „Art Association for youths”, Thailanda

Ansamblul „KUD Panče Pešev”, Macedonia de Nord

Grupul „Municipality of Agrinio folk dance”, Grecia

Grupul „Zamorra”, Spania

Ansamblul „Compañía Folklorica Danzantes”, Argentina

Ansamblul „Slowianki”, Polonia

Grupul „KUD Oton Župančič”, Slovenia

Grupul „Alma Guarani”, Paraguai

Ansamblul „Kapanski Razgrad”, Bulgaria

Ansamblul „Jurošík”, Slovacia

Ansamnlul „ORO Niš”, Serbia

Grupul „Flying Georgians”, Georgia

Grupul „Beinjing Academy”, China

Ansamblul „Timișul” Tineret, Casa de Cultură a Municipiului Timișoara
Ansamblul Folcloric „Maria Tănase”, Craiova

JOI, 3 IULIE, ORA 19:00, PARCUL ROZELOR

Participă:
Grupul „Municipality of Agrinio folk dance”, Grecia

Grupul „Art Association for youths”, Thailanda

Ansamblul „Zestrea Gugulanilor”, Caransebeș

Grupul „Zamorra”, Spania

Ansamblul „Cununa Timișului”, Ghiroda

Ansamblul „Kapanski Razgrad”, Bulgaria

Ansamblul Folcloric „Crișana”, Oradea

Grupul „KUD Oton Župančič”, Slovenia

Ansamblul Profesionist „Banatul”, Timișoara

Ansamblul „Slowianki”, Polonia

Ansamnlul „ORO Niš”, Serbia

Ansamblul „KUD Panče Pešev”, Macedonia de Nord

Ansamblul Folcloric Național „Transilvania”, Baia Mare

Ansamblul „Compañía Folklorica Danzantes”, Argentina

Ansamblul Folcloric „Izvorașul”, Drobeta Turnu-Severin

VINERI, 4 IULIE , ORA 19:00 , PARCUL ROZELOR

Participă:
Ansamblul Folcloric „Lugojana”, Lugoj

Ansamnlul „ORO Niš”, Serbia

Ansamblul „Doina Timișului”, Casa Studenților Timișoara

Grupul „Zamorra”, Spania

Ansamblul „Jurošík”, Slovacia

Ansamblul „Timișul”, Casa de Cultură a Municipiului Timișoara

Grupul „Alma Guarani”, Paraguai

Ansamblul „Kapanski Razgrad”, Bulgaria

Ansamblul Artistic Profesionist „Constantin Arvinte”, Iași

Grupul „Flying Georgians”, Georgia

SÂMBĂTĂ,  5 IULIE , ORA 19:00 , PARCUL ROZELOR

Participă:
Ansamblul „Dor călător” Graz

Ansamblul „Eszterlanc”

Societatea Academică de promovarea muzicii „Gusle”, Kikinda

Ansamblul Academic „Mladost” al Uniunii Sârbilor din România

Ansamblul „Jurošík”, Slovacia

Ansamblul „Kapanski Razgrad”, Bulgaria

Grupul „KUD Oton Župančič”, Slovenia

Ansamblul „Compañía Folklorica Danzantes”, Argentina

Grupul „Municipality of Agrinio folk dance”, Grecia

Grupul „Alma Guarani”, Paraguai

Grupul „Flying Georgians”, Georgia

Ansamblul „Slowianki”, Polonia

Grupul „Art Association for youths”, Thailanda

DUMINICĂ, 6 IULIE , ORA 19:00, PARCUL ROZELOR

Spectacol de închidere

Participă:
Școala de dans popular „Maria și Marius Ursu”

Ansamblul „Pusta Banatului”

Ansamblul sârbesc „Sveti Sava”, Sânicolau Mare

Grupul „Flying Georgians”, Georgia

Grupul „Zamorra”, Spania

Ansamblul „Jurošík”, Slovacia

Ansamblul „Slowianki”, Polonia

Grupul „Art Association for youths”, Thailanda

Grupul „Alma Guarani”, Paraguay

Ansamblul „Compañía Folklorica Danzantes”, Argentina

Ansamblul „KUD Panče Pešev”, Macedonia de Nord

Ansamblul „Kapanski Razgrad”, Bulgaria

Grupul „KUD Oton Župančič”, Slovenia

Grupul „Municipality of Agrinio folk dance”, Grecia

Ansamblul „ORO Niš”, Serbia

Ce se mai întâmplă la festivalul inimilor?

2-6 IULIE 2025, ORA 21:00, PIAȚA UNIRII

MIERCURI, 2 IULIE 2025, ORA 21:00

Din Bihor, în America Latină

Invitați: Ansamblul „Crișana” și Fabricio Alma Delgado (percuție)

JOI, 3 IULIE 2025 | ORA 21:00

Performance coregrafic Paraguay, Georgia, Slovacia

VINERI, 4 IULIE 2025 | ORA 21:00

Performance coregrafic Tailanda, Polonia, Argentina

SÂMBĂTĂ, 5 IULIE 2025 | ORA 21:00

Performance coregrafic Serbia, Spania, Macedonia

DUMINICĂ, 6 IULIE 2025 | ORA 21:00

Performance coregrafic Bulgaria, Slovenia, Grecia

SÂMBĂTĂ, 5 IULIE 2025 , ORA 17:00 , ATRIUM, IULIUS MALL

Performance coregrafic Georgia și Slovenia

DUMINICĂ , 6 IULIE 2025 , ORA 12:00 , FLASHMOB

Biserica Ucraineană – Paraguay, Georgia, Slovacia

Biserica Calea Aradului – Serbia, Spania, Macedonia

Biserica Dacia – Tailanda, Polonia, Argentina

5-6 IULIE 2025, 19:00 – 21:00, PARCUL ROZELOR

Expoziție de costume din patrimoniul ansamblurilor participante

Acțiune accesibilizată persoanelor nevăzătoare

INTRAREA ESTE LIBERĂ

Citeste mai mult

Cultură

Festivalul Național de Folclor „Petrică Moise“, ediția a IV-a, la Timișoara

Publicat

pe

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Timiș, organizează Festivalul Național de Folclor Petrică Moise, ediția a IV-a, în 26 iunie 2025, de la ora 18:30, la Timișoara Convention Center din Timișoara.

Soliști renumiți, tamburași, dansatori și extraordinara orchestră a Ansamblului Profesionist Banatul îi vor aduce, împreună cu publicul iubitor de folclor autentic, un omagiu postum artistului care va rămâne, mereu, un simbol al Banatului tradițional.

Festivalul aduce un omagiu personalității și operei legendarului solist de folclor Petrică Moise. Bănățean mândru de originile sale, Petrică Moise a colaborat, de-a lungul impresionantei sale cariere artistice, cu cele mai cunoscute ansambluri folclorice din țară. A avut turnee în Ungaria, Austria, Germania, Franța, Italia, Elveția, Suedia, Canada, SUA și Australia, purtând mereu în suflet dragostea pentru cântecul bănățean. Și-a exprimat forța creatoare în albume pline de farmec și inspirație cum ar fi „Câte-n lume vin și trec”, „Acuș’ am 50 de toamne”, „Din Lada cu Zăstre” sau „Cântări Noi, Cântări Bătrâne.”

A primit aplauze la scenă deschisă cu interpretări și creații originale devenite adevărate șlagăre populare,  cum sunt  „Țara mea-i Banatu’ meu”, „Două vieți dac’aș avea,” „Două mândre din Chișoda” sau „Lumea asta-i cum o vezi.”

Personalitatea sa fascina  publicul și stârnea de fiecare dată ropote de aplauze și lacrimi, „Țara mea-i, Banatu’ meu” devenind un adevărat imn al Banatului.

Invitați în recital sunt Petrică Miulescu Irimică, Adrian Stanca, Alexandru Pugna, Georgiana și Dan Necșa, Maria Butilă, Pera Todorovici și Tamburași, David Crișan și Daniel Babescu.

Acompaniază orchestra Ansamblului Profesionist Banatul, dirijor Sebastian Roșca. Coregrafia poartă semnătura cuplului Floarea și Grigore Munteanu.

Spectacolul va fi prezentat de Felicia Stoian.

Invitațiile sunt disponibile pe platforma: https://www.eventim.ro/ro/bilete/festivalul-national-de-folclor-timisoara-convention-center-hotel-642331/event.html, începând cu 16 iunie, ora 11:00.

Evenimentul este finanțat de Consiliul Județean Timiș.

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș este instituție publică de cultură,  din subordinea Consiliului Județean Timiș, coordonată de managerul Liliana Laichici.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite