Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Mărţişorul anunţă venirea timpului cel bun

Publicat

acum 10 ani

pe

Străvechi obicei românesc, întâlnit cu precădere în satele Moldovei și ale Munteniei, Mărțișorul anunță venirea timpului celui bun. Odinioară, ziua căpăta valențele sacre ale unei mari sărbători, căci deschidea suita muncilor agricole de primăvară, slobozea seva în pomi și consfințea finalul luptei pentru hotare al iernii cu primăvara.

Zi însemnată în calendarul popular, 1 Martie sau Mărțișorul reprezintă unul dintre obiceiurile românești care și-au păstrat cu luciditate simbolistica până în vremurile noastre.
Și astăzi, așa cum face de veacuri, mărțișorul adună cele două fire răsucite – alb și roșu – dând de veste că a sosit timpul potrivit ca primăvara să încerce a-și măsura puterile cu iarna. Încrâncenarea se simte în lume vreme de 12 zile, cât iarna, simbolizată în mitologia populară de friguroasa Babă Dochia sau Marta, cum i se mai spunea în regiunile locuite de români, din Balcani, își leapădă câte unul din cele 12 cojoace. Ba în câte un an, când baba e mai năzuroasă, se întâmplă ca timpul să fie năbădăios chiar mai mult de 12 zile.

Potrivit marelui folclorist bucovinean Simeon Florea Marian, zilele care trec peste numărul 12 se numesc „zilele împrumutate” sau „împrumutări”. Iar poporul le-a botezat după semnele ce se văd în natură (venirea păsărilor călătoare, mustul ultimelor zăpezi, apariția mieilor): ziua sturzului, ziua mierlei, a cocostârcului, a ciocârliei, a cucului, a rândunelelor, iar cea de pe urmă zi a omătului, țurțurii sau ziua mieilor. „În toate aceste zile, timpul e schimbăcios, acuș ninge, acuș plouă și acuș e soare”, sublinia, la sfârșit de secol XIX, Simeon Florea Marian, în lucrarea sa „Sărbătorile la români”.

În satele românești, apreciază și etnograful Ion Ghinoiu, se consideră că în toate aceste zile, în care cele două anotimpuri se cearcă unul pe celălalt, căutând a birui, Baba Dochia începe a toarce firul timpului de peste an. După ce zilele vijelioase trec, funia începe a crește și tot crește, cât e anul de lung.
Însă tot de 1 Martie satele românești mai consemnau un eveniment important în simbolistica străveche a calendarului naturii. Căci tot acum începea anul nou agrar. Acum, așa cum consemnează Ion Ghinoiu în lucrarea sa „Comoara satelor. Calendarul popular”, gospodarii pregăteau uneltele agricole pentru arat și semănat, începeau curățatul grădinilor și al livezilor, scoteau stupii de la iernat și retezau, cu îndemânare, fagurii de miere.

Însă poate cea mai cunoscută marcă a acestei însemnate sărbători a calendarului popular, ajunsă cu bine până în zilele noastre și legată de ziua întâi a celei de-a treia luni a anului, este, desigur, șnurul răsucit în alb-roșu – mărțișorul.

Conform cercetătorului Ion Ghinoiu, în străvechime „măr¬țișorul se răsucea din două fire de lână: alb și negru, apoi alb și albastru”, ajungând mult mai târziu la formula alb-roșu atât de cunoscută azi în spațiul românesc. Acest mărțișor de lână se oferea fetelor mari nu de 1 martie, așa cum am putea crede, ci în acea zi din martie în care pe cer apărea luna nouă. Luna nouă, vreme nouă, timp nou – aceasta era puterea simbolică a șnurului de lână.

Mai încoace, spre finele secolului al XIX-lea, „în cele mai multe părți din Bucovina și mai cu seamă din Moldova, Muntenia și Dobrogea, este datină ca părinții să lege la 1 martie copiilor câte o monedă de argint ori de aur la gât sau la mână”, explica folcloristul Simeon Florea Marian în volumul „Sărbătorile la români”. Mărțișorul, mărțigușul sau marțul trebuia legat la gât dimineața, înainte de răsăritul soarelui. Moneda era atârnată îndeobște „de o cordea roșie ori de un găitan compus din două fire răsucite de matasă roșie și albă”. Mamele și bunicile aveau deplina credință că pruncul, odată dăruit cu un asemenea mărțiguș, va avea noroc tot anul, că va fi pe deplin sănătos și curat precum e argintul.

Atât pruncii, cât și copiii mai măricei îl purtau la gât sau la încheietura mâinii 12 zile, apoi îl legau de ramura unui copac tânăr. Urmărit îndeaproape, pomul cu pricina furniza date despre cum „îi va merge copilului peste an”; dacă pomului îi mergea bine, și copilului avea să-i fie la fel de bine.

În alte zone, cordeluța cu ban era atârnată de ramurile unui porumbar sau ale unui vișin, iar în unele sate exista credința că marțul trebuie purtat până sosesc berzele, sau până cântă pentru prima dată cucul.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Festivalul „25 de ore de teatru non-stop“, la Timișoara

Publicat

acum 6 zile

pe

2 octombrie 2025

de

Inițiat în cadrul programului Timișoara – Capitală Culturală Europeană, festivalul propune un concept exuberant de teatru non-stop: spectacolele invitate se vor juca timp de o seară, o noapte și o zi, fără întrerupere, în 13 spații din oraș (atât convenționale cât și neconvenționale).

Maratonul teatral va începe sâmbătă, 4 octombrie 2025 la ora 18:00 și se va încheia târziu, în seara zilei de duminică 5 octombrie.

Vor fi invitați artiști din țară dar și din afara ei.

Cele mai active companii independente ale momentului vor picta o frescă a omului tânăr contemporan, într-o înșiruire de evenimente adresate tuturor categoriilor de public.
Deschiderea oficială a festivalului aparține Teatrului Apropo din București.

Comedia romantică „Repetiția de seară“ se va juca la Casa Tineretului în 4 octombrie, sâmbătă seara, de la ora 20:00.

În distribuție alături de carismaticul actor Liviu Cheloiu o regăsim pe Claudia Moroșanu, o tânără actriță originară din Timișoara care s-a remarcat în ultimii ani pe scenele independente din capitală.

Maratonul va continua târziu în noapte cu un traseu al insomniacilor compus din performance-uri teatrale și muzicale care de care mai îndrăznețe și provocatoare: Scârț Loc Lejer, Casa Artelor, Cuib D’Arte, Casa Studenților – toate aceste spații vor vibra nocturn.

Dimineața de 5 octombrie ne va găsi în Piața Unirii, rostind poezie spre deliciul trecătorilor.
Miezul zilei de duminică le va aparține „Muzicanților din Bremen”, care vor poposi în Grădina Institutului Francez, cu un show muzical potrivit tuturor vârstelor, urmați îndeaproape de cei mai tineri actori din festival, adolescenții de la Fabrica de teatru.
Spre înserat Teatrul nou din București îi invită pe timișoreni la un spectacol pe cât de intrigant și de provocator, pe atât de plin de umor: „Un spectacol dumnezeiesc”. Gongul final le aparține companiilor independente locale timișorene: Teatrul Basca & C4Company.

Totul se va încheia cu un After-Party, la Cuib D’Arte, unde spectatorii sunt invitați să îi cunoască pe artiști și pe cei vinovați de toată pățania: echipa Bis Teatru.

Multe dintre evenimente vor fi cu ACCES LIBER.

Un concept Bis Teatru.

Finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte.

Parteneri:
Casa Tineretului (Fundația Județeană pentru Tineret Timiș)

Direcția Județeană pentru Cultură Timiş – Casa Artelor

Institutul Francez Timișoara

Consiliul Județean Timiș

Comunitatea Evreilor din Timișoara

Scârț Loc Lejer

Cuib D’Arte

Asociația Diogene

25 de ore de teatru non-stop este un proiect co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite.

0
Citeste mai mult

Cultură

„Atelier în doi” – expoziție de sculptură la Atelier 22 din Timișoara

Publicat

acum o săptămână

pe

29 septembrie 2025

de

Doi artiști, doi foști colegi și o prietenie de 20 ani. Șerban Ionuț Eugen și Cosmin Alin Vâlceanu, absolvenți ai Facultății de Arte și Design din Timișoara, își reunesc parcursurile artistice în cadrul expoziției „Atelier în doi”, găzduită de Atelier 22 (Halele Pencop, etajul 1, strada Amurgului nr.1, Timișoara).

Vernisajul va avea loc pe 2 octombrie 2025, ora 19:00. Cuvântul de deschidere va fi rostit de Horia Bojin, iar seara va continua cu un moment muzical susținut de Petre Ionuțescu.

Expoziția reunește sculpturi și printuri într-un dialog vizual între două viziuni distincte, dar complementare. Lucrările celor doi artiști reflectă experiențele, explorările și maturizarea lor artistică, construind o punte între tradiție și contemporaneitate.

Despre artiști

Licențiat și masterand al secției de Sculptură din cadrul Facultății de Arte Plastice și Design Timișoara, Șerban Ionuț Eugen s-a remarcat prin expoziții personale, colaborări cu artiști și branduri, dar și prin lucrări monumentale expuse în spații publice – precum sculpturile din marmură „Exod” și „Zbor”, aflate la intrarea în Universitatea de Vest din Timișoara.

Sculpturile sale explorează relația dintre formă, materie și idee, surprinzând o simbioză între emoție, simbol și vulnerabilitate. Lucrările în piatră, lemn și metal, completate de experiența sa ca tattoo artist, construiesc un limbaj vizual recognoscibil, contemporan și versatil, care depășește granițele tradiționale ale sculpturii.

Absolvent, de asemenea, al Universității de Vest din Timișoara, Facultatea de Arte și Design, specializarea Sculptură, precum și al Liceului de Arte Plastice Timișoara, Cosmin Alin Vâlceanu propune un discurs artistic eclectic, unde tradiționalul se întâlnește cu contemporanul.

Arta sa investighează teme precum identitatea, conexiunile umane, efemeritatea existenței și relația cu mediul. Diversitatea tehnicilor și materialelor utilizate reflectă dorința de a provoca privitorul la introspecție și descoperire. În esență, arta sa este o explorare continuă a frumuseții ascunse în simplitate și a subtilităților care definesc experiența umană.

Expoziția va putea fi vizitată zilnic, între orele 11:00 – 18:00, până la data de 12 octombrie 2025.

0
Citeste mai mult

Cultură

Festivalul Național de Folclor „Tradiții la Români”, la Timișoara. Cum se distribuie invitațiile gratuite

Publicat

acum o săptămână

pe

29 septembrie 2025

de

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș organizează a XII-a ediție a Festivalului Național de Folclor „Tradiții la Români”, în 7 – 8 octombrie 2025, de la ora 18:30,  la Convention Center – Hotel Timișoara.

Festivalul Național de Folclor „Tradiții la Români”  va fi deschis în 7 octombrie de Ansamblul Profesionist Banatul, cu invitații săi,  reputați soliști ai scenei naționale: Matilda Pascal Cojocărița, Elena Jurjescu, Adrian Stanca, Dumitru Teleagă, Ciprian Roman, Stana Stepanescu, Roberta Crintea, Radu și Ilie Vincu și Marius Cîrnu.

Acompaniază orchestra Ansamblului Profesionist Banatul, dirijor Sebastian Roșca. Coregrafia este creată de Grigore și Floarea Munteanu.

Invitat în spectacol este Ansamblul Folcloric „Doina” din Sânnicolau Mare, cu o culegere folclorică pusă în scenă de Adriana și Nenad Luchin.

La sărbătoarea tradițiilor românești participă și Ansamblul „Timișul”, dirijor Deian Galetin, coregrafi Maria Topciov și Ciprian David. Din Țara Moților invitat în recital va fi Ansamblul Folcloric Profesionist „Drăgan Muntean” din Deva, alături de îndrăgiții interpreți Cristian Fodor, Ovidiu Olari și Vlad Lință. Conducerea muzicală îi aparține dirijorului Gheorghe Cîlțea, iar coregrafia este semnată de Cătălin Bălan.

Regalul folcloric  continuă în a doua seară a festivalului cu Ansamblul Profesionist Banatul, Liliana Laichici și grupul „Crăițele”: Andreea Chisăliță, Oana Stanca și Luminița Safta. Acompaniază orchestra Ansamblului Profesionist Banatul, dirijor Sebastian Roșca, coregrafia Grigore și Floarea Munteanu.

Invitat în recital este Ansamblul Folcloric Profesionist Cindrelul Junii Sibiului, cu soliștii Alina Bîcă, Robert Târnăveanu și Adrian Neamțu.

Dirijează Radu Dinescu, iar coregrafia poartă semnătura inconfundabilă a Silviei Macrea. Din Drobeta Turnu Severin invitat în recital este Ansamblul Folcloric ”Izvorașul”, cu invitații săi: Niculina Stoican, Emilia Dorobanțu și Alina Moți Drăghia, dirijor Nicolae Drăghia, coregrafia Sanda Stănilă.

Spectacolul va fi  prezentat de Iuliana Tudor.

Invitațiile gratuite se vor găsi pe www.eventim.ro, începând cu 29 septembrie 2025.

Festivalul Național de Folclor „Tradiții la Români,” ediția a XII-a, va fi transmis în direct pe pagina de Facebook a Ansamblului Profesionist Banatul https://www.facebook.com/profile.php?id=61566429549242 .

Evenimentul este finanțat de Consiliul Județean Timiș.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite