Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Internațional

Eurobarometru: Parlamentul European beneficiază de o cotă mare de încredere

Publicat

pe

Sondajul Eurobarometru standard din primăvara anului 2018: Cu un an înainte de alegerile europene, încrederea în Uniune și optimismul față de viitor este în creștere

Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru publicat astăzi, majoritatea europenilor consideră că starea economică este bună și sunt optimiști în privința viitorului. Încrederea în Uniune este în creștere, iar susținerea pentru uniunea economică și monetară este la cel mai înalt nivel.

Din ce în ce mai mulți cetățeni simt că au beneficiat de politici-cheie ale Uniunii, iar două treimi dintre europeni susțin o UE puternică în ceea ce privește comerțul. În fine, o majoritate a europenilor au o imagine pozitivă despre UE, iar proporția celor care consideră că vocea lor contează a atins cel mai înalt nivel de după 2004. Acestea sunt câteva dintre principalele rezultate ale celui mai recent sondaj Eurobarometru standard realizat între 17 și 28 martie și publicat astăzi.

 
1. Optimism în legătură cu economia și o susținere puternică a monedei euro

Europenii continuă să aibă o opinie pozitivă cu privire la starea economiei europene (50 %, +2 puncte procentuale față de toamna anului 2017, comparativ cu cei 37 %, -2, care dețin o opinie negativă); este vorba despre cel mai mare punctaj din 2007 încoace. În 25 de state membre, o majoritate a respondenților declară că starea economiei europene este bună (în creștere față de 23 de state membre în toamna anului 2017). Începând din toamna anului 2017, opiniile pozitive au câștigat teren în 21 de state membre.

Pentru prima dată începând din primăvara anului 2007, opiniile pozitive cu privire la starea economiei naționale (49 %, +1) au depășit numărul opiniilor negative (47 %, -2). Începând din toamna anului 2017, percepția pozitivă în legătură cu situația economică a crescut în 18 state membre, pe primele locuri situându-se Portugalia (43 %, +10), Irlanda (79 %, +7), Finlanda (77 %, +6) și Lituania (38 %, +6). Percepțiile variază între statele membre. De exemplu, 93 % dintre cetățenii din Țările de Jos și din Luxemburg consideră că starea economiilor lor naționale este bună, în vreme ce doar 2 % sunt de această părere în Grecia.

Nivelul de susținere pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro rămâne cel mai ridicat de până acum, trei sferturi dintre respondenți (74 %) din zona euro exprimându-și sprijinul pentru moneda unică a UE.

 
2. Încrederea în Uniunea Europeană este în creștere

Încrederea în UE este în creștere (42 %, +1), situându-se astfel la cel mai ridicat nivel începând cu toamna anului 2010. În 15 state membre, o majoritate a respondenților au încredere în UE. Nivelul cel mai mare de încredere se înregistrează în Lituania (66 %), Portugalia și Danemarca (ambele cu 57 %), Luxemburg și Bulgaria (ambele cu 56 %). Începând cu toamna anului 2017, încrederea în UE a câștigat teren în 19 țări, în special în Portugalia (57 %, +6 puncte procentuale) și Slovenia (44 %, +6), în timp ce ea a scăzut în șase țări, în special în Belgia (47 %, -6), Ungaria (44 %, -5) și Slovacia (44 %, -4).

40 % dintre europeni au o părere pozitivă despre UE (37 % au o părere neutră și doar 21 % au o părere negativă). Aceasta este situația în 15 state membre, cele mai mari procente înregistrându-se în Irlanda (64 %), Bulgaria și Portugalia (ambele cu 56 %) și Luxemburg (54 %).

Încrederea în UE rămâne mai mare decât încrederea în guvernele sau parlamentele naționale. 42 % dintre europeni au încredere în Uniunea Europeană, în timp ce 34 % au încredere în parlamentele și guvernele lor naționale.

Majoritatea europenilor sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE (58 %, +1). Acesta este cazul în toate statele membre, cu două excepții: Grecia (unde, în pofida unei creșteri cu 5 % a nivelului de optimism, un procent de 53 % din populație este „pesimistă” față de 42 % care este „optimistă”) și Regatul Unit (48 % față de 43 %). Cel mai ridicat nivel de optimism este în Irlanda (84 %), Portugalia (71 %), Luxemburg (71 %) și Malta, Lituania și Danemarca (toate trei cu 70 %). Nivelul cel mai scăzut de optimism se înregistrează în Franța (48 %) și în Cipru și Italia (ambele cu 54 %).

„Libera circulație a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor în UE” și „pacea între statele membre ale UE” sunt percepute ca fiind cele mai semnificative rezultate pozitive ale UE, de către 58 % și, respectiv, 54 % dintre europeni. În fine, 70 % dintre europeni se simt cetățeni ai UE. Pentru prima dată, începând cu primăvara anului 2010, această opinie este împărtășită de majoritatea cetățenilor din toate statele membre.

3. Migrația și terorismul sunt principalele preocupări ale europenilor

Imigrația este considerată cea mai importantă provocare a UE la ora actuală (38 %, -1). Terorismul se situează pe locul doi (29 %, -9 puncte procentuale), cu mult înaintea stării economice (18 %, +1), a stării finanțelor publice ale statelor membre (17 %, +1) și a șomajului (14 %, +1).

La nivel național, principalele preocupări sunt șomajul (25 %, procent neschimbat), sănătatea și securitatea socială (23 %, +3) și imigrația (21 %, -1). Sănătatea și securitatea socială ating un nou record în prezent și se situează pe locul doi pentru prima dată începând cu primăvara anului 2007.

4. Europenii resimt beneficiile politicilor și ale realizărilor Uniunii

Comparativ cu situația din primăvara anului 2014, din ce în ce mai mulți cetățeni simt că au beneficiat de principalele inițiative ale Uniunii cum ar fi lipsa controalelor la frontieră sau reducerea numărului acestora cu ocazia călătoriilor în străinătate (53 %, +1), scăderea prețurilor pentru convorbirile telefonice efectuate într-o altă țară UE (48 %, +14), sporirea drepturilor consumatorilor la achiziționarea de produse sau servicii în altă țară din UE (37 %, +13) sau îmbunătățirea drepturilor pasagerilor de transport aerian (34 %, +12).

În fine, există un sprijin puternic pentru prioritățile pe care Comisia și le-a stabilit. Libera circulație este susținută de 82 % dintre respondenți (+1), iar o politică de securitate și apărare comună este susținută de 75 % (situație neschimbată). Pentru prima dată, cetățenii au fost întrebați și despre viziunea lor asupra politicii comerciale a UE, o majoritate de 71 % exprimându-și sprijinul în acest sens.

Context

„Sondajul Eurobarometru standard din primăvara anului 2018” (EB 89) a fost realizat prin intermediul unor interviuri față în față desfășurate între 17 și 28 martie 2018. Au fost intervievate 33 130 de persoane din toate statele membre ale UE și din țările candidate[1].

 
Informații suplimentare

Eurobarometru Standard 89

[1] Cele 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE), cinci țări candidate (fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Turcia, Muntenegru, Serbia și Albania), precum și comunitatea cipriotă turcă din acea parte a țării care nu este controlată de guvernul Republicii Cipru.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Internațional

De la Timișoara la Zrenjanin, cu bicileta sau cu ambarcațiuni

Publicat

pe

În perioada 23-25 mai frontiera româno-sârbă va fi din nou deschisă pentru bicicliști și ambarcațiuni.

Consiliul Județean Timiș îi așteaptă pe toți iubitorii de natură și mișcare să profite de vremea frumoasă și să pornească într-o escapadă de weekend spre Serbia, pe două roți sau pe apă, din Timișoara spre Zrenjanin!

Trecerea frontierei se face cu cartea de identitate, de vineri până duminică, între orele 08:00 și 20:00.

Pentru cei care vor să exploreze mai mult, găsiți idei de cazare și locuri de luat masa pe: www.visitzrenjanin.com.

cordul pentru traversarea granței către Serbia, la fiecare sfârșit de lună, a fost prelungit până în august.

În acest proiect, CJ Timiș este partener alături de Administrația Bazinală de Apă Banat și de Primăria Zrenjanin.

Citeste mai mult

Internațional

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a primit premiul „Timișoara pentru Valori Europene“

Publicat

pe

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a primit, joi, la Timișoara, Premiul „Timișoara pentru Valori Europene“, cea mai înaltă distincție a Municipiului Timișoara, care onorează personalități care susțin valorile europene.

Președinta PE, Roberta Metsola: “Sunt puține orașe care reprezintă spiritul european așa cum o face Timișoara, un oraș al pionieratului, al curajului, al speranței. Orașul care a început Revoluția din 1989. Un oraș care știe prețul libertății și puterea noilor începuturi.

De aceea sunt profund onorată că orașul Timișoara a premiat Parlamentul European prin această recunoaștere a valorilor europene.

Vreau să mulțumesc locuitorilor Timișoarei, și în special primarului Dominic Fritz. Mulțumesc pentru leadership-ul dumneavoastră, pentru viziune și atașament față de Europa. Mulțumesc pentru Europa de aici”.

Primarul Dominic Fritz: „Ce moment mai bun pentru a celebra valorile europene decât astăzi, la doar câteva zile după ce cetățenii români au făcut o alegere clară și răsunătoare pentru parcursul nostru european. La alegerile de duminica trecută, mesajul nostru a fost fără echivoc: de la cetățenii orașului nostru la vocile din diaspora, Europa nu este doar o alegere politică sau economică. Este identitatea noastră. Este datoria noastră.

Roberta Metsola a fost mult timp un prieten al democrației românești. A fost alături de noi în timpul protestelor din 2017-2019, când românii au ieșit în stradă pentru a apăra statul de drept. Ea a vorbit când alții au tăcut. Într-un moment în care speranța părea fragilă, ea ne-a reamintit că Europa se uită la noi.

Și într-unul dintre cele mai frustrante și nedrepte momente pentru țara noastră, ea a spus clar și public: «Spațiul Schengen nu este complet fără România». Un adevăr simplu, rostit cu curaj”.

Foto: Primăria Timișoara

Citeste mai mult

Internațional

Leon al XIV-lea este noul Papă

Publicat

pe

Conclavul l-a ales pe cel de-al 267-lea episcop al Romei, cardinalul Robert Francis Prevost.
Anunțul a fost dat mulțimii de cardinalul protodiacon Dominique Mamberti: „Eminența Sa Reverendisim Domn, Domnul Robert Francis, cardinal al Sfintei Biserici Romane, Prevost, care și-a ales numele pontifical Leon al XIV-lea“.
Primul Papă augustinian, el este al doilea Suveran Pontif american, după papa Francisc, dar, spre deosebire de Bergoglio, americanul Robert Francis Prevost, în vârstă de 69 de ani, s-a născut în nordul continentului și a păstorit în sudul acestuia, înainte de a fi chemat de predecesorul său să conducă Departamentul pentru Episcopi și Comisia Pontificală pentru America Latină.

„Dragi surori și frați. Acesta este primul salut al lui Hristos înviat, păstorul cel bun care și-a dat viața pentru turma lui Dumnezeu. Îmi doresc, de asemenea, ca acest salut de pace să intre în inimile voastre și să ajungă la familiile voastre, la toți oamenii de pretutindeni, la toate națiunile și la tot pământul. Pacea fie cu voi.

O pace dezarmantă, smerită și perseverentă vine de la Dumnezeu. Dumnezeu care ne iubește pe toți necondiționat. Încă auzim în urechi acea voce slabă, dar mereu curajoasă, a Papei Francisc binecuvântând la Roma. În aceeași binecuvântare, Dumnezeu ne iubește. Dumnezeu vă iubește pe toți și răul nu va birui. Mulțumesc, Papa Francisc. (…)

Împreună, trebuie să ne străduim să fim o biserică misionară, o biserică ce construiește punți și dialog, mereu deschisă să-i primească pe toți, pe toți cei care au nevoie de caritatea noastră și de prezența noastră’, a spus Papa în primul său discurs.

Papa Leon al XIV-lea a mai cerut Bisericii Catolice să fie „o biserică sinodală, o Biserică ce umblă, o biserică ce caută mereu pacea. Încercați să fiți mereu aproape, mai ales de cei care suferă atât de mult“.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite